Connect with us

Exclusiv

Năvodari. Cum au ajuns la cuțite Chelaru cu Matei

Adrian Cârlescu

Publicat

la

În toiul sărbătorilor de iarnă, actualul și fostul primar din Năvodari s-au pus pe ceartă. Tensiunea mocnea de ceva vreme. Însă pe Nicu Matei nu l-a mai răbdat inima și a ieșit la televiziunea familiei sale, Litoral TV, chiar în ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie, cu acuze și invective la adresa lui Chelaru. După potopul de vorbe grele ale ”inventatorului” său, Chelaru a răspuns cu o postare pe Facebook, pe 29 decembrie, în care își afirma independența față de fostul primar. ”Aflu zilele acestea că am căzut în dizgrația unui fost primar, care mă critică virulent că am refuzat să îl ascult și să îl consult în activitatea mea de edil” – își motiva Chelaru postarea creată cu scopul de a transmite năvodărenilor că el nu este omul unei persoane, ci omul orașului pe care îl conduce.

O tovărășie de ani de zile

Înainte de a intra în detaliile acestei despărțiri istorice, trebuie să spunem că Florin Chelaru și Nicolae Matei au fost legați ombilical în activitatea politică încă din anul 2008. La acea vreme, PSD-istul Nicolae Matei a reușit să ajungă primar al orașului Năvodari, însă neavând o majoritate suficientă în Consiliul Local, s-a aliat cu PNL-ul și a cedat acestei formațiuni postul de  viceprimar al localității. Așa a debutat colaborarea Matei-Chelaru, primul ca primar, al doilea ca viceprimar. În 2012, Florin Chelaru era deja membru cu acte în PSD-ul lui Matei, candidând pentru un nou mandat de consilier local. Ulterior, acesta a fost ales viceprimar al localității. În mandatul 2012-2016, rolul lui Chelaru a crescut în mod decisiv, acesta conducând efectiv orașul, ca primar interimar, în perioadele în care Nicolae Matei a fost arestat preventiv în două dosare penale și în care, pe final de mandat, a fost condamnat și a făcut pușcărie pentru dare de mită către fostul comandant al IPJ Constanța, Valentin Burlacu. Pe fondul acestor probleme ale lui Matei cu Justiția, Chelaru a fost susținut în 2012 de PSD pentru a candida la postul de primar al orașului Năvodari. Deși tocmai fusese eliberat din închisoare și ar fi putut candida, neavând o interdicție de a ocupa funcții publice, Matei a acceptat jocurile făcute la partid. În acest fel, Chelaru a ajuns primar plin. Însă filiala locală a PSD-ului a rămas sub controlul oamenilor lui Matei.

Chelaru, servantul lui Matei

În perioada 2017 – 2019, Nicolae Matei a fost inclus în mai multe delegații oficiale ale Orașului Năvodari, în vizite externe efectuate în Turcia și Rusia. Primăria a precizat de fiecare dată că Matei și-a achitat deplasările din banii săi. Însă prezența acestuia în delegațiile oficiale a indus opiniei publice ideea că Florin Chelaru ar fi un simplu interpus al fostului primar și mâna prin care acesta continua să conducă orașul. Imaginea lui Chelaru ca simplu servant al lui Matei s-a consolidat în numeroase afaceri judiciare în care primarul actual a luptat cu toate armele ca să-i scape pielea fostului primar. Ne referim aici la sceneta prin care Consiliul Local Năvodari nu s-a constituit parte civilă împotriva lui Matei, în dosarul Taberei de Copii, dând cu tifla procurorilor DNA. De asemenea, ne referim la procesele continuate cu îndârjire de Chelaru împotriva Sind România SRL (societatea lipsită de activele taberei de copii, pe baza unei inițiative controversate a lui Matei) și împotriva Somaco Construct SRL (societate taxată abuziv de Matei, cu două milioane de euro, pentru o situație inventată din pix). Mediatizarea acestor cazuri a consacrat percepția că Florin Chelaru este marioneta lui Matei. Decontul a venit la alegerile europarlamentare și prezidențiale, când PSD-ul a reușit să cadă, la Năvodari, până la 14%, devenind practic un partid de mâna a treia.

Mărul discordiei

Tutela lui Matei nu i-a convenit lui Chelaru, însă acesta a înghițit în sec și a acceptat situația ani de zile. În iunie 2019, PSD Constanța a decis să-l includă pe Nicolae Matei în comitetul executiv județean al formațiunii, după ce acest for a fost lărgit cu 12 persoane. Informația nu a fost dată publicității de PSD Constanța, care a dosit-o cu grijă. Însă situația a fost prezentată de Ordinea.Ro (vezi AICI). În decembrie 2019, în cadrul emisiunii la care ne-am referit în partea introductivă a articolului de față, Matei a susținut că Florin Chelaru s-ar fi opus cooptării sale în structura executivă a PSD-ului. ”Chelaru a fost singurul care s-a opus la cooptarea lui Matei, pe motiv că Matei este penal” – a spus fostul primar. Această ostilitate, până acum necunoscută publicului, este de fapt mărul discordiei dintre cei doi.

Războiul soacrelor

La scurt timp după incidentul de mai sus și aparent fără legătură cu acesta, soacra consilierului PSD Ilie Coman a început un război deschis cu omul de afaceri Adrian Damian. Acesta din urmă este un apropiat al primarului Florin Chelaru. De cealaltă parte, Coman este un apropiat al lui Matei. Din capul locului, conflictul apropiaților părea o ciorovăială pe bani și influență. Însă lucrurile au mers mai adânc, după ce Elena Dinu, soacra lui Coman, a scurs în presa centrală o plângere penală pe care a depus-o la DIICOT și în care susținea că Damian i-ar fi cerut mai multe apartamente. Femeia a insinuat că locuințele de lux ar fi fost destinate primarului Florin Chelaru, fără a proba în mod efectiv aceste acuzații. Soacra PSD-istului a mai turnat câteva frânturi din combinații imobiliare de la Mamaia Sat, în care apărea și o firmă deținută de o septuagenară dintr-un sat de lângă Buhuși – orașul natal al primarului Chelaru. În mod cert, insinuările venite de la oamenii lui Matei par un fel de arătatul pisicii.

Citește și:

Năvodari. Soacra unui consilier PSD toarnă frânturi din combinații imobiliare extrem de bizare

Stema orașului și judecata partidului

Tensiunea dintre Matei și Chelaru s-a insinuat în spațiul public și mai adânc spre sfârșitul anului trecut. Ne referim aici la inițiativa lui Florin Chelaru de a schimba vechea stemă a orașului, ”desenată” pe vremea lui Matei, dar rămasă fără omologare. Matei s-a indignat și a protestat pe Facebook, iar consilierii PSD s-au abținut să voteze inițiativa lui Chelaru. Au urmat ședințe lungi la PSD Constanța, despre care aflăm, printre frânturi, tot din declarațiile lui Matei de la emisiunea din 24 decembrie. ”Ne-au chemat la judecată, la partid, la Constanța, să-l schimbe pe Nicu Moruzi (președintele PSD Năvodari – n.r.) și să-l pună pe Chelaru” – a mai spus Matei. Înțelegem din spusele fostului primar că ”judecata” a fost condusă de Horia Țuțuianu, iar acuzarea a fost susținută de Mirela Matichescu și de primarul din Limanu.

Matei atacă frontal la televiziunea familiei sale

Acestea fiind spuse, ajungem la emisiunea de la Litoral TV din 24 decembrie 2019, din care am prezentat deja câteva elemente ale acestui conflict politic, altfel greu de înțeles. În cadrul emisiunii, Matei a declarat că nu mai este prietenul lui Chelaru și nu mai recomandă votarea acestuia pentru un nou mandat de primar al orașului Năvodari.  

”Am câteva dezamăgiri, nu-mi plac oamenii perverși, ascunși și care au agende separate și care, nu știu, nu au întreținut sau au distrus o parte din munca comună. (…) Florinel m-a dezamăgit. (…) Cred că, dacă Chelaru m-ar fi ascultat, Năvodariul ar fi arătat astăzi cu totul altfel. (…) Niciodată nu i-am bătut la ușă: vreau să faci, să-mi termini proiectul ăsta, început de noi amândoi, în felul ăsta. L-am lăsat în plata Domnului. Dar drumul pe care a mers este un drum greșit și păgubos pentru orașul Năvodari” – a atacat Matei.

Fostul primar a mai spus că bugetul localității este construit dezastruos, evocând o datorie publică de aproximativ 10 milioane de euro, dar și cheltuieli aiurea și pe lucrări de proastă calitate. Matei a criticat faptul că administrația Chelaru a alocat 38 de miliarde de lei vechi echipei de rugby, neglijând echipa de fotbal a localității. De asemenea, a criticat faptul că Florin Chelaru a acceptat sponsorizări pentru echipa de rugby a orașului de la firma italiană care a vrut să construiască un depozit de deșeuri toxice la Năvodari.

”Este dureros când știm că am luptat atât de mult să nu se facă nenorocirea asta și acuma toți dușmanii mei sunt prietenii lui Florin Chelaru. Este dureros. Adică, să vezi italianu* ăsta, care a vrut să facă groapa de gunoi, să-l vezi că vine la Primărie acuma… Ce interes ar avea italienii să vină să lingă clanțele ușilor la Primărie, la actualul primar Florin Chelaru, și să vină cu sponsorizări, să spună: dom*le noi susținem echipa, copiii de la echipa de rugby? Toate astea au ceva urât mirositor în spate și mă îngrijorează.” – a punctat Matei.

Fostul primar a mai spus că Florin Chelaru este un om de execuție și nu de conducere; a punctat că deși acesta are o înălțime remarcabilă se teme să nu fie umbrit de Matei; și a precizat că actualul primar stă foarte prost în sondaje. Nu în ultimul rând, Matei i-a mai reproșat actualului primar colaborarea pe care o are cu consilierul local Marian Cîrnu, care nu este membru PSD.

Replica lui Chelaru

În replică, Florin Chelaru a postat pe Facebook un comentariu pe 29 decembrie 2019.

”Eu, Florin Chelaru, nu sunt omul nimănui! Sunt omul și primarul năvodărenilor și al orașului Năvodari.

Ceea ce contează cel mai mult pentru mine este ca tot ceea ce fac să fie legal, iar legea să fie respectată întocmai. Nu mi-am dorit și nu îmi doresc să conduc un oraș cu jumătate de normă, jumătate de zi să stau în biroul procurorilor și cealaltă jumătate de zi la Primărie. De aceea, nu am avut probleme cu Justiția și nici nu îmi doresc vreodată!
Aflu zilele acestea că am căzut în dizgrația unui fost primar, care mă critică virulent că am refuzat să îl ascult și să îl consult în activitatea mea de edil. Este strict problema dânsului, iar tribuna politicienilor de toate culorile, care mă înjură de dimineață până seara, îi este larg deschisă. Eu ca primar nu am acceptat să fiu omul nimănui, cu atât mai puțin al unui fost primar, chiar dacă mulți au încercat să mă lege cu numele (vechea tehnică de manipulare a asocierii) de problemele sau imaginea unuia sau altuia. Faptul că nu a fost așa este că, azi, toți aceștia se erijează în contestatarii mei. Dar e treaba lor… Eu sunt doar omul năvodărenilor și doar părerea lor contează, nu a acelora care se cred stăpânii Năvodariului.

Atât cetățenii, cât și colegii mei din partid, trebuie să înțeleagă faptul că nu mă interesează disputele personale cu absolut nimeni, iar activitatea mea de primar este pusă doar în slujba orașului și a năvodărenilor. Voi face doar ce este bine și corect pentru Năvodari și cred cu tărie că orașul are nevoie în fruntea sa de un bun administrator și nu de politicieni cu gura mare.

Îi respect pe toți predecesorii mei, fiecare a avut rolul său în dezvoltarea orașului, dar tocmai experiențele lor ne învață astăzi cum să evităm greșelile trecutului. Nu îmi doresc să calc pe urmele nimănui și cu atât mai mult să repet greșelile celor care au fost înaintea mea. Eu sunt Florin Chelaru și merg doar pe drumul meu, atât ca om, cât și ca primar!” – a scris Chelaru.

În mod cert, cearta dintre Matei și Chelaru complică peisajul politic de la Năvodari. Cu siguranță, alegerile locale de la Năvodari vor fi extrem de interesante. Va urma!

Comments

comments

Exclusiv

Un secretar de stat spune că primarul PSD-ist din Agigea ar putea fi în conflict de interese

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Un secretar de stat din Guvernul României spune că primarul din comuna constănțeană Agigea ar putea fi în conflict de interese, deținând în paralel cu funcția publică și calitatea de președinte al unei asociații implicate în împărțirea fondurilor europene pentru pescuit. Primarul se numește Cristian Maricel Cîrjaliu și este membru PSD. Din anul 2013, acesta ocupă funcția de președinte al Asociației Grup Local Dobrogea Sud, structură asociativă de tip FLAG (Fisheries Local Action Group).

Specialistul

Secretarul de stat care spune că Maricel Cîrjaliu s-ar putea afla în conflict de interese se numește Gheorghe Ștefan. Acesta este la bază specialist piscicol și a fost primul președinte al Agenției Naționale de Pescuit și Acvacultură, din 2007 până în 2009. Ștefan a fost unul din negociatorii primului Program Operațional de Pescuit, 2007-2013, și este un bun cunoscător al practicilor europene în domeniu. El se bucură de o bună reputație la nivel european, fiind considerat unul dintre cunoscătorii domeniului său de activitate în cele mai fine detalii.

Problemele pisciculturii de la malul mării

Prezent ieri la Constanța, secretarul de stat a susținut o conferință de presă la sediul ALDE, în principal pe teme politice. Însă jurnaliștii din Constanța au vrut să afle mai multe detalii cu privire la problemele din sectorul pescăresc. În acest context, Gheorghe Ștefan a răspuns unor întrebări legate de funcționarea bursei de pește de la Tulcea sau a halei în formă de pește de la Năvodari. În cadrul conferinței, s-a mai discutat situația de la Mangalia, prezentată de consilierul local Leonard Tănase, care a reliefat faptul că insula utilizată în mod tradițional pentru activitățile pescărești a fost cuprinsă în noul PUG al localității ca o zonă unde pot fi construite cazinouri și clădiri de nouă etaje. De asemenea, au mai fost abordate chestiuni care țin de accesarea fondurilor europene pentru ferme de midii și alte proiecte de relansare a pescuitului în zonă.

Primarul prim-pescar al Dobrogei de Sud

În acest context al discuțiilor, redactorul Ordinea.Ro l-a întrebat pe secretarul de stat cum vede faptul că FLAG-ul de la Agigea este condus de primarul din această localitate. Reprezentantul Guvernului a opinat că ar putea fi vorba de un conflict de interese. L-am întrebat pe Gheorghe Ștefan dacă este sigur în privința acestei încadrări. ”Păi dacă e vorba de UAT (Unitatea Administrativ-Teritorială – n.r.) și de niște proiecte care să se facă în localitatea respectivă, și dânsul ca primar este și președintele FLAG-ului, cu siguranță.” – a răspuns secretarul de stat. Acesta și-a notat numele primarului și a spus că va cere președintelui Autorității de Management a Programului Operațional de Pescuit și Afaceri Maritime și directorului ANPA să facă verificări.

În FLAG, la grămadă cu asociații ginerelui

Asociația Grup Local Dobrogea Sud, în care Maricel Cîrjaliu are calitatea de președinte încă din 2013, este deținută de Comuna Agigea în parteneriat cu alte ONG-uri și cu două societăți comerciale. Printre membrii FLAG-ului se numără și societatea La Mer Noire SRL, care deține un hotel în Eforie, dar și un dig din sistemul de protecție costieră, chiar la Agigea. Patronii acesteia sunt asociați cu Ionuț Cătălin Nuțoaia-Cîrjaliu, ginerele primarului din Agigea, în firma Golful Pescarilor SRL, care deține un restaurant pescăresc în localitate.

Absorbție de 17% cu chermeze așa-zis pescărești

În perioada 2013 – 2016, FLAG-ul a coordonat strategia de dezvoltare locală a pescuitului în partea de sud a județului Constanța, pe baza fondurilor primite de la autoritatea de management a primului Program Operațional de Pescuit. Cu Maricel Cîrjaliu la cârmă, FLAG-ul a prăpădit oportunități imense, raportând la finalul perioadei un grad de absorbție a fondurilor europene de numai 17%. În principal, banii au fost tocați pe un festival al ochiului de pește, organizat în două ediții la Vama Veche, dar și pe alte două ediții de festival pescăresc la Eforie. Comunitatea de pescari s-a ales doar cu parangheliile mai sus evocate. În rest, niciun pescar nu a fost ajutat să-și cumpere măcar o undiță. În gradul de absorbție de 17% au intrat și cheltuielile de funcționare ale asociației pescărești conduse de Cîrjaliu.

Citește și:

Cum și-a bătut joc primarul din Agigea de fondurile europene pentru pescuit. 17% – absorbție. Salarii pentru politruci. Un festival al ochiului de pește

Salarii pentru Belghiz și alți aghiotanți ai primarului

Aici trebuie să spunem că primarul din Agigea nu a fost plătit din fondurile europene. În schimb, mai mulți angajați ai Primăriei și ai societății de interes local Agigeaserv Util SRL, au primit salarii bune, deși nu aveau niciun fel de competență să se ocupe de dezvoltarea sectorului pescăresc. Ne referim aici la directorul Agigea Serv Util, Belghiz Bolat, și la contabilul șef Daniel Raiciu, care au menționat venituri obținute de la Asociația GLDS în declarațiile lor de avere.

Soția lui Bleghiz, beneficiară de fonduri de la FLAG

Din 2018, Asociația coordonează o nouă strategie locală, pe baza fondurilor repartizate de autoritatea de management a noului Program Operațional de Pescuit și Afaceri Maritime. Belghiz Bolat nu mai figurează ca angajat al FLAG-ului. În schimb, soția sa, Cătălina Bolat, a înființat societatea Aybo Pescuit și Turism SRL, a concesionat un teren pe malul lacului Agigea de la primăria localității și a fost selectată pentru a primi o finanțare de la FLAG în vederea construirii unei pensiuni turistice. Actul prin care firma soției lui Bolat a fost declarată eligibilă a fost aprobat de Cristian Maricel Cîrjaliu, în calitate de președinte al Asociației. Firma va primi un ajutor public nerambursabil din fonduri europene de peste 880 de mii de lei. Un articol detaliat pe această temă puteți citi AICI

LMC Impex, teren de la Primărie, fonduri de la FLAG

O altă societate selectată de FLAG-ul lui Maricel să primească fonduri europene pentru pescuit este LMC Impex SRL din satul Sâmbăta Nouă, comuna Topolog, județul Tulcea. Satul tulcean a devenit celebru după ce preotul de aici a fost implicat într-o schemă cu ramificații naționale de căpușare a fondurilor PNDL, pe vremea când Guvernul era condus din umbră de fostul lider al PSD, Liviu Dragnea. În 2016, pe când Primăria Agigea realiza urbanizarea cu fonduri PNDL a zonei din jurul Lacului Agigea, societatea din Sâmbăta Nouă a participat la o licitație de concesiune a unui teren de 2198 de metri pătrați, situat pe strada Luntrei, la numărul 3. La 3 ani după ce a concesionat terenul de la Primăria lui Maricel, firma a fost selectată de FLAG-ul aceluiași Maricel să primească un ajutor public nerambursabil din fonduri europene de peste 1,3 milioane de lei. Pe terenul de la Primăria lui Maricel și cu fondurile aprobate de FLAG-ul lui Maricel, societatea va ridica o unitate de procesare a peștelui, crustaceelor și moluștelor. Investiția constă într-o hală cu parter, platforme și bazin vidanjabil, potrivit anunțului depus de societate la Agenția de Protecție a Mediului din Constanța.

Profil de condamnat penal

Potrivit Confidas.Ro, LMC Impex SRL este deținută de Cristinel Dumitru Pandrea, un tip cu un istoric bogat în spate. Numele său apare în presă, încă din anul 2006, în legătură cu acuzația de contrabandă cu midii. În 2014, Pandrea s-a aflat în centrul atenției publice, după ce 3 scafandri de la firma sa au fost surprinși de o furtună pe mare. Aceștia recoltau rapane de pe fundul mării, în condiții legale, în dreptul plajei din Tuzla. La un moment dat, s-a stârnit o furtună puternică. Unul dintre scafandri a reușit să ajungă la mal, pe plaja din Tuzla. Ceilalți doi au fost recuperați de ambarcațiunile Agenției Române de Salvare a Vieților pe Mare, unul în dreptul mănăstirii din Costinești, iar celălalt în dreptul localității Eforie. În 2015, Cristinel Pandrea apare într-un dosar penal, în care doi ani mai târziu o instanță a confirmat renunțarea la urmărirea penală, la solicitarea Parchetului Judecătoriei Constanța. Totuși, în 2018, Pandrea a fost condamnat penal la 10 luni de închisoare cu suspendare, într-un alt dosar, pentru fapta de a încredința conducerea unei ambarcațiuni către persoane care nu dețineau certificate de capacitate. În sfârșit, trebuie să mai spunem că Pandrea deține o afacere și la Mangalia, în speță un punct de acostare și de primă vânzare a peștelui. Cel mai probabil, recoltele de la Mangalia ar urma să fie procesate la Agigea, pe terenul primit de la Primăria lui Maricel, în halele pe care societatea le va construi pe banii primiți de la FLAG-ul aceluiași Maricel.

Ce spune legea despre conflictul de interese

Revenind la fapta posibilă a primarului din Agigea, trebuie să spunem că, potrivit legislației în vigoare, primarii au dreptul să ocupe funcții de conducere în cadrul asociațiilor înființate în baza OG 26/2000. Mult timp, această situație a fost calificată drept incompatibilitate de către Agenția Națională de Integritate, care a făcut rapoarte în acest sens pentru zeci de primari care activau în cadrul unor asociații de dezvoltare intercomunitară. Această optică s-a modificat pe vremea guvernării PSD. De asemenea, legea în vigoare leagă conflictul de interese de un beneficiu obținut de rudele de gradul I, făcând foarte greu de sancționat ceea ce se înțelege în mod curent prin conflictul de interese.  

În înțelesul comun, conflictul de interese este un set de circumstanțe unde există riscul ca raționamentul profesional să fie influențat de un interes secundar. Interesul secundar include beneficiul personal, care nu este limitat doar la un câștig financiar, ci se referă și la dorința de a face favoruri familiei, apropiaților sau de a promova profesional. Raporturile dintre Cristian Maricel Cîrjaliu și apropiatul său Belghiz Bolat (fost angajat al FLAG-ului, actualmente beneficiar eligibil de fonduri, prin firma soției sale) pot și ar trebui analizate sub acest aspect. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Actual

Dramă la un liceu din Constanța. Un elev s-a aruncat pe geam, de la etajul 2

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

În cursul acestei dimineți, a fost agitație teribilă în fața unui liceu din Constanța.

Un elev de clasa a VI-a de la Liceul Teoretic George Călinescu s-a aruncat de la o fereastră situată la etajul 2,  pe holul instituției.

În prezent, echipajele SMURD sunt la fața locului, alături de reprezentanții ISJ.

Potrivit ISU Constanța,  la fața locului au intervenit echipajele SMURD B și SMURD C din cadrul detașamentului Palas. Din primele informații, băiatul este conștient. A fost evaluat medical și apoi transportat la spital pentru investigații medicale amănunțite.

Update: Iată ce spune Biroul de presă al IPJ Constanța: În această dimineață, în jurul orei 07.50, polițiști din cadrul Secției 2 Poliție au fost sesizați cu privire la faptul că un băiat, de 12 ani, elev al Liceului „George Călinescu” din municipiul Constanța, ar fi căzut de la etajul 2 al unității de învățământ. Copilul a suferit multiple traumatisme și a fost transportat la spital pentru îngrijiri medicale de specialitate. Polițiștii constănțeni efectuează cercetări în vederea stabilirii cu exactitate a tuturor împrejurărilor în care s-a produs evenimentul.

Știre în curs de actualizare.

Update2: Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Constanța s-a autosesizat urmare a informației transmise de mass media și, în cursul dimineții, Echipa Mobilă formată dintr-un psiholog și un asistent social s-a deplasat la Liceul George Călinescu.

Specialiștii au stat de vorbă cu directorul unității de învățământ, cadrele didactice, inspectorul școlar și colegii elevului. Echipa mobilă s-a deplasat apoi și la domiciliul elevului, purtând discuții cu vecinii.

”Specialiștii noștri nu au putut discuta cu familia elevului, părinții fiind în stare de șoc. Specialiștii DGASPC Constanța au mers și la Spitalul de Urgență unde se află internat băiatul. Părinții se află acolo, sunt alături de el.

Prin specialiștii noștri, ținem legătura cu Inspectoratul Școlar și cadrele didactice, oferindu-ne tot sprijinul pentru consilierea și securizarea emoțională a colegilor adolescentului.

DGASPC Constanța monitorizează cazul și, împreună cu organele de cercetare și reprezentanții liceului, încercăm să aflăm ce anume l-a determinat pe adolescent să facă un astfel de gest.”, precizează Biroul de comunicare al DGASPC Constanța. 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Fraudă totală în retrocedarea de lângă Carrefour. Zoea Rădulescu și-a ales judecătoarea

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Femeia din Mihail Kogălniceanu care a retrocedat terenul de vizavi de centrul comercial Carrefour din Constanța nu și-a ales doar expertul judiciar care i-a mutat din pix suprafața moștenită, din comuna sa, direct pe malul lacului Siutghiol. Ea și-a ales și judecătoarea. Și nu o dată. Ci de două ori, în două procese distincte în care s-a decis soarta terenului care valorează peste 20 de milioane de euro. În acest sens, Zoea Rădulescu a depus multiple cereri de chemare în judecată, cu același obiect, renunțând ulterior la dosarele repartizate unor judecători nedoriți. Individa a repetat schema, după același patent, alegând de fiecare dată ca cererile sale să fie judecate pe fond de fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu, actualmente exclusă din profesie și trimisă în judecată sub acuzația că vindea hotărâri de retrocedare pe șpagă. Mai departe, Jianu a anulat din pix aspecte stabilite cu putere de lucru judecat într-o hotărâre irevocabilă pronunțată de o instanță superioară, a rescris geografia patriei și i-a predat terenul alegătoarei sale.  

Martoră în procesul penal

Elementele, total năucitoare, de mai sus sunt consemnate în cuprinsul sentinței pronunțate pe fond în dosarul în care doar expertul judiciar Florin Dumitrescu, din Medgidia, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu. Beneficiara abuzului a fost o simplă martoră în proces, în vreme ce ex-judecătoarea aleasă de ea, prin detaliile menționate mai sus, n-a avut nicio calitate. Deși condamnat pe fond de un judecător cu o bună reputație profesională, expertul a fost achitat definitiv în recurs, în preajma revelionului. Hotărârea de achitare a completului ales să judece recursul nu a fost încă motivată, fiind așteptată cu nerăbdare mai ales de cei care au urmărit această poveste… aleasă.

Moștenirea unei fruntașe țărăniste

A alege este verbul care a animat mișcările Zoei Rădulescu. La finalul guvernării PNȚCD, partid din care a făcut parte și-n care a ajuns până la funcția de vicepreședinte la nivel național, femeia și-a făcut planul unui mare tun imobiliar. Ea moștenise două terenuri în suprafață cumulată de 19 hectare, de la autorii ei din Mihail Kogălniceanu. Deși a revendicat terenurile încă din anii 90, ani buni nu a primit nimic, întrucât suprafețele erau în patrimoniul fostului IAS devenit după revoluție Ceres SA Mihail Kogălniceanu.

O schiță în creion

În 1999, știind că fostele IAS-uri urmau să predea terenurile agricole către comisiile locale de fond funciar, femeia a obținut o schiță cadastrală, desenată în creion, dar parafată de OCAOTA (strămoșul actualului OCPI). Schița delimita o suprafață  de 19 hectare, în parcelele A 510 și A 498 din municipiul Constanța, în zona aflată pe malul lacului Siutghiol, vizavi de actualul centru comercial Tom-Carefour.

Promisiunea

Mai departe, Zoea Rădulescu a obținut o adresă de la conducerea Ceres SA, în care se consemna că ar putea primi terenul său, nu la Kogălniceanu, unde i s-ar fi cuvenit, ci la Constanța, pe malul lacului Siutghiol, în parcelele A 510 și A 498. Desigur, Ceres SA nu era autoritate în materie de retrocedări, astfel că adeverința în cauză nu avea nicio valoare juridică. Dar era un instrument necesar în planul femeii.   

Împosedată pe hârtie

Pe 17 februarie 2000, Zoea Rădulescu a primit două procese-verbale de punere în posesie de la Comisia Locală de fond funciar din comuna Mihail Kogălniceanu. Documentele se refereau la două terenuri în suprafață cumulată de 18 hectare, deopotrivă atribuite în Parcela A 510. Rețineți: 18 hectare, nu 19 cât revendicase femeia.

Pe de altă parte, atribuirea s-a făcut doar pe hârtie. Ca dovadă, procesele-verbale de punere în posesie nu conțineau nici un element de identificare a amplasamentului, precum proprietarii vecini sau drumurile învecinate. Din acest motiv, Zoea Rădulescu i-a cerut primarului din Mihail Kogălniceanu, Traian Dinu, să îi precizeze unde se situează terenul.

Un fals ordinar al primarului din Kogălniceanu

Traian Dinu, fostul primar din Mihail Kogălniceanu. Sursa foto: Ziua de Constanța

Acesta nu a completat procesele-verbale cu elementele lipsă, ci i-a emis femeii o adresă în care preciza că punerea în posesie se referă la terenurile din schița OCAOTA.

Adeverința primarului era un fals ordinar, ușor de recunoscut la o analiză sumară. Astfel, procesele verbale de punere în posesie se refereau la 18 hectare, iar schița la 19 hectare. Apoi, în procesele-verbale se menționa doar parcela A 510, pe când în schița OCAOTA apărea o parcelă A 510, dar și o parcelă A 498. Singurul element comun, A 510, era și el doar rodul unei coincidențe bizare, care a făcut ca Ceres SA să predea parcele cu aceeași denumire atât către Comisia Locală din Mihail Kogălniceanu, cât și către Comisia din Constanța. Parcela A 510 de la Kogălniceanu avea 128 de hectare, în vreme ce omonima ei de la Constanța avea doar 15,23 de hectare.

Primarul a vrut, dar n-a putut

Dacă ar fi stat în puterea sa să-i retrocedeze consătenei sale terenul din Constanța, primarul Traian Dinu ar fi făcut acte de împosedare din care să reiasă explicit acest lucru. Dar nu putea. Comisia Locală din Kogălniceanu nu putea să retrocedeze decât terenuri din comuna Mihail Kogălniceanu, în vreme ce terenurile din Constanța nu puteau fi retrocedate decât de Comisia Locală din Constanța. Nu exista nicio ipoteză legală în care o comisie putea face împosedări asupra unor terenuri aflate în posesia altei comisii și pe teritoriul administrativ al altei localități. Și e cât se poate de logic, pentru că nimeni nu poate înstrăina un bun pe care nu îl are.

Puterea de lucru judecat

Pe baza hârtiilor controversate, Zoea a ales să se judece. Vorbim aici de un proces care a început la Judecătoria Constanța, dar s-a finalizat tocmai la Curtea de Apel Ploiești, în urma strămutării. Zoea Rădulescu a cerut să i se individualizeze suprafețele primite prin procesele-verbale din 17 februarie 2000, argumentând că actele de împosedare s-ar referi la terenul din Constanța. Instanțele au analizat situația, au stabilit că parcela A 510 din Mihail Kogălniceanu este diferită de omonima sa de pe malul lacului, au lămurit că femeia nu poate primi teren decât în localitatea sa și doar de la comisia sa locală, iar la final au obligat Comisia Locală din Mihail Kogălniceanu să individualizeze amplasamentele. Atenție, vorbim de situații de drept și de fapt stabilite cu putere de lucru judecat de o curte de apel, într-o hotărâre irevocabilă.

Mai târziu, Comisia Locală din Mihail Kogălniceanu a făcut acte individualizate, din care se înțelegea expres că cele 18 hectare primite de Zoea Rădulescu se află în parcela A 510 din Mihail Kogălniceanu. Comisia Județeană a emis și titluri de proprietate în acest sens.

Finul lui Gigi Becali ajunge proprietar. Urmașii boierului Zossima rămân cu buza umflată

Gigi Alexa, finul lui Gigi Becali. 

De asemenea, în răstimpul procesului la care ne-am referit mai sus, terenul de la Constanța a fost retrocedat de Comisia Locală de la Constanța unor persoane fizice din Constanța. Mai departe, acești moștenitori și-au vândut drepturile către omul de afaceri Gigi Alexa. Acesta este finul lui Gigi Becali.

Retrocedarea de la Constanța are la rândul ei aspecte controversate. Astfel, înainte să atribuie terenurile către autorii lui Gigi Alexa, Primăria Constanța fusese notificată de descendenții familiei de boieri care deținuse terenul, loc pe loc, până la reforma agrară din 1946. Urmașii boierului Zossima au revendicat terenul pe baza Legii 10/2001, întrucât acesta avea regimul de intravilan-agricol. Însă fostul primar Radu Mazăre a respins notificarea, pe baza aprecierii că prevalează funcțiunea agricolă și s-ar impune procedura din Legea 18/1991. Socialist fiind, lui Mazăre nu prea-i plăceau moșierii. Moștenitorii s-au dus în instanță, însă acest fapt nu l-a mișcat pe fostul primar, care a retrocedat terenul la Legea 18 către persoane care își vânduseră deja drepturile către Gigi Alexa. Procesele familiei Zossima cu Primăria și cu Gigi Alexa nu s-au terminat nici în ziua de azi. O parte din moștenitorii proprietarului de drept au murit în timpul proceselor, fără ca litigiul să ajungă la final.

Un miracol pentru Zoea

Ne întoarcem în anul 2003. Povestea începută de Zoea părea închisă pentru totdeauna. O hotărâre irevocabilă spunea că Zoea Rădulescu trebuie să primească teren la Mihail Kogălniceanu. De asemenea, terenul râvnit de ea la Constanța ajunsese la niște persoane fizice, care vânduseră mai departe unui investitor bogat și influent, genul de băiat deștept care a cumpărat mai toate drepturile din zona Palazu Mare. Treaba era atât de bine împachetată, că până și moștenitorii proprietarului interbelic rămăseseră pe dinafară.

Aici s-a produs o minune. Și ceea ce era imposibil a devenit pe deplin posibil. Așa cum aflăm din sentința penală la care ne-am referit în partea introductivă a articolului, Zoea Rădulescu a formulat o cerere de revendicare a terenului de la persoanele fizice puse în posesie de Comisia Locală Constanța. Ea a clonat cererea în mai multe exemplare, înregistrând mai multe acțiuni cu același obiect pe rolul Judecătoriei Constanța. În momentul în care unul dintre dosarele-clonă a fost repartizat aleatoriu judecătoarei Corina Eugenia Jianu, a renunțat la dosarele absolut identice repartizate altor judecători. În acest fel, femeia a fraudat sistemul de distribuire aleatorie a cauzelor de judecată, alegându-și singură magistratul.

Ce au făcut aleșii

Alegerea s-a dovedit perfectă. Astfel, procesul a curs împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală, care vânduseră și ca atare nu mai puteau lăsa în deplină proprietate și netulburată posesie suprafețele de pe malul lacului, așa cum ceruse reclamanta. Aspectele stabilite cu putere de lucru judecat de Curtea de Apel Ploiești, și anume că Zoea Rădulescu trebuia să primească teren la Mihail Kogălniceanu, au fost răsturnate cu ajutorul expertului Florin Dumitrescu. Expertul nu a încheiat un contract cu Zoea și nu a putut prezenta dovada modului în care a fost plătit. Acesta a fost angajat fără un mandat special de avocata femeii, care i-a prezentat hârtiile și i-a stabilit misiunea de a identifica terenul pe care Zoea Rădulescu a fost pusă în posesie pe 17 februarie 2000. Expertul nu a făcut măsurători, nu a mers pe teren, nu cerut date de la OCPI, nu a convocat celelalte părți. El a făcut un fel de analiză morfo-sintactică, total cretină și fără nicio legătură cu atribuțiile sale tehnice, prin care a stabilit că terenul primit de Zoea prin procesele-verbale din 2000 sunt cele de pe malul lacului Siutghiol.

Expertul și judecătoarea rescriu geografia patriei

În procesele de fond funciar expertizele extrajudiciare au aceeași forță probantă ca și expertizele judiciare. Cu alte cuvinte, exprimă adevărul științific, în ciuda faptului că expertul este ales de partea litigantă, iar nu numit aleatoriu de instanță. Judecătoarea Jianu nu a simțit nevoia să numească un expert, lăsând-o pe Rădulescu sau pe avocata acesteia să îl aleagă. La finalul procesului, bazându-se pe expertiza alesului, fosta judecătoare, acum inculpată sub acuzația că a vândut niște hotărâri de retrocedare pe șpagă, a stabilit că terenul de pe malul lacului s-a aflat cândva în comuna Mihail Kogălniceanu.

Comuna care a înghițit un oraș

Zice fosta judecătoare în mod halucinant că: ”(….) instanța reține că parcela A 498 se află în vecinătatea parcelei A 510 și că la momentul în care se aflau în administrarea Ceres Mihail Kogălniceanu SA erau situate pe teritoriul comunei Mihail Kogălniceanu…”.

Acest miraj al vorbelor goale este năucitor, pentru că niciodată comuna Mihail Kogălniceanu nu s-a întins atât de mult, încât să înghită orașul Ovidiu cu totul și terenurile de la intrarea în Constanța. După ce a reinventat geografia patriei pe baza inepțiilor scrise de expert, Jianu a anulat titlurile de proprietate ale pârâților care nu prea aveau calitate procesuală, pentru că nu mai erau proprietari. În acest fel, terenul a fost curățat juridic. Însă judecătoarea aleasă de Zoea nu a putut să-i dea pe loc terenurile pentru care rescrisese geografia. Exista un impediment, și anume chiar titlurile de proprietate emise de Prefectură pe numele Zoei Rădulescu, pentru terenurile din Mihail Kogălniceanu.

A doua alegere a judecătoarei Jianu

Zoea a trebuit să se reîntoarcă la instanță, într-o acțiune distinctă. Din nou, femeia a depus mai multe cereri clonate de chemare în judecată, fraudând încă o dată sistemul de distribuire aleatorie a cauzelor de judecată. La urmă, a câștigat terenul de peste 20 de milioane de euro, pe baza bazaconiilor de mai sus. Și nu 18 hectare, ci 19, pentru că așa a spus judecătoarea aleasă de ea.

Toți au scăpat basma curată

Alegerile pe care le-a făcut Zoea sunt descrise în sentința penală pronunțată pe fond de Tribunalul Constanța, în dosarul în care expertul Florin Dumitrescu a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu. Faptele femeii nu au fost analizate sub aspect penal. Nici ale fostei judecătoare. Un articol despre calitatea de inculpată în care compare acum Corina Eugenia Jianu puteți citi AICI.

Pe 30 decembrie 2019, expertul Florin Dumitrescu a fost achitat definitiv de Curtea de Apel Constanța. Instanța de recurs a anulat repunerea părților în situația anterioară săvârșirii infracțiunii, ceea ce înseamnă că terenul pentru care s-a rescris geografia patriei rămâne, bine-mersi, în proprietatea Zoei Rădulescu. Cel puțin deocamdată, pentru că treburile sunt încurcate. Va urma! 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: