Connect with us

Politica

Traian Băsescu pune piciorul în prag pe tema migrației și terorismului

Publicat

la

Fostul preşedinte Traian Băsescu, candidat la alegerile europarlamentare din partea Partidului Mişcarea Populară, declară că partidul pe care îl reprezintă nu va fi niciodată de acord cu transformarea Uniunii Europene “într-o uriaşă moschee”. De asemenea, Băsescu consideră că migranţii care vin în UE trebuie să se comporte civilizat, contrar a ceea ce se întâmplă acum, când mai mult de jumătate dintre ei nu au un loc de muncă. Mai mult, fostul președinte Băsescu propune elaborarea unui regulament cu privire la statutul migranţilor, aceasta fiind și una dintre temele de campanie electorală pentru alegerile europarlamentare, iar cei care nu respectă regulile să fie expulzaţi chiar și în masă. În plus, Băsescu propune înfiinţarea Poliţiei de Frontieră Europene, o instituție care să fie capabilă să prevină forţarea ilegală a frontierelor.

“Uniunea Europeană are problemele ei interne, care sunt prezentate în program şi cu soluţiile pe care noi le vedem. Spre exemplu, avem o populaţie europeană nemulţumită de situaţia cu migraţia. Aşa cum scriem şi în program, Partidul Mişcarea Populară nu va fi de acord cu transformarea Uniunii Europene într-o uriaşă moschee. Să vină să vadă cum se trăieşte la noi, împreună cu turci, cu tătari şi să accepte, cei care vin buluc în Europa, din ţări de cult islamic, să accepte comportamentul civilizat. Propunerea noastră este aici să se elaboreze un regulament cu privire la statutul migranţilor, care să fie aprobat în Parlamentul European, regulament care să oblige la integrare socială prin găsirea unui loc de muncă sau să se afle într-o situaţie de studii pentru locuri de muncă, respect pentru tradiţiile şi cultura europeană şi integrare în cultura europeană. Aceste pretenţii le putem avea pentru că nu noi i-am adus cu forţa, au optat ei să vină în Europa”, susține fostul președinte Băsescu.

Nu mai merge cu “politically correct”

Un alt motiv pentru care Europa trebuie să suporte transformări din temelii privește o altă sintagmă pe care cei mai mulți o folosesc în speranța că lucrurile ar putea să se rezolve fără vreun efort considerabil. “Politically correct”, spune Traian Băsescu că nu mai merge să fie sloganul sub care se ascund politicienii cu renume.

“Europa nu poate fi distrusă de sloganul laş politically correct, sub care se ascund politicienii la vârf şi spun politic este corect să îi lăsăm să facă ce vor, politic este corect să nu îi blamăm pentru viol, politic este corect să nu îi blamăm că fură, şterpelesc şi aşa mai departe. Ori lucrurile trebuie spuse cinstit pentru că ajuns la un nivel la care nu mai este acceptabil să te ascunzi sub sloganul politically correct. Noi criticăm în programul nostru această abordare, vorbim despre crearea acelui regulament care să observe integrarea în câmpul muncii, integrarea în societate, respect pentru valorile creştine, respect pentru valorile europene. Reversul este expulzarea care trebuie făcută chiar şi în masă. În momentul de faţă dintre cei care au intrat ca hoardele de nomazi în 2015 în Europa, în Uniunea Europeană, 65% nu au loc de muncă. Pentru că nu îi interesează într-o situaţie în care este criză de forţă de muncă în toată Europa. De ce? Nu au calificare. Poziţia noastră este elaborarea acestui regulament care să permită expulzarea în masă a celor care nu se încadrează în valorile europene. Sigur nu le interzice nimeni să îşi păstreze limba, să îşi păstreze cultură, dar respectă-mi şi valorile mele, că ai venit peste mine fără să te chem”, explică Traian Băsescu.

Poliția de Frontieră a Uniunii Europene

Este o altă soluție pentru prevenirea forțării ilegale a frontierelor și intrarea în spațiul Uniunii Europene. Traian Băsescu vede instituția la care face referire ca una “super dotată” și “capabilă să întoarcă navele încă de când sunt în marea liberă”.

Iată argumentele:

“Noi propunem prin programul nostru înfiinţarea Poliţiei de frontieră a Uniunii Europene care acţionează independent de poliţiile de frontieră ale statelor naţionale. Trebuie dotată aşa cum cerem în program cu un număr suficient de oameni şi de mijloace în aşa fel încât să prevină forţarea ilegală a frontierei şi intrarea în spaţiul Uniunii Europene fără să aibă aprobare pentru acest lucru. (…) Trebuie creată o poliţie super dotată, capabilă să întoarcă navele încă de când sunt în marea liberă, nu când s-au trezit cu ele în apele teritoriale ale Italiei sau Greciei, eventual capabilă să întoarcă navele din apele teritoriale libiene.”

PMP nu va recunoaște independența Kosovo

Tot legat de secutitatea Uniunii Europene, Traian Băsescu susține că cel mai important element, când vine vorba despre acest subiect, este legat de fricțiunile care se adâncesc, din punctul său de vedere, între Uniunea Europeană și SUA. Fostul președinte susține că acestea trebuie să fie soluționate urgent. Are și soluții:

“Statele Unite ale Americii sunt singurul garant al securității Europei. Din punctul nostru de vedere, al PMP, acest conflict se adâncește în zona comercială. Din acest motiv, vom pleda pentru redeschiderea negocierilor privind tratatul de liber schimb între UE și Statele Unite.”

De asemenea, un alt element pe care PMP l-a trecut în lista priorităților europene privește retragea Statelor Unite din acordul pentru rachete nucleare cu rază medie de acțiune – The Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty.

“Asta a permis rușilor să amplaseze în Crimeea rachete cu rază medie de acțiune, rachete cu încărcătură nucleară. Consider că trebuie găsită o soluție de reechilibrare. Rachetele cu raza medie sunt cele cu rază între 500 km și 5500 km, tocmai acestea au fost și vizate. Altceva: Statele Unite trebuie să descurajeze Federația Rusă, în cazul în care acesteia îi vine vreo idee. (…) De asemenea, despre retragerea SUA din acordul nuclear cu Iranul. UE susține menținerea acordului și noi, PMP, vom avea aceeași poziție pe care o exprimă și Uniunea Europeană. Un alt punct vulnerabil și mult discutat este situația din Ucraina, acolo lucrurile putând degenera oricând. Aici poziția Partidului Mișcarea Populară este una foarte clară: vom susține liberalizarea importului de tehnologie militară pentru Ucraina, pentru a se putea apăra de o eventuală invazie a Federației Ruse. În fine, o problemă sensibilă este cea din Balcanii de Vest, în special tensiunile din Kosovo. Considerăm că Uniunea Europeană trebuie să se implice, cu atât mai mult cu cât Serbia se află într-un calendar de negociere a Tratatului de Aderare la UE. Nu vom recunoaște independența, cum nu vom recunoaște nici anexarea Crimeei”.

Toate aceste declarații au fost făcute de Traian Băsescu la Constanța, în prima conferință de campanie organizată de Partidul Mișcarea Populară. Fostul președinte a pledat pentru înființarea Statelor Unite ale Europei, instituțiile unice europene propuse fiind parte din acest mesaj.

Nevoie de Băsescu

Traian Băsescu deschide lista Partidului Mișcarea Populară pentru alegerile europarlamentare și spune că decizia de a candida a fost luată alături de colegi, într-o ședință, atunci când aceștia i-au solicitat sprijinul.

“M-au chemat și mi-au spus că e nevoie de mine, vă spun sincer. Aceasta este prima conferință de presă din campania electorală pentru alegerile europarlamentare Mă bucur că se întâmplă la Constanța, păcat că partidul este prea mic pentru valoarea oamenilor pe care îi avem pe listă. Sub poziția 1 sunt oameni cu cariere, nu avem niciun transfer din societatea civilă sau veniți de la alte partide. Ne-am învățat minte! Motivul? Ce s-a întâmplat în legislatura trecută. Siegfrid Mureșan și Cristian Preda sunt aleșii noștri și ce am făcut? Au plecat la alte partide. D-aia nu avem niciun europarlamentar acum…”, a declarat Traian Băsescu.

Comandat de Partidul Mișcarea Populară

Realizat de Asociația Puterea Civică

Codul unic de identificare atribuit mandatarului: 41190004

 

Comments

comments

Politica

Secția Specială este reinventată. Stelian Ion: „Proiectul lui Predoiu știrbește definitiv competența DNA de a ancheta cazurile de corupție“

Publicat

la data de

Scris de

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a lansat, în dezbatere publică, proiectul de lege privind desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție. Noul organism va intra în subordinea Parchetului General, iar cei 43 de procurori care vor face parte din noua Secție vor fi desemnați de către plenul CSM. Noua secție va fi construită pe modul Parchetului European și va, conform lui Predoiu, respectă toate recomandările venite de la nivel european. De asemenea, Predoiu a precizat că a prezentat proiectul liderilor coaliției de guvernare, iar aceștia l-au aprobat.

Pohta lui Iohannis, PSD, PNL și UDMR

Noul proiect al Secției Speciale este aspru criticat de fostul ministru al Justiției, Stelian Ion. Parlamentarul constănțean spune că proiectul ministrului Predoiu de desființare a SIIJ știrbește definitiv competența DNA de a ancheta cazurile de corupție în care ar putea fi implicați magistrați.

„Este ceea ce și-au dorit mereu, de la președintele Iohannis, până la PSD, PNL și UDMR. Care va fi următorul pas, să ia de la DNA și alte competențe de a ancheta fapte de corupție? Ministrul Predoiu acționează în mod conștient pentru slăbirea DNA și a luptei anticorupție.

Președintele Iohannis și coaliția pe care instalat-o la butoane vor magistrați slabi, timorați, care să răspundă comenzilor politice.

Proiectul de desființare a SIIJ prezentat de Predoiu încalcă flagrant una dintre cerințele principale ale rapoartelor MCV și avizele Comisiei de la Veneția, și anume refacerea competențelor parchetelor specializate, DNA și DIICOT.

Găselnița lui Predoiu de a trimite dosarele la mai multe parchete din teritoriu, pentru a nu se putea spune că le mută la o altă structură după chipul și asemănarea SIIJ, este ridicolă și nu rezolvă adevărata problemă. Adevărata problemă este slăbirea DNA. Iar faptul că noua structură va avea coordonare și nucleu central arată că, până la urmă, SIIJ nu se desființează, ci se re-înființează. La fel de ridicolă este invocarea modelului organizării Parchetului European pentru a justifica o nouă SIIJ, mutată la Parchetul general.

În plus, desemnarea procurorilor de la parchetele de pe lângă Curțile de Apel și cei de la nivel central, de la Parchetul General, de către plenul CSM, nu doar de Secția pentru procurori, va transfera și asupra selecției acestora lipsa de credibilitate și suspiciunile care planează acum asupra CSM, aflat într-o situație de blocaj.

În primele săptămâni la minister, Cătălin Predoiu a fost preocupat să câștige liniștea unor magistrați și a unor reprezentanți CSM: a majorat prin ordin salariile din sistem, deși putea să mai aștepte cât timp mai sunt procese pe rol, a asigurat cvorum la ședințele CSM, în ciuda semnalelor de alarmă transmise de câțiva reprezentanți ai CSM privind suspiciuni de nelegalitate la nivelul Consiliului. Este imaginea clară a politicianului gata să tranzacționeze orice pentru liniștea lui și a prietenilor politici.

De fapt, ministrul Predoiu a revenit la ceea ce l-a consacrat în mandatul trecut: băiatul de mingi al președintelui Iohannis.“, spune Stelian Ion.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Dorinela Irimia și Reșit Taner, primarii din Saraiu și Tuzla, noii vicepreședinți ai PSD Constanța

Publicat

la data de

Scris de

Biroul Permanent Județean al PSD întrunit în data  de 12.01.2022 a hotărât convocarea Consiliului Politic Județean pentru astăzi, 19.01 2022, orele 13.00.  Ședinta CPJ a fost statutară și a avut loc online.

În cadrul CPJ s-a votat în unanimitate numirea ca vicepreședinți interimari în BPJ al PSD Constanța a următorilor primari: Irimia Dorinela, primarul comunei Saraiu, și Taner Reșit, primarul comunei Tuzla.

“Numărul primarilor care fac parte din BPJ a ajuns la nouă, ceea ce înseamnă că este asigurată o bună reprezentativitate în luarea deciziilor din cadrul Organizației Județene a PSD Constanța”, informează Biroul de presă al PSD Constanța.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Iohannis a făcut un Plan Național de Combatere a Cancerului

Publicat

la data de

Scris de

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri cu ocazia lansării Planului Naţional de Combatere a Cancerului, că acest plan „fixează obiective realiste şi măsurabile şi că defineşte un traseu standardizat al pacientului”.

„Vă urez „Bun venit!” la evenimentul de lansare a Planului Naţional de Combatere a Cancerului, pe care îl găzduim astăzi la Palatul Cotroceni. Un Plan care, ţin să subliniez de la început, este mai mult decât binevenit, fiind îndelung aşteptată o strategie coerentă şi unitară de luptă împotriva acestei temute maladii. Prezenţa dumneavoastră aici este importantă, având în vedere sprijinul şi implicarea pe care le-aţi demonstrat în dezvoltarea acestui plan şi, pentru toate acestea, vă mulţumesc! Anul acesta vom marca pentru prima dată Ziua Mondială de luptă împotriva cancerului, pe 4 februarie, prin angajamente asumate şi direcţii de acţiune pentru punerea imediată în practică, şi nu doar prin dialog despre deziderate, necesităţi şi justificări ale lipsei de acţiune. Lansăm, aşadar, un plan naţional care dezvoltă o viziune atât pentru prezent, cât şi pentru generaţiile viitoare, şi care se bazează pe o abordare integrată, ambiţioasă şi racordată la eforturile europene de reducere a îmbolnăvirilor de cancer. Cu siguranţă, conştientizăm cu toţii că acest demers nu va rezolva peste noapte toate problemele cu care se confruntă pacientul oncologic sau domeniul oncologiei. Ceea ce am apreciat însă când am analizat acest Plan este că fixează obiective realiste şi măsurabile şi că defineşte un traseu standardizat al pacientului”, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis.

Şeful statului a adăugat că „Planul pune un mare accent pe încurajarea şi finanţarea suplimentară a investigaţiilor medicale, care să depisteze primele semne de boală şi să ducă la diagnostic precoce şi tratament eficient”.

„Ca să dau doar câteva exemple, de la începutul anului viitor ar trebui să devină complet funcţionale programele naţionale de screening pentru anumite tipuri de cancer. Tot în 2023 este prevăzută finalizarea criteriilor care să permită decontarea testărilor genetice, în urma cărora se pot prescrie tratamente mult mai bine ţintite şi cu şanse majore de vindecare. O măsură pe care o consider foarte importantă este realizarea, până la finalul lui 2024, a unui Registru Naţional de Cancer. Totodată, în perioada 2023-2026, se estimează realizarea unui fond de inovaţie în sănătate, care să ofere pacienţilor din România accesul rapid la cele mai noi terapii. Planul prevede, în intervalul 2023-2024, identificarea unor soluţii şi pentru finanţarea îngrijirilor paliative pentru pacienţii cu cancer, o modalitate de îmbunătăţire a calităţii vieţii atât pentru pacientul oncologic, cât şi pentru familie şi cei apropiaţi. Am ţinut să dau aceste câteva exemple concrete pentru a sublinia că Planul Naţional de Combatere a Cancerului este unul temeinic pregătit, motiv pentru care are toată susţinerea mea. Şi vă asigur, totodată, că voi urmări îndeaproape progresul în implementarea lui, care este esenţială în ţara noastră, aflată, din păcate, în topul statisticilor europene privind numărul bolnavilor de cancer”, a completat preşedintele Iohannis.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: