Connect with us

Exclusiv

Un coșmar judiciar. Lipsa de empatie, de umanitate și de logică face ravagii la Tribunalul Constanța

Publicat

la

Parcă suntem urmăriți de un blestem. După tragedia de la Caracal, polițiștii români s-au făcut din nou de râs. Ei au refuzat să-și dea jos prețioasele funduri, din Logan, pentru a ajuta o minoră, plină de sânge pe picioare, victimă a unui viol. Pe de altă parte, și Ministerul Public din România continuă să fie făcut de râs, chiar și după povestea halucinantă de la Caracal, în care un procuror i-a oprit pe polițiști să intre în casa ucigașului, pe motiv că nu se împlinise ora din mandat. Întâmplările tragice și criticile tăioase îndreptate împotriva indolenței, corupției sau incompetenței din sistem nu au adus deloc învățăminte pentru unii care îmbracă hainele statului. Schimbarea este doar o luminiță la capătul unui tunel. Când va veni nu se știe. Iar până atunci, suntem în continuare expuși unei atitudini a organelor lipsite de empatie, de umanitate și de logică.

Terenuri de stat, furate de Primărie și retrocedate unor interpuși

Întâmplarea pe care o vom relata în cele ce urmează face parte dintr-o speță pe care am urmărit-o și am prezentat-o în zeci de articole de-a lungul timpului. Este vorba de o poveste unică sub toate aspectele, generată de un baron PSD-ist care a condus oficial Primăria Năvodari, până când s-a dus la pușcărie, și care o conduce și acum, neoficial, printr-un interpus. L-am numit mai sus pe Nicolae Matei. În anii săi de glorie, acesta a ras toate terenurile de stat de pe malul mării și din tabăra de copii Năvodari, cu valori de uriașe. Procurorii DNA spun că Matei a obținut retrocedările de terenuri în favoarea interpușilor săi mituind o judecătoare cu funcție de conducere de la Tribunalul Constanța. Multe din loturile retrocedate erau în realitate terenuri de stat, inventariate fraudulos în proprietatea Orașului Năvodari.

Într-o zi, lui Matei i s-a năzărit să facă o alee de promenadă, pe mijlocul plajei, de la nord spre sud, pe o distanță de câțiva kilometri. În acest fel, plaja a fost îngustată, iar terenurile dinspre apus de promenadă au fost inventariate fraudulos în proprietatea localității și apoi retrocedate unor interpuși, deși sunt nisipoase, cum le știe toată lumea, și aparțin de drept chiar statului român. Hălci impresionante au ajuns în proprietatea unor personaje din structurile de stat, la un jurnalist influent și la numeroși afaceriști. Probabil din acest motiv, baronul PSD-ist se bucură de o protecție incredibilă chiar și din partea unor magistrați care, pentru a-și ascunde preferințele, susțin ipocrit independența justiției. Că poate păcălesc pe cineva.

O stradă fictivă, care pleca de nicăieri și ducea spre nicăieri

În anul 2012, Primăria Năvodari, aplicând același patent, a inventariat fraudulos și terenurile foarte valoroase de pe malul lacului Siutghiol, aparținând și ele, de drept, statului român. În mod similar, fostul primar a inventat o stradă, pe care a botezat-o în acte Promenada Lac Siutghiol. Aceasta pleca de nicăieri și ducea spre nicăieri, nefiind conectată la sistemul de drumuri publice. Începea dintr-un lot privat și se înfunda într-un alt lot privat. Pe alocuri, strada ”călca” pe apă. Manevra i-a folosit baronului ca să inventarieze și terenurile de pe lângă strada fictivă, la fel cum făcuse și în cazul aleii de la mare. Cu ajutor de la OCPI, Primăria Năvodari și-a legalizat și acest furt.

În mintea întortocheată a infractorului

O parte din terenul haiducit se afla în dreptul complexului de vile Verona, de patru stele, aparținând societății Somaco Construct SRL. Cu ani buni înainte, mai exact în 2007, societatea în cauză a consolidat terenul dintre lac și proprietatea sa, cu piatră și nisip. Practic, a refăcut malul care se surpase în lac. Vorbim de o suprafață perfect plană, care arată ca o superbă plajă de nisip.

În august 2012, Matei a trimis societății o decizie de impunere fiscală, pe motiv că aceasta ar fi depozitat provizoriu materiale de construcții pe terenul orașului. În mintea întortocheată a infractorului (fost deținut de drept comun), societatea nu amenajase pe banii ei malul surpat, ca să fie bine, ci depozitase materiale de construcții, în mod provizoriu. Taxa era calculată retroactiv, începând cu anul 2010, și avea valoarea astronomică de două milioane de euro.

Un expert PSD-ist, plătit de primarul PSD-ist să spună bazaconii

A urmat un război juridic, prea amplu ca să-l putem detalia complet. În linii mari, trebuie să spunem că Primăria Năvodari a pierdut procesul de contencios fiscal pe fond, însă a reușit să-l câștige în apel, cu ajutorul unui expert judiciar, care este consilier județean și coleg de partid cu Matei. Expertul de partid a inventat un fel de cerc pătrat, consemnând că Somaco Construct ar fi depozitat piatra și nisipul sub forma unei platforme de consolidare. Dar bine că nu le-a depozitat sub forma unui hotel! Opinia sa, pe lângă faptul că reprezenta o imbecilitate ordinară, nu avea valoare judiciară, expertul PSD-ist fiind plătit de primarul PSD-ist să spună bazaconii. Cu toate acestea,  instanța de apel a confundat raportul neutru de expertiză, care spunea că nu s-a depozitat nimic pe teren, cu opinia expertului-parte, care spunea stupizenia de mai sus. Și așa, Primăria Năvodari a câștigat procesul, fără ca magistrații să aibă o minimă tresărire emoțională, că tocmai aprobau, ca nicăieri în lume, o taxă de două milioane de euro.

Un dosar penal tratat cu sictir

Societatea nu s-a lăsat, a făcut plângeri penale și a prezentat dovezi că nu a depozitat materiale de construcții. Însă Parchetul Judecătoriei Constanța a tratat problema cu sictir. Doi procurori au închis dosarul penal, de patru ori la rând, însă judecătorii de cameră preliminară au infirmat de fiecare dată soluțiile de clasare, obligând unitatea de parchet să facă cercetări. Dosarul zace și acum, nesoluționat, după 7 ani de la deschidere.

În sfârșit, verificări

Somaco Construct a reclamat cazul la toate instituțiile din România și din Uniunea Europeană. Ceva a început să se miște pe sus. La un moment dat, instituțiile statului au făcut verificări și au constatat ilegalitățile de la Năvodari. Vorbim aici de Curtea de Conturi, Apele Române, ABADL, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul de Interne, Direcția Generală Antifraudă Fiscală, Comisia de Abuzuri a Senatului. Toate aceste instituții spun că terenul a fost furat de la stat de Primăria PSD-istă de la Năvodari, cu scopul taxării aberante, fără egal în UE, cu două milioane de euro și penalități de încă două, a firmei Somaco Construct SRL.

În fața acestor evidențe, Parchetul Curții de Apel Constanța i-a chemat pe semnatarii deciziei care nici măcar nu avea număr de înregistrare, fiind întocmită pe genunchi. Aceștia au recunoscut că n-au făcut inspecție fiscală și nici măcar n-au văzut vreodată grămezi depozitate pe teren, întocmind decizia de impunere la cererea expresă a lui Matei. Parchetul a constatat săvârșirea infracțiunii de fals intelectual. Însă  era prea târziu ca făptașii să mai fie trimiși în judecată. După atâția ani, răspunderea penală era prescrisă. În schimb, Parchetul a sesizat instanța să desființeze înscrisul falsificat. Un judecător de cameră preliminară a desființat înscrisul. Totul părea că intră în normal.

Statul român, revendicare imobiliară împotriva Primăriei Năvodari

În paralel, statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice și prin Apele Române, a dat Primăria Năvodari în judecată, revendicând terenurile furate din cuveta și din zona de protecție a lacului Siutghiol. Situația a creat ceva panică, pentru că, pe multe terenuri furate de la stat, de jur-împrejurul lacului Siutghiol, s-au construit blocuri de zeci de milioane de euro și vile opulente pentru politicieni, funcționari și afaceriști.

Procurorul de ședință pledează împotriva Parchetului, ca un avocat al Primăriei

Din acest punct, situația a luat o turnură bizară. Astfel, hotărârea prin care fusese desființată taxa fiscală a fost contestată de Primăria Năvodari la Tribunalul Constanța. Procurorul de ședință, trimis la bară de Parchetul Judecătoriei, a pus concluzii în favoarea Primăriei Năvodari. Acesta a criticat pe față poziția Parchetului superior, al Curții de Apel Constanța, încălcând cu nonșalanță principiul subordonării ierarhice. Mai mult, a reluat în fața instanței argumente utilizate de Parchetul Judecătoriei la tentativele repetate de clasare a dosarului penal deschis din 2012. Atenție, toate aceste clasări au fost infirmate de mai mulți judecători de cameră preliminară. În consecință, reluarea argumentelor infirmate de instanțe reprezenta un afront la adresa judecătorilor și a justiției. Prestația procurorului, la care semnatarul prezentului articol a asistat consternat alături de alți colegi din presă, a contat foarte mult. Ca dovadă, Tribunalul Constanța a admis contestația Orașului Năvodari, subliniind că terenul care a generat taxa fiscală aparține Orașului Năvodari.

O asemenea remarcă nu ar fi trebuit să aibă nicio relevanță, întrucât instanța trebuia să judece doar dacă decizia de impunere fiscală, falsificată intelectual, se impunea a fi desființată. Nu se judeca nimic despre fapte și făptuitori. Făptuitorii, funcționari ai Primăriei Năvodari, au fost cercetați penal, s-a stabilit vinovăția lor și faptul că nu pot fi trimiși în judecată datorită intervenirii prescripției. Toate aceste aspecte au rămas definitive, întrucât făptașii nu au contestat ordonanța Parchetului Curții de Apel și rezoluția de confirmare a procurorului general.

Parabola care lămurește totul

Ca să înțelegeți situația, faceți următorul exercițiu de imaginație. Mergeți la un restaurant, unde comandați o bere. La urmă, ospătarii vă aduc o notă de plată cu o valoare astronomică, în care trec din burtă că ați fi consumat șampanie și caviar. Știind că nota e mincinoasă, mergeți la Parchet și depuneți plângere penală împotriva ospătarilor. Parchetul cercetează faptele, ospătarii recunosc falsul intelectual și nici nu contestă ordonanța procurorului de caz, care devine astfel definitivă. Mai departe, procurorul general sesizează instanța să desființeze nota de plată. Instanța o desființează. Dar firma care administrează restaurantul depune contestație.  Nu v-ar șoca dacă această contestație ar fi admisă pe motiv că masa, pe care nu ați consumat șampanie și caviar, aparține restaurantului? Nu v-ați întreba: dar ce relevanță are a cui e masa? Discuția nu era despre o notă de plată falsificată intelectual? Nu ați simți că cineva vă ia de prost? Nu vi s-ar părea strigător la cer ca, în ciuda faptului că s-a dovedit definitiv că nu ați consumat șampanie și caviar, contestația restaurantului să fie primită? Și, la pachet cu ea, dreptul să vă vândă toată agoniseala de o viață, toate proprietățile, ca să se îndestuleze pentru caviarul pe care nu l-ați mâncat și pentru șampania pe care nu ați băut-o? Dacă vi s-ar întâmpla așa ceva, nu v-ați trage două palme, sperând să vă treziți dintr-un coșmar?

Cu acest coșmar se confruntă Somaco Construct SRL. După decizia Tribunalului, dosarul s-a întors la Judecătorie. Mai mulți magistrați au refuzat să îl rejudece. În cele din urmă, cauza a fost repartizată unei judecătoare abia intrate în sistem, care a respins cererea de anulare a deciziei falsificate de impunere fiscală. Singurul argument a fost acela că terenul aparține orașului Năvodari, exact cum subliniase completul de la Tribunal. Nicio logică, nicio relevanță!

O judecătoare începătoare confirmă că terenul aparține Primăriei

Reprezentantul Somaco Construct SRL, antreprenorul Grigore Comănescu, spune că a depus o contestație împotriva acestei soluții. Însă, în paralel a exercitat și o cale extraordinară de atac, respectiv o contestație în anulare, împotriva deciziei de la Tribunal, care a deschis drumul acestei răsturnări de situație.

În această cale extraordinară de atac a intervenit și Administrația Națională Apele Române, tocmai legat de motivarea, altfel irelevantă și străină naturii litigiului, cu privire la cine este proprietarul terenului. Pericolul ar fi ca acest aspect care nu era dedus judecății și nu avea nicio relevanță să folosească Primăriei Năvodari tocmai în celălalt proces, în care statul își revendică proprietatea de drept asupra terenurilor furate de Primăria Năvodari din cuveta și de pe malul lacului Siutghiol. Interesele sunt mari și mulți dinozauri și-ar dori să închidă furăciunile chiar și printr-un astfel de subterfugiu.

Jurnaliștii, evacuați din sală. Procurorul de ședință se bate cu statul român

Un prim termen de judecată a contestației în anulare a avut loc luni, 5 August 2019. Ședința s-a desfășurat cu ușile închise. Jurnaliștii au fost evacuați din sală. Grigore Comănescu spune că reprezentantul Apelor Române a cerut introducerea statului român în cauză, prin Ministerul Finanțelor Publice. Însă procurorul de ședință s-a opus cu vehemență. Vorbim de același procuror care a reprezentat Parchetul Judecătoriei Constanța și în fața completului anterior.

”Domnul procuror s-a comportat ca un adevărat avocat al Primăriei Năvodari împotriva statului. S-a luptat ca statul să nu devină parte în proces. Păi înseamnă că nu este interesat să se corecteze o eroare. Înseamnă că vrea ca în hotărâre să rămână în continuare mențiunea că terenul ăla furat de la stat este al Primăriei. Normal că dacă nu se corectează, grupul infracțional se va folosi de eroarea asta ca să nu răspundă pentru furt. Eu nu pot să cred că domnul procuror nu înțelege lucrurile astea. Mie mi-a făcut impresia că este o persoană inteligentă, deci nu cred că e o scăpare, că n-ar fi înțeles. Și data trecută dumnealui a pus concluzii să se respingă acțiunea Parchetului și să se admită ce a cerut Primăria Năvodari. Dacă ascultați ce spune procurorul pe înregistrarea audio, ați crede că vorbește un avocat al Primăriei. Deci aici s-a ajuns. Ăia au furat un teren de la stat și încearcă să fure și de la noi patru milioane de euro, iar procurorul se luptă pentru ei.” – declară Grigore Comănescu.

Aici s-a ajuns. După cum spuneam, întâmplările tragice de la Caracal și criticile tăioase îndreptate împotriva indolenței, corupției sau incompetenței din sistem nu au adus deloc învățăminte pentru unii care îmbracă hainele statului. Schimbarea este doar o luminiță la capătul unui tunel. Când va veni nu se știe. Iar până atunci, suntem în continuare expuși unei atitudini a organelor lipsite de empatie, de umanitate și de logică.

Comments

comments

Exclusiv

Clienții avocatului Hașotti au pierdut cariera Sibioara. Justiția a constatat că retrocedarea s-a făcut cu acte FALSIFICATE

Publicat

la data de

Scris de

Judecătoria Constanța a desființat titlul de proprietate obținut în anul 2016 de niște clienți ai influentului avocat Ionel Hașotti, pentru un teren situat fix în mijlocul perimetrului de exploatare minieră de la Sibioara. Instanța a dat curs unei cereri formulate de Parchetul Curții de Apel Constanța, după finalizarea cercetărilor în dosarul penal 283/P/2021. Pe baza probelor științifice, criminalistice, s-a constatat că actele de opțiune succesorală care au stat la baza emiterii titlului de proprietate au fost falsificate material în urmă cu 17 ani. De asemenea, s-a constata că titlul, care este un rezultat al acestor falsuri, a fost el însuși falsificat în conținut. Hotărârea judecătorească a fost deja pusă în executare, pe 13 mai a.c., atunci când Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Constanța i-a radiat pe clienții lui Hașotti din cartea funciară, restabilind situația anterioară săvârșirii faptelor penale. Alte cărți funciare în care au fost intabulate, la prima mână, bucăți din valoroasa carieră în proprietatea directă a clienților lui Hașotti au fost sistate definitiv. Primăria Lumina și Prefectura Constanța sunt în termen să solicite revizuirea unei alte hotărâri judecătorești, prin care clienții lui Hașotti au primit daune de la cele două instituții publice în valoare de peste 600.000 de lei.  Banii au fost acordați pentru lipsa de folosință a carierei, în perioada scursă de la pronunțarea deciziei de retrocedare (2008) până la emiterea titlului de proprietate (2016). Cum totul se bazează pe niște falsuri ordinare, demonstrate științific, așa cum vom detalia mai jos, daunele trebuie întoarse înapoi. De asemenea, un primar și mai mulți funcționari publici ar trebui să fie exonerați de popririle pe salarii, care le-au fost impuse pentru a acoperi daunele în discuție.

Moștenirea lui Nicolae Tudorancea

Despre retrocedarea carierei Sibioara au curs valuri de cerneală. Însă abia acum totul a devenit extrem de clar. În negura timpului, mai exact la sfârșitul secolului al XIX-lea, un colonist al Dobrogei, pe numele său Nicolae Tudorancea, a fost împroprietărit de stat cu un teren de 20 de hectare din apropierea satului Circâci, devenit mai târziu Sibioara. Acesta a avut 7 copii și a decedat în 1942. După lege, ba chiar și după niște înscrisuri utilizate chiar de urmașii săi, aceștia din urmă au dezbătut succesiunea, acceptând moștenirea, după decesul bătrânului survenit în 42. Practic, ce a rămas de pe urma lui Nicolae Tudorancea a fost preluat de moștenitorii săi, în cotele legale cuvenite. Iar mai târziu, după Revoluție, urmașii urmașilor lui Tudorancea au revendicat cotele cuvenite după părinții lor, ca autori ai dreptului de proprietate. Și au primit terenuri, dar nu pe vechiul amplasament, care din anii 60 ai secolului trecut a fost inclus în exploatarea minieră, fiind exceptat prin lege de la retrocedare.

Cariera Sibioara, văzută din dronă. Chenarul cu roșu reprezintă ”pășunea” revendicată de urmașii lui Nicolae Tudorancea.

Primul fals

Din anul 2005 au început falsurile. În acest sens, la Comisia Locală Lumina a fost depusă o cerere de retrocedare pentru întregul teren de 20 de hectare. În acest document, ca titulare ale cererii sunt menționate numitele Elena Mitrofan și Margareta Muscalu, deopotrivă nepoate ale lui Nicolae Tudorancea. Bătrânele nu erau surori, ci rude de gradul IV, însă acest aspect nu a fost declarat corespunzător, nici în procedura administrativă, nici în procesele de fond funciar ce aveau să urmeze.

Cererea de retrocedare nu a fost scrisă olograf de niciuna din cele două persoane, după cum au constatat criminaliștii, pe baza comparării de scripte. Așadar, a fost scrisă de o a treia persoană, care a și semnat doar pentru Elena Mitrofan. Pentru Margareta Muscalu nu apare o semnătură pe act. 

În fapt, Muscalu avea altă opțiune succesorală, deoarece – după cum s-a descoperit în dosarul penal – ea formulase, împreună cu sora sa, Georgeta Ciuceanu, o cerere separată, pentru a primi restul de moștenire de la autorul ei direct, Aurel Tudorancea (unul din cei 7 moștenitori ai lui Nicolae Tudorancea). Ori cele două cereri s-ar fi bătut cap în cap, ducând la dublă retrocedare.

Al doilea fals

În 2006, urmează un nou fals. Vorbim aici de o contestație scrisă cu mâna ei de Elena Mitrofan, după ce solicitarea de restituire a ”moștenirii” fusese respinsă inițial de Comisia Locală Lumina, pe lipsa dovezilor în privința dreptului de proprietate ulterioare anului 1945.  

Contestația adresată Comisiei Județene era contrasemnată și de Margareta Muscalu. Numai că, după cum au constatat criminaliștii, semnătura lui Muscalu a fost pur și simplu falsificată material.

Falsurile s-au dovedit extrem de utile. Ca dovadă, după ce demersurile de retrocedare în procedura administrativă au fost respinse definitiv, a fost deschis un proces de fond funciar la instanța de judecată. Revendicarea a fost susținută pentru cele două bătrâne de influentul avocat Ionel Hașotti, fost șef al baroului local și fost vicepreședinte al Uniunii Naționale a Barourilor din România.

După cum reiese din dosarul penal, instanțele au fost induse în eroare, reținând că Muscalu și Mitrofan ar fi fost surori. Cererile falsificate au fost considerate acte valide de acceptare a moștenirii.

Verișoarele s-au dat surori

Instanța de fond a apreciat că bătrânele ar face dovada cu privire la dreptul de proprietate al ”bunicului patern”. Într-adevăr, pentru ambele bătrâne, Nicolae Tudorancea era bunic patern. Însă cele două nu erau surori, ci verișoare, adică fiice ale fiilor lui Nicolae Tudorancea, pe numele lor Aurel și Tudor. Tot instanța de fond a mai reținut că după decesul lui Nicolae Tudorancea, taxele pentru teren ar fi fost achitate de moștenitorul Aurel Tudorancea.

Instanța de recurs a fost și mai categorică, afirmând că acceptarea moștenirii, nedovedită prin certificat de moștenitor sau prin hotărâre judecătorească, s-ar fi făcut ”prin actele de stare civila depuse la dosarul cauzei din care rezultă că reclamantele sunt descendentele numitului Tudorancea Aurel fiul lui Tudorancea Neculae (Nicolae).”. De asemenea, instanța a reținut – fiind indusă în eroare – că există acte ulterioare anului 1945, în speță chitanțele plătite de către ”tatăl reclamantelor”, Aurel Tudorancea.

Ori, în realitate, Aurel Tudorancea nu era tatăl Elenei Mitrofan. Cele două cliente ale lui Hașotti nu erau surori, ci rude de gradul IV. Din punct de vedere legal, Margareta Muscalu o excludea pe verișoara ei de la succesiune, în virtutea principiului proximității. În sfârșit, chitanțele lui Aurel nu puteau produce efecte în două proceduri distincte, prin care același bun a fost retrocedat parțial, în cota cuvenită, după autorul Aurel, și încă o dată, pe de-a întregul, după autorul Nicolae. Ori toate aceste neajunsuri au fost înfrânte prin falsificarea semnăturii Margaretei Muscalu și prin inducerea în eroare a instanțelor de judecată, că cele două ar fi surori.

Extras din Încheierea judecătorului prin care au fost desființate falsurile din retrocedarea carierei Sibioara

Bani din piatră seacă

Falsurile folosite la retrocedarea carierei Sibioara au produs efecte… financiare. Clienții lui Hașotti au fost puși în posesie, ca nicăieri în lume, fix în mijlocul unui perimetru minier aflat în plină exploatare. Și nu vorbim de un  perimetru oarecare, ci chiar cel mai valoros din toată Dobrogea, cu roci dure, din lanțul hercinic, apte să reziste la cele mai complexe lucrări, de diguri marine și autostrăzi. După cum am arătat, statul român a fost deja ușurat de peste 600.000 de lei, bani achitați clienților lui Hașotti ca daune pentru lipsa de folosință a carierei în perioada scursă dintre pronunțarea deciziei de retrocedare (2008) și emiterea titlului de proprietate (2016).

La un moment dat, terenul carierei a fost scos la vânzare de clienții lui Hașotti, prin anunțuri pe internet. Însă prezumăm că litigiile amplu mediatizate i-au împiedicat să găsească un cumpărător.

Un primar și mai mulți funcționari publici s-au pomenit cu popriri pe salarii, până la recuperarea daunelor în discuție. Iar un fost prefect a fost târât în proceduri penale, vreme de mai mulți ani, pentru că nu le-a dat satisfacție, la timpul său, clienților lui Hașotti. Ca să nu mai spunem de compania minieră Somaco Construct, care a fost silită să-și sisteze operațiunile pentru care era licențiată de statul român și plătea redevențe către bugetul de stat.

Cu ani buni înainte de retrocedare, părțile sociale de la Somaco Construct fuseseră cumpărate cu 4 milioane de euro de omul de afaceri Grigore Comănescu. Ori, după ce a plătit această sumă, antreprenorul s-a pomenit că a dat banii pe nimic, terenul fiind suflat, pe baza unor falsuri, de clientele avocatului Hașotti. În loc de folosința bunului plătit din greu, antreprenorul s-a ales cu un zbucium de ani de zile, măcinat în zeci de proceduri civile și penale.

Din toate aceste puncte de vedere, implicarea procurorilor Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța și obiectivitatea judecătorului de drept penal de la Judecătoria Constanța reprezintă un fel de a face lumină și de repara o situație injustă și sfidătoare.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Cum a blocat primarul din Hârșova două posturi de consilier local, ca să rezolve niște afaceri patrimoniale

Publicat

la data de

Scris de

În ultima perioadă, Consiliul Local Hârșova a funcționat cu doi consilieri locali mai puțini decât prevede legea. Situația s-a creat după ce primarul localității, Viorel Ionescu, a blocat, prin tertipuri nedemne și rușinoase, procedura de înlocuire a doi consilieri (din opoziție) care și-au depus demisiile. Partidul rival a fost păgubit de drepturile câștigate prin votul popular. Însă primarul a obținut o majoritate calificată și voturi pentru diferite tranzacții patrimoniale. Iar asta explică întreaga sa conduită.

Cei doi demisionari se numesc Adrian Pelivan și Ionel Dia. Ambii sunt de la PSD.  

Adrian Pelivan și-a dat demisia din Consiliul Local Hârșova pe 3 ianuarie 2022. La câteva zile distanță, mai exact pe 7 ianuarie 2022, liderul consilierilor PSD, Viorel Bulancea, a înregistrat un proiect de hotărâre pentru vacantarea locului părăsit, prin demisie, de către colegul său.  Aflând de acest lucru sau poate că întâmplător, în aceeași zi primarul a convocat ședința ordinară a Consiliului Local, pentru data de 13 ianuarie 2022, fără a înscrie în proiectul ordinii de zi nimic referitor la vacantare. Potrivit Codului Administrativ, situația din Consiliul Local trebuia rezolvată în prima ședință desfășurată după apariția evenimentului (a demisiei). Însă legea instituie și proceduri, care oricum nu erau îndeplinite. Din 3 ianuarie ar fi fost timp berechet, însă Primăria s-a trezit abia pe 11 ianuarie să-i ceară lui Pelivan dovezi suplimentare cu privire la demisie. Demisionarul s-a conformat acestei pretenții rizibile pe 12 ianuarie 2022, adeverind că n-a mințit când și-a înaintat demisia.

Prea scurt, prea lung

Timpul a fost prea scurt. Prin urmare, procedurile au fost demarate abia după ședință, pe 14 ianuarie 2022, atunci când primarul și secretarul general au semnat un referat constatator. Acest document trebuia trimis la vot, în plenul Consiliului Local.

Următoarea ședință ordinară a avut loc pe 24 februarie 2022. De data aceasta, timpul a fost prea lung. Atât de lung, încât primarul a uitat de referatul constatator, care nu a fost înscris în proiectul ordinii de zi. Partidul păgubit de această conduită a propus suplimentarea ordinii de zi cu proiectul lui Bulancea, din 7 ianuarie 2022. Însă propunerea a fost trântită, după ce consilierii din echipa primarului s-au abținut să voteze, ceea ce echivalează cu un vot împotrivă.

Tertipuri

Ziua de 24 februarie este importantă în economia articolului de față și pentru faptul că tot atunci și-a depus demisia din Consiliul Local și Ionel Dia. Acesta a optat pentru un post de consilier județean. În cazul lui Dia, procedurile s-au urnit pe 25 februarie 2022, atunci când primarul și secretarul general au semnat un referat constatator.

La câteva zile distanță, liderul consilierilor PSD, Viorel Bulancea, a depus două proiecte de hotărâre, pentru vacantarea locurilor părăsite de colegii săi. Mai mult decât atât, grupul PSD – ProRomânia a convocat o ședință extraordinară de Consiliu Local, pentru 7 martie 2022, cu cele două proiecte înscrise pe ordinea de zi. În acest caz, secretarul general al orașului a anexat și referatele constatatoare. Întreaga procedură era îndeplinită.  Însă consilierii din partidul primarului au lipsit în bloc de la ședință, contribuind și prin acest tertip la păgubirea partidului rival în privința exercitării drepturilor câștigate în alegeri.

Următoarele ședințe ordinare ale Consiliului Local Hârșova au avut loc pe 29 martie, 20 aprilie și 3 mai. La propunerea primarului, consilierii s-au ocupat de evaluări, dezmembrări, vânzări de terenuri și alte cele. Dar nu și de vacantarea celor două locuri câștigate de partidul rival. De fiecare dată, consilierii PSD au solicitat suplimentarea ordinii de zi cu această problemă. Și tot de fiecare dată consilierii din echipa primarului au trântit propunerile, prin abținere de la vot.

Joaca de-a abținerea, așa cum reiese din procesele-verbale ale ședințelor Consiliului Local Hârșova

Epistolar

Încă din 16 februarie 2022, secretarul general al orașului Hârșova a transmis un referat însoțit de documente către Instituția Prefectului, cerând emiterea unui ordin de încetare a mandatului lui Adrian Pelivan. Aici trebuie să spunem că legea rezervă un astfel de rol prefectului, în caz de tergiversare a procedurii la nivel de Consiliu Local, mai mult de 30 de zile. Intenția vădită a legiuitorului a fost aceea ca demisionarii să poată fi înlocuiți cu celeritate. Ce-a făcut prefectul? A trimis îndărăt întreaga documentație, în original, motivând următoarele:

”aveți obligația de a ne dovedi, prin documente depuse în acest sens, înscrierea referatului constatator semnat de primar și de secretarul general al unității administrativ-teritoriale, pe proiectul ordinii de zi, cu consecința neadoptării hotărârii prin care se ia act de demisia alesului local și se vacantează locul de consilier local”.

Pe 23 martie 2022, secretarul general i-a comunicat  primarului în mod oficial, cu antet și număr de înregistrare, propunerea de înscriere pe ordinea de zi a proiectelor inițiate de Bulancea însoțite de referatele constatatoare, pentru ședința din 29 martie 2022. Primarul și-a exprimat acordul tocmai pe 18 aprilie 2022 și doar ca să se acopere formal. Era deja tardiv și fără obiect, pentru că ședința se consumase în luna anterioară.

Mai mult decât atât, pe 13 aprilie secretarul general trimisese prefectului o nouă cerere de emitere a ordinelor de încetare a mandatelor celor doi consilieri demisionari. În acest document, se motiva că întreaga procedură a fost parcursă la ședința extraordinară din 7 martie 2022, fiind întrunite condițiile legale pentru emiterea ordinelor de prefect.

Pe 27 aprilie 2022, Viorel Ionescu a transmis un punct de vedere personal către Prefect, cerând să nu fie emise ordinele de încetare a mandatelor lui Dia și Pelivan. Adresa e plină de bazaconii rușinoase. În esență, primarul Viorel sugera, de fapt, să fie lăsat să se joace de-a procedura până la calendele grecești, fără ca prefectul să îndrepte situația.  

Termenul de 30 de zile care nu s-a epuizat în 4 luni. Extras din adresa primarului.

În aceeași zi, juriștii Prefecturii au cerut secretarului general dovada că referatele constatatoare au fost înscrise într-un proiect al ordinii de zi. Dovada se afla deja la dosar, dar secretarul general a mai trimis-o încă o dată. Iar de atunci, Prefectura analizează pe îndelete.

Miza imobiliară

Interesant este faptul că tergiversările descrise mai sus n-au urmărit doar păgubirea unui partid de drepturile câștigate în alegeri. La mijloc a fost și o chestiune pragmatică, imobiliară.

Hotărârile locale care se referă la patrimoniul localităților nu pot fi adoptate legal decât cu votul a două treimi dintre consilieri, ceea ce constituie o majoritate calificată. În cazul orașului Hârșova, care are un Consiliu format din 17 aleși locali, majoritatea calificată înseamnă 12 voturi. Partidul primarului deține 8 consilieri. Însă, în timp, Ionescu a mai racolat doi consilieri, ajungând astfel la o majoritate simplă, cu 10 voturi.

În trecut, primarul a încercat să scoată la mezat un imobil de pe strada Ana Ipătescu. Este vorba de o casă prăpădită, dar terenul de sub ea este valoros, cu vedere la peisajul fabulos al Dunării. Evident că locul se pretează pentru o investiție turistică. Însă consilierii opoziției s-au opus atunci proiectului, suspectând existența unui aranjament preexistent.

Câteva proiecte de două treimi supuse dezbaterii în ședința CLH din 20 aprilie 2022. Sursa: site-ul Primăriei Hârșova.

După ce Consiliul s-a redus la 15 voturi, majoritatea simplă de 10 consilieri s-a transformat peste noapte în majoritate calificată. 10 consilieri nu înseamnă două treimi din 17,  dar înseamnă două treimi din 15. În această formulă, primarul a reușit să treacă proiectul referitor la imobilul de pe Ana Ipătescu. Și la fel a procedat și cu alte proiecte cu miză patrimonială.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Cum a hărțuit Vrabie două angajate ale Primăriei Medgidia. Ce sancțiune a primit de la CNCD

Publicat

la data de

Scris de

Curtea de Apel Constanța a respins, pe fond, contestația formulată de primarul din Medgidia, Valentin Vrabie, împotriva unei hotărâri a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, prin care a fost găsit răspunzător pentru fapte de hărțuire. Una dintre victime a suferit un avort spontan, pierzând sarcina, pe fondul situației create la locul de muncă.

Pe Valentin Vrabie a ajuns să-l cunoască o țară întreagă. Întâi, ca om de ispravă, care a făcut la Peștera câteva minuni. Apoi, ajuns primar la Medgidia, a devenit și mai cunoscut… pentru agresivitate și trivialități. Viceprimărița din mandatul trecut a reclamat că a fost agresată fizic de primar. Iar un opozant din societatea civilă a publicat convorbirile sale telefonice cu Vrabie, în care acesta din urmă era beat clampă și înjura ca ultimul boschetar. De la aceste turbulențe până la hărțuire a fost un singur pas. Un pas pe care primarul din Medgidia l-a făcut la finele primului său mandat.

În septembrie 2019, Valentin Vrabie a ajuns la cuțite cu Bogdan Moșescu, un tânăr care ocupa funcția de city-manager la Primărie și coordona cu succes atragerea de fonduri europene. Conflictul a plecat de la faptul că Moșescu s-a opus semnării unui act adițional pentru majorarea valorii unui contract de asfaltare. Prestatorul contractului în cauză câștigase licitația cu un preț scăzut. Însă firmele concurente reclamaseră posibila fraudare a licitației pe baza unei pre-înțelegeri dintre agentul economic și autoritatea contractantă în vederea umflării prețului printr-un act adițional ulterior. Or actul adițional confirma aceste suspiciuni. Iar din acest motiv, Moșescu s-a opus semnării. Lui Vrabie nu i-a convenit situația, dovadă că el chiar avea o ”cheie” făcută cu firma de asfaltări.

Bogdan Moșescu și Valentin Vrabie

Ca urmare, primarul a orchestrat concedierea administratorului public. Și nu s-a oprit aici, trecând la hărțuirea sistematică a logodnicei lui Moșescu și a surorii acesteia, care deopotrivă lucrau la Primărie. Cele două au fost retrase fără nicio justificare profesională din toate proiectele europene pe care le gestionau. În mod discreționar, primarul a refuzat să le plătească sporurile salariale pentru luna septembrie 2019 și apoi tichetele de transport. Mai mult, acestea au fost denigrate prin postări pe Facebook și articole de presă, presupus comandate chiar de primar. De asemenea, au avut parte de țipete, jigniri și amenințări – pe care le-au și probat prin înregistrările audio depuse la CNCD.

 Logodnica lui Bogdan Moșescu (la momentul de față, soția sa) a fost detașată fără motiv la compartimentul care se ocupa de înregistrarea cererilor depuse de cetățeni. Niciun coleg nu a mai îndrăznit să o bage în seamă, întreaga situație devenind extrem de ostilă.

Aceasta era însărcinată, iar pe fondul umilințelor suferite la locul de muncă, a pierdut sarcina – fapt dovedit cu acte medicale. Medicii au trimis-o în concediu medical. Dar la întoarcere, nu și-a mai găsit laptopul și nu a mai avut acces la programele informatice pe care trebuia să le utilizeze pentru a-și face meseria. Mai mult, șefii au apreciat că din laptopul pe care i l-au ridicat fără proces-verbal, în absență, ar lipsi anumite documente. În ianuarie 2020, fără a fi audiată ca să își spună punctul de vedere, s-a pomenit cu nota 1 în raportul de evaluare, după ce în toți anii anteriori primise calificative maxime. După ce i-a expirat detașarea de 60 de zile la compartimentul de înregistrare a cererilor depuse de cetățeni, a primit dispoziție scrisă să revină la biroul de fonduri europene. Însă de aici a fost trimisă, verbal, înapoi la CIC, să stea și ea pe un scaun. Într-un final, a fost concediată pe baza raportului de evaluare întocmit ilegal.

Sora ei, care ocupa o funcție de șef al biroului juridic, a fost detașată la Asistența Socială. Însă, întrucât avea competențe profesionale deosebite, Primăria Constanța i-a trimis lui Vrabie o adresă prin care i-a cerut transferul. Vrabie a refuzat, răspunzând Primăriei Constanța, după vreo două luni, că a întocmit forme de concediere pentru această funcționară. Într-un final, sora logodnicei lui Moșescu a fost și ea dată afară, tot pe baza unui raport de evaluare întocmit fără audiere, cu nota 1.

Aspectele consemnate mai sus au fost reclamate de cele două angajate la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, în luna aprilie 2020. Consiliul a audiat părțile, iar după o investigație minuțioasă membrii din forul său deliberativ au votat în unanimitate Hotărârea nr. 375/21.04.2021. Prin aceasta, CNCD a constatat că Valentin Vrabie a comis fapte de discriminare și hărțuire împotriva celor două angajate, singurul criteriu fiind legătura acestora de rudenie cu Bogdan Moșescu. Totodată, primarul din Medgidia a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 5.000 de lei.

Valentin Vrabie a contestat hotărârea CNCD la instanța de contencios administrativ a Curții de Apel Constanța, în dosarul 390/36/2021*. Curtea i-a respins contestația pe 11 aprilie 2022. Primarul din Medgidia are drept de recurs.

Trebuie să mai spunem că atât cele două victime ale hărțuirii, cât și Bogdan Moșescu personal, au câștigat litigiile de muncă în care au contestat concedierile abuzive.

I-am solicitat lui Valentin Vrabie, prin intermediul biroului de presă al Primăriei Medgidia, să ne spună dacă regretă că le-a hărțuit pe cele două angajate și dacă își va prezenta demisia în situația în care hotărârea Curții de Apel Constanța va rămâne definitivă. În opinia noastră, nu există nicio justificare ca un hărțuitor, dacă va fi dovedit definitiv, să poată rămâne într-o funcție publică. Până la momentul publicării acestui articol, nu am primit un răspuns.  

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: