Connect with us

Exclusiv

Un coșmar judiciar. Lipsa de empatie, de umanitate și de logică face ravagii la Tribunalul Constanța

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Parcă suntem urmăriți de un blestem. După tragedia de la Caracal, polițiștii români s-au făcut din nou de râs. Ei au refuzat să-și dea jos prețioasele funduri, din Logan, pentru a ajuta o minoră, plină de sânge pe picioare, victimă a unui viol. Pe de altă parte, și Ministerul Public din România continuă să fie făcut de râs, chiar și după povestea halucinantă de la Caracal, în care un procuror i-a oprit pe polițiști să intre în casa ucigașului, pe motiv că nu se împlinise ora din mandat. Întâmplările tragice și criticile tăioase îndreptate împotriva indolenței, corupției sau incompetenței din sistem nu au adus deloc învățăminte pentru unii care îmbracă hainele statului. Schimbarea este doar o luminiță la capătul unui tunel. Când va veni nu se știe. Iar până atunci, suntem în continuare expuși unei atitudini a organelor lipsite de empatie, de umanitate și de logică.

Terenuri de stat, furate de Primărie și retrocedate unor interpuși

Întâmplarea pe care o vom relata în cele ce urmează face parte dintr-o speță pe care am urmărit-o și am prezentat-o în zeci de articole de-a lungul timpului. Este vorba de o poveste unică sub toate aspectele, generată de un baron PSD-ist care a condus oficial Primăria Năvodari, până când s-a dus la pușcărie, și care o conduce și acum, neoficial, printr-un interpus. L-am numit mai sus pe Nicolae Matei. În anii săi de glorie, acesta a ras toate terenurile de stat de pe malul mării și din tabăra de copii Năvodari, cu valori de uriașe. Procurorii DNA spun că Matei a obținut retrocedările de terenuri în favoarea interpușilor săi mituind o judecătoare cu funcție de conducere de la Tribunalul Constanța. Multe din loturile retrocedate erau în realitate terenuri de stat, inventariate fraudulos în proprietatea Orașului Năvodari.

Într-o zi, lui Matei i s-a năzărit să facă o alee de promenadă, pe mijlocul plajei, de la nord spre sud, pe o distanță de câțiva kilometri. În acest fel, plaja a fost îngustată, iar terenurile dinspre apus de promenadă au fost inventariate fraudulos în proprietatea localității și apoi retrocedate unor interpuși, deși sunt nisipoase, cum le știe toată lumea, și aparțin de drept chiar statului român. Hălci impresionante au ajuns în proprietatea unor personaje din structurile de stat, la un jurnalist influent și la numeroși afaceriști. Probabil din acest motiv, baronul PSD-ist se bucură de o protecție incredibilă chiar și din partea unor magistrați care, pentru a-și ascunde preferințele, susțin ipocrit independența justiției. Că poate păcălesc pe cineva.

O stradă fictivă, care pleca de nicăieri și ducea spre nicăieri

În anul 2012, Primăria Năvodari, aplicând același patent, a inventariat fraudulos și terenurile foarte valoroase de pe malul lacului Siutghiol, aparținând și ele, de drept, statului român. În mod similar, fostul primar a inventat o stradă, pe care a botezat-o în acte Promenada Lac Siutghiol. Aceasta pleca de nicăieri și ducea spre nicăieri, nefiind conectată la sistemul de drumuri publice. Începea dintr-un lot privat și se înfunda într-un alt lot privat. Pe alocuri, strada ”călca” pe apă. Manevra i-a folosit baronului ca să inventarieze și terenurile de pe lângă strada fictivă, la fel cum făcuse și în cazul aleii de la mare. Cu ajutor de la OCPI, Primăria Năvodari și-a legalizat și acest furt.

În mintea întortocheată a infractorului

O parte din terenul haiducit se afla în dreptul complexului de vile Verona, de patru stele, aparținând societății Somaco Construct SRL. Cu ani buni înainte, mai exact în 2007, societatea în cauză a consolidat terenul dintre lac și proprietatea sa, cu piatră și nisip. Practic, a refăcut malul care se surpase în lac. Vorbim de o suprafață perfect plană, care arată ca o superbă plajă de nisip.

În august 2012, Matei a trimis societății o decizie de impunere fiscală, pe motiv că aceasta ar fi depozitat provizoriu materiale de construcții pe terenul orașului. În mintea întortocheată a infractorului (fost deținut de drept comun), societatea nu amenajase pe banii ei malul surpat, ca să fie bine, ci depozitase materiale de construcții, în mod provizoriu. Taxa era calculată retroactiv, începând cu anul 2010, și avea valoarea astronomică de două milioane de euro.

Un expert PSD-ist, plătit de primarul PSD-ist să spună bazaconii

A urmat un război juridic, prea amplu ca să-l putem detalia complet. În linii mari, trebuie să spunem că Primăria Năvodari a pierdut procesul de contencios fiscal pe fond, însă a reușit să-l câștige în apel, cu ajutorul unui expert judiciar, care este consilier județean și coleg de partid cu Matei. Expertul de partid a inventat un fel de cerc pătrat, consemnând că Somaco Construct ar fi depozitat piatra și nisipul sub forma unei platforme de consolidare. Dar bine că nu le-a depozitat sub forma unui hotel! Opinia sa, pe lângă faptul că reprezenta o imbecilitate ordinară, nu avea valoare judiciară, expertul PSD-ist fiind plătit de primarul PSD-ist să spună bazaconii. Cu toate acestea,  instanța de apel a confundat raportul neutru de expertiză, care spunea că nu s-a depozitat nimic pe teren, cu opinia expertului-parte, care spunea stupizenia de mai sus. Și așa, Primăria Năvodari a câștigat procesul, fără ca magistrații să aibă o minimă tresărire emoțională, că tocmai aprobau, ca nicăieri în lume, o taxă de două milioane de euro.

Un dosar penal tratat cu sictir

Societatea nu s-a lăsat, a făcut plângeri penale și a prezentat dovezi că nu a depozitat materiale de construcții. Însă Parchetul Judecătoriei Constanța a tratat problema cu sictir. Doi procurori au închis dosarul penal, de patru ori la rând, însă judecătorii de cameră preliminară au infirmat de fiecare dată soluțiile de clasare, obligând unitatea de parchet să facă cercetări. Dosarul zace și acum, nesoluționat, după 7 ani de la deschidere.

În sfârșit, verificări

Somaco Construct a reclamat cazul la toate instituțiile din România și din Uniunea Europeană. Ceva a început să se miște pe sus. La un moment dat, instituțiile statului au făcut verificări și au constatat ilegalitățile de la Năvodari. Vorbim aici de Curtea de Conturi, Apele Române, ABADL, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul de Interne, Direcția Generală Antifraudă Fiscală, Comisia de Abuzuri a Senatului. Toate aceste instituții spun că terenul a fost furat de la stat de Primăria PSD-istă de la Năvodari, cu scopul taxării aberante, fără egal în UE, cu două milioane de euro și penalități de încă două, a firmei Somaco Construct SRL.

În fața acestor evidențe, Parchetul Curții de Apel Constanța i-a chemat pe semnatarii deciziei care nici măcar nu avea număr de înregistrare, fiind întocmită pe genunchi. Aceștia au recunoscut că n-au făcut inspecție fiscală și nici măcar n-au văzut vreodată grămezi depozitate pe teren, întocmind decizia de impunere la cererea expresă a lui Matei. Parchetul a constatat săvârșirea infracțiunii de fals intelectual. Însă  era prea târziu ca făptașii să mai fie trimiși în judecată. După atâția ani, răspunderea penală era prescrisă. În schimb, Parchetul a sesizat instanța să desființeze înscrisul falsificat. Un judecător de cameră preliminară a desființat înscrisul. Totul părea că intră în normal.

Statul român, revendicare imobiliară împotriva Primăriei Năvodari

În paralel, statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice și prin Apele Române, a dat Primăria Năvodari în judecată, revendicând terenurile furate din cuveta și din zona de protecție a lacului Siutghiol. Situația a creat ceva panică, pentru că, pe multe terenuri furate de la stat, de jur-împrejurul lacului Siutghiol, s-au construit blocuri de zeci de milioane de euro și vile opulente pentru politicieni, funcționari și afaceriști.

Procurorul de ședință pledează împotriva Parchetului, ca un avocat al Primăriei

Din acest punct, situația a luat o turnură bizară. Astfel, hotărârea prin care fusese desființată taxa fiscală a fost contestată de Primăria Năvodari la Tribunalul Constanța. Procurorul de ședință, trimis la bară de Parchetul Judecătoriei, a pus concluzii în favoarea Primăriei Năvodari. Acesta a criticat pe față poziția Parchetului superior, al Curții de Apel Constanța, încălcând cu nonșalanță principiul subordonării ierarhice. Mai mult, a reluat în fața instanței argumente utilizate de Parchetul Judecătoriei la tentativele repetate de clasare a dosarului penal deschis din 2012. Atenție, toate aceste clasări au fost infirmate de mai mulți judecători de cameră preliminară. În consecință, reluarea argumentelor infirmate de instanțe reprezenta un afront la adresa judecătorilor și a justiției. Prestația procurorului, la care semnatarul prezentului articol a asistat consternat alături de alți colegi din presă, a contat foarte mult. Ca dovadă, Tribunalul Constanța a admis contestația Orașului Năvodari, subliniind că terenul care a generat taxa fiscală aparține Orașului Năvodari.

O asemenea remarcă nu ar fi trebuit să aibă nicio relevanță, întrucât instanța trebuia să judece doar dacă decizia de impunere fiscală, falsificată intelectual, se impunea a fi desființată. Nu se judeca nimic despre fapte și făptuitori. Făptuitorii, funcționari ai Primăriei Năvodari, au fost cercetați penal, s-a stabilit vinovăția lor și faptul că nu pot fi trimiși în judecată datorită intervenirii prescripției. Toate aceste aspecte au rămas definitive, întrucât făptașii nu au contestat ordonanța Parchetului Curții de Apel și rezoluția de confirmare a procurorului general.

Parabola care lămurește totul

Ca să înțelegeți situația, faceți următorul exercițiu de imaginație. Mergeți la un restaurant, unde comandați o bere. La urmă, ospătarii vă aduc o notă de plată cu o valoare astronomică, în care trec din burtă că ați fi consumat șampanie și caviar. Știind că nota e mincinoasă, mergeți la Parchet și depuneți plângere penală împotriva ospătarilor. Parchetul cercetează faptele, ospătarii recunosc falsul intelectual și nici nu contestă ordonanța procurorului de caz, care devine astfel definitivă. Mai departe, procurorul general sesizează instanța să desființeze nota de plată. Instanța o desființează. Dar firma care administrează restaurantul depune contestație.  Nu v-ar șoca dacă această contestație ar fi admisă pe motiv că masa, pe care nu ați consumat șampanie și caviar, aparține restaurantului? Nu v-ați întreba: dar ce relevanță are a cui e masa? Discuția nu era despre o notă de plată falsificată intelectual? Nu ați simți că cineva vă ia de prost? Nu vi s-ar părea strigător la cer ca, în ciuda faptului că s-a dovedit definitiv că nu ați consumat șampanie și caviar, contestația restaurantului să fie primită? Și, la pachet cu ea, dreptul să vă vândă toată agoniseala de o viață, toate proprietățile, ca să se îndestuleze pentru caviarul pe care nu l-ați mâncat și pentru șampania pe care nu ați băut-o? Dacă vi s-ar întâmpla așa ceva, nu v-ați trage două palme, sperând să vă treziți dintr-un coșmar?

Cu acest coșmar se confruntă Somaco Construct SRL. După decizia Tribunalului, dosarul s-a întors la Judecătorie. Mai mulți magistrați au refuzat să îl rejudece. În cele din urmă, cauza a fost repartizată unei judecătoare abia intrate în sistem, care a respins cererea de anulare a deciziei falsificate de impunere fiscală. Singurul argument a fost acela că terenul aparține orașului Năvodari, exact cum subliniase completul de la Tribunal. Nicio logică, nicio relevanță!

O judecătoare începătoare confirmă că terenul aparține Primăriei

Reprezentantul Somaco Construct SRL, antreprenorul Grigore Comănescu, spune că a depus o contestație împotriva acestei soluții. Însă, în paralel a exercitat și o cale extraordinară de atac, respectiv o contestație în anulare, împotriva deciziei de la Tribunal, care a deschis drumul acestei răsturnări de situație.

În această cale extraordinară de atac a intervenit și Administrația Națională Apele Române, tocmai legat de motivarea, altfel irelevantă și străină naturii litigiului, cu privire la cine este proprietarul terenului. Pericolul ar fi ca acest aspect care nu era dedus judecății și nu avea nicio relevanță să folosească Primăriei Năvodari tocmai în celălalt proces, în care statul își revendică proprietatea de drept asupra terenurilor furate de Primăria Năvodari din cuveta și de pe malul lacului Siutghiol. Interesele sunt mari și mulți dinozauri și-ar dori să închidă furăciunile chiar și printr-un astfel de subterfugiu.

Jurnaliștii, evacuați din sală. Procurorul de ședință se bate cu statul român

Un prim termen de judecată a contestației în anulare a avut loc luni, 5 August 2019. Ședința s-a desfășurat cu ușile închise. Jurnaliștii au fost evacuați din sală. Grigore Comănescu spune că reprezentantul Apelor Române a cerut introducerea statului român în cauză, prin Ministerul Finanțelor Publice. Însă procurorul de ședință s-a opus cu vehemență. Vorbim de același procuror care a reprezentat Parchetul Judecătoriei Constanța și în fața completului anterior.

”Domnul procuror s-a comportat ca un adevărat avocat al Primăriei Năvodari împotriva statului. S-a luptat ca statul să nu devină parte în proces. Păi înseamnă că nu este interesat să se corecteze o eroare. Înseamnă că vrea ca în hotărâre să rămână în continuare mențiunea că terenul ăla furat de la stat este al Primăriei. Normal că dacă nu se corectează, grupul infracțional se va folosi de eroarea asta ca să nu răspundă pentru furt. Eu nu pot să cred că domnul procuror nu înțelege lucrurile astea. Mie mi-a făcut impresia că este o persoană inteligentă, deci nu cred că e o scăpare, că n-ar fi înțeles. Și data trecută dumnealui a pus concluzii să se respingă acțiunea Parchetului și să se admită ce a cerut Primăria Năvodari. Dacă ascultați ce spune procurorul pe înregistrarea audio, ați crede că vorbește un avocat al Primăriei. Deci aici s-a ajuns. Ăia au furat un teren de la stat și încearcă să fure și de la noi patru milioane de euro, iar procurorul se luptă pentru ei.” – declară Grigore Comănescu.

Aici s-a ajuns. După cum spuneam, întâmplările tragice de la Caracal și criticile tăioase îndreptate împotriva indolenței, corupției sau incompetenței din sistem nu au adus deloc învățăminte pentru unii care îmbracă hainele statului. Schimbarea este doar o luminiță la capătul unui tunel. Când va veni nu se știe. Iar până atunci, suntem în continuare expuși unei atitudini a organelor lipsite de empatie, de umanitate și de logică.

Comments

comments

Exclusiv

Instanța obligă DNA Constanța să ancheteze efectiv furtul terenurilor de stat de la Siutghiol

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

În 2017, doi cunoscuți jurnaliști de investigație – Oreste Teodorescu și Paul Iurea – au sesizat Direcția Națională Anticorupție cu privire la furtul terenurilor de stat de pe malul și din cuveta lacului Siutghiol. Sesizarea venea în urma unei emisiuni care s-a filmat pe malul lacului, la Năvodari, fiind difuzată la Nașul TV. În studioul improvizat în natură au mai participat atunci omul de afaceri constănțean Grigore Comănescu, jurnalistul și scriitorul Florian Bichir, precum și sus-semnatul, Adrian Cârlescu, autorul articolului de față. Am discutat cu toții cazul năucitor al omului de afaceri Grigore Comănescu, proprietarul companiei Somaco Construct SRL, care s-a pomenit cu o taxă fiscală de două milioane de euro, la cinci ani după ce amenajase malul lacului Siutghiol, cu acordul Apelor Române, în dreptul complexului turistic de patru stele pe care l-a ridicat la Năvodari. Dezbaterea noastră s-a purtat în principal pe câteva aspecte din conduita fostului primar din Năvodari, Nicolae Matei, și a funcționarilor implicați în această taxare, nu doar unică în lume prin cuantumul ei halucinant, ci și imbecilă. Ba chiar, am putea spune, de o imbecilitate șocantă.

Nu rezumăm aici întreaga discuție din emisiune. Dar spunem că, în locul lui Grigore Comănescu, victimă a unei astfel de taxări aberante putea fi oricine. De pildă, putea fi un șofer care s-ar fi decis să nu-i mai aștepte pe șpăgarii nesimțiți de la Primăriei să astupe groapa în care își rupea în fiecare zi amortizoarele mașinii. Și care, la cinci ani distanță după ce-a astupat-o pe banii lui, s-ar fi trezit că Primăria pretinde că nu a astupat groapa, ci a depozitat pietriș în ea, fiind scos dator cu o sumă halucinantă… pentru că depozitarea e productivă și face bani.

În cazul lui Grigore Comănescu nu vorbim de o groapă în șosea. Vorbim de malul lacului care se surpa. Societatea omului de afaceri tocmai cumpărase, în 2007, cu 1,8 milioane de euro, un teren de peste 8.000 de metri pătrați, pe care se aflau deja construite fundații pentru opt vile turistice. Urma să continue proiectul, cu ceva modificări. Însă apa din lac se infiltra în fundația vilelor, punând în pericol întreaga investiție. Ca să combată situația, a cerut Apelor Române, care administrau lacul și malurile sale, să intervină. Directorul instituției de stat a răspuns în scris că există un proiect de consolidare a malurilor, dar neavând fonduri a îndemnat investitorul să facă lucrarea pe banii lui. Ceea ce acesta a și făcut.

După cinci ani, Primăria Năvodari a intabulat terenurile consolidate de firma lui Grigore Comănescu, parte în domeniul public, parte în domeniul privat al localității. În domeniul public a ajuns o fâșie de teren, de 923 de metri pătrați, chiar la limita apei. Primăria a mințit că vrea să amenajeze o aleea de promenadă, având astfel justificarea să se declare proprietară asupra terenului. În realitate, aleea era o ficțiune totală, deoarece pleca din gardul unei proprietăți private și se oprea în gardul altei proprietăți private. Ca să urce pe alee, doritorii trebuiau să vină cu barca. Aceste detalii nu au contat. Nu le-a analizat nimeni. Cert e că, pe baza acestei minciuni ordinare, terenul a fost trecut în domeniul public al localității. Evident că aleea fără cap și fără coadă nu s-a făcut niciodată. Mai departe, terenurile de pe lângă drumul imaginar au fost și ele intabulate, de data aceasta în domeniul privat al Primăriei.

În mod normal, consolidarea făcută de Somaco era o pleașcă pentru Primărie, care pe munca și pe banii acestei firme își putea face mult mai ușor aleea de promenadă. Că avea pe ce să o facă: pe un teren consolidat cu piatră extrem de dură, de cea mai înaltă calitate, adusă de la cea mai bună carieră de granit din Dobrogea, cariera Sibioara. Doar că nu dorea să o facă. Tot ce doreau indivizii de la Primăriei era să-l stoarcă de bani pe omul de afaceri. Ca dovadă, în luna mai 2012, autoritatea locală a amendat societatea pentru construcție neautorizată, cu 40.000 de lei. Somaco a contestat în instanță, reușind să reducă amenda la 1.000 de lei.

Înfuriat de această îndrăzneală, fostul primar penal al localității (care avea să facă pușcărie pentru o mită, nu mult după această ispravă) a sucit-o ca la Ploiești, susținând dintr-o dată că societatea nu a construit o platformă de consolidare, cum susținuse și o amendase anterior, ci că ar fi depozitat piatră și nisip în locurile publice. Desigur, depozitarea e o activitate productivă, care se taxează la metru pătrat, pe zi de folosință. Că, vorba aceea, dacă vinzi piatră și nisip, faci niște bani și ai de unde. Pe baza acestei noi minciuni ordinare, funcționarii Primăriei au făcut un calcul pe ani de zile, oprindu-se la două milioane de euro.

Revenim la emisiunea din 2017. S-a mai discutat acolo despre procesul civil, prin care Somaco Construct a cerut desființarea deciziei de impunere fiscală, care nici măcar nu avea număr de înregistrare. Halal Primărie care face decizii de impunere fără să le înregistreze!  Societatea a câștigat procesul pe fond, la Curtea de Apel Constanța, dar a pierdut definitiv la Înalta Curte de Casație și Justiție. Completul de la ÎCCJ a confundat raportul de expertiză judiciară, care spunea că niciodată nu s-a depozitat nimic pe teren, cu un așa-zis co-raport întocmit de un politruc de la PSD angajat de primarul din Năvodari să mintă în favoarea sa.

S-a mai discutat în emisiune de dosarul penal de la Parchetul Judecătoriei Constanța, cu multiple tentative de mușamalizare. Mai multe soluții de clasare date anapoda de procurori care fac de râs haina statului au fost desființate pe rând de instanțele de judecată. Ultimul dintre procurorii de caz, care pozează într-o somitate a justiției locale, a făcut cercetări efective, fiind obligat de instanță, și a constatat că niciodată nu s-au depozitat materiale de construcții, i-a audiat pe funcționari, a constat că aceștia au mințit, dar la urmă a dat o nouă clasare pe baza unor subterfugii rușinoase. De ce rușinoase? Pentru că și această ordonanță de clasare avea să fie desființată, la rândul ei, de judecătorul de cameră preliminară, în 2018. Dosarul există și acum, e în lucru, dar nu se întâmplă nimic în el.

Scandalizați de toate aceste potlogării de la Constanța, la scurt timp după emisiune, cei doi jurnaliști de investigație, Oreste Teodorescu și Paul Iurea, s-au dus la DNA. Instituția era condusă atunci de Laura Codruța Kovesi. În principal, cei doi au sesizat aspecte față de care niciodată până atunci nu s-au făcut verificări pe linie penală, în speță modalitatea de însușire a terenurilor de pe malul lacului Siutghiol de către Primăria Năvodari. Vorbim de terenuri care aparțin statului prin declarația Constituției, precum și prin legea organică a apelor. Dar Primăria Năvodari n-a furat de la stat doar terenurile folosite ca să mâzgălească taxa fiscală de două milioane de euro. Sunt multe alte suprafețe furate din lac, așa cum avea să constate Curtea de Conturi, la scurt timp după deschiderea dosarului penal de la DNA. De altfel, și Ordinea.Ro a atras atenția că Primăria Năvodari a intabulat un teren cu apă și stuf, de 2,5 hectare, din coada lacului Siutghiol. Mincinoșii ordinarii de la Primărie au mințit că bucata de lac ar fi o pădure, reușind astfel să obțină intabularea unui bun de stat. Și sunt multe exemple, pe care nu le mai amintim acum.

Dacă acest dosar cu un impact și o miză uriașă ar fi rămas la structura centrală a DNA, cu siguranță aspectele de fapt ar fi fost cercetate temeinic. Însă nu a rămas. Dosarul a fost repartizat la Constanța și a fost clasat pe 12 martie a.c.. Soluția de clasare a fost contestată de păgubiții din acest caz, în speță Administrația Națională Apele Române și Somaco Construct SRL. ANAR vrea înapoi toate terenurile furate de Primăria Năvodari de pe malul și din cuveta lacului. Celălalt păgubit, Somaco Construct SRL, are de ani de zile bunurile sub ipotecă legală, instituită de Primărie, pe baza ficțiunii de două milioane de euro. Plângerea lor împotriva soluției de neurmărire/ netrimitere în judecată a hoților de terenuri de stat a fost admisă de secția penală a Tribunalului Constanța pe 4 octombrie a.c.. Așa cum se arată pe portalul instanțelor de judecată, Tribunalul a dispus ”trimiterea cauzei procurorului, în vederea completării urmăririi penale și realizarea unei anchete efective”. Pam-Pam!

Istoria clasărilor cazului de la Năvodari este extrem de interesantă sub aspectul argumentelor invocate de procurori. Prima clasare s-a dat în contextul în care, Somaco Construct SRL a câștigat procesul de contencios fiscal pe fond, la Curtea de Apel Constanța. Motivat de acest aspect, primul procuror de caz a spus că problema este una civilă și nu se impune urmărirea penală a făptuitorilor. Această soluție a fost desființată de instanța de judecată, care a obligat unitatea de Parchet de pe lângă Judecătoria Constanța să continue cercetarea penală sub aspectul infracțiunii de fals intelectual împotriva funcționarilor de la Primărie. A doua clasare, pe motive similare, a fost desființată de prim-procurorul Parchetului Judecătoriei, care a constatat că procurorul de caz nu făcuse anchetă efectivă. Ca urmare, a fost schimbat procurorul de caz. Un nou magistrat a preluat cauza și a făcut cercetări efective, constatând că terenul nu fusese niciodată ocupat. Cu toate acestea, și acesta a dispus o soluție de clasare, pe motiv că, între timp, Înalta Curte de Casație și Justiție pronunțase o soluție civilă în favoarea Primăriei Năvodari. 

Și acest argument, care nu diferea în esență de cel invocat la prima clasare, a fost desființat de o instanță penală, în 2018. Aceasta a stabilit că o soluție civilă nu este cauză de impunitate. Soluția civilă, de contencios fiscal, s-a dat în baza unei analize cu privire la respectarea legii civile. Or, din acest motiv, instanța civilă nu a analizat și nici nu avea competența să o facă, dacă făptașii de la Primăria Năvodari au încălcat legea penală. În sfârșit, ultima clasare, dată de DNA Constanța, în dosarul furtului de terenuri, a fost motivată tot în sensul unui impediment pe care l-ar constitui hotărârea civilă la urmărirea penală a făptașilor. Ei bine, iată că instanța de la Tribunalul Constanța a înlăturat acest impediment, stabilind că unitatea de parchet trebuie să facă o anchetă efectivă. În toate aceste faze, Primăria Năvodari a susținut prin avocații ei că nu trebuie să se facă nicio anchetă penală, pentru că există o soluție civilă, pe care am arătat cum au câștigat-o. Însă, oricât de buni ar fi avocații Primăriei, și e clar că sunt printre cei mai buni, avem deja trei instanțe de judecată care au spus în mod definitiv că soluția din dosarul civil nu poate fi fluturată de făptași ca să scape de urmărirea penală.

Mai avem în această poveste constatări devastatoare ale Curții de Conturi, ale comisiei de abuzuri a Senatului, ale Ministerului de Finanțe, ale Administrației Naționale Apele Române și ale altor instituții ale statului. Toate acestea vorbesc despre faptul că Primăria s-a înstăpânit fraudulos pe bunurile statului. O parte din terenurile furate de la stat au ajuns deja pe mâini private. Nimeni nu va mai putea achiesa la mirajul stârnit de avocații Primăriei Năvodari, care cer cu disperare să nu se cerceteze faptele sub aspectul penal. Ba uite că se vor cerceta! Pentru că așa spun judecătorii care nu se lasă timorați de niște politicieni șmecheri, care nu vor să răspundă.

Artizanul acestor furturi de proporții în dauna statului este fostul primar din Năvodari, PSD-istul Nicolae Matei. Deși dat afară din partidul său în perioada în care a fost condamnat pentru că a încercat să mituiască un polițist ca să scape de niște dosare penale, Matei a fost reprimit în PSD și anul acesta chiar a fost uns într-un for de conducere județeană al formațiunii politice. El se bucură de o susținere la fel de vie, nu doar în plan politic, ci și la nivelul justiției locale, beneficiind de tergiversarea dosarelor penale.  Nu lipsit de relevanță este și faptul că Matei este coinculpat în dosarul retrocedărilor alături de o fostă judecătoare. În acest caz, rechizitoriul întocmit de DNA susține că fostul primar a mituit-o pe judecătoare ca să obțină hotărâri judecătorești prin fraudă la lege în favoarea unor interpuși. Vă dați seama? Fosta judecătoare, care avea o funcție de conducere, un salariu uriaș și o poziție socială excepțională, și-a distrus cariera pentru o nenorocită de șpagă, de care, între noi fie vorba, chiar nu avea nevoie. 

După cum vedeți, zeița Justiției nu doarme. Am mai spus și cu alte ocazii: terenurile de stat sunt ale noastre, ale tuturor. Când niște unii de o lăcomie ieșită din comun fură terenurile de stat, ne fură pe fiecare dintre noi. Ghinionul lor este acela că există oameni care nu vor să se lase furați și mai ales magistrați corecți care nu se lasă intimidați de hoții din politică. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

”Primarul Colgate” din Hârșova vrea să le mănânce ficații și consilierilor locali

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Cel mai zâmbăreț primar din județul Constanța nu este nici cel mai pozitiv, nici cel mai corect din branșa sa. Ne referim aici la ”primarul Colgate” din Hârșova, Viorel Ionescu, și la prestația sa din cadrul ultimului episod al serialului de investigații ”Județe la stăpân” de la Pro Tv, difuzat duminică, 13 octombrie a.c.. Pro Tv l-a făcut cunoscut întregii țări, ca un edil incapabil să termine proiectele începute, care a făcut învârteli bizare cu banii publici, dar mai ales ca un personaj de un cinism cu totul remarcabil.

”Ăsta sunt eu, domnișoară!”. ”Vreau să le mănânc ficații”

”Vreau să le mănânc ficații” – a spus Viorel Ionescu la adresa membrilor echipei ProTv. Ionescu purta lavaliera televiziunii la cămașă. Cu toate acestea, el nu s-a prins că vorbele sale se înregistrează. Ca urmare, de fiecare dată când a dispărut din câmpul vizual al aparatului de filmat, a continuat să trăncănească și să dea de gol un caracter urât, mascat până acum în spetele unui zâmbet dulceag. ”Ăsta sunt eu, domnișoară!” – a punctat primarul în spatele ușii închise, după ce a povestit unei angajate ce mare chestie a făcut dumnealui filmându-i pe cei de la PRO TV care veniseră să îl filmeze pe el. Ionescu a dat publicității filmările sale, de care era așa de mândru. Nu știm ce impact au avut și cât au reușit să schimbe din percepția publicului. În schimb, emisiunea Pro Tv a fost deja văzută de milioane de telespectatori și internauți din România. Grație acesteia, avem dovada că primarul din Hârșova este genul care mănâncă ficații adversarilor cu zâmbetul pe buze.

Ficat de consilier

După ce Ionescu s-a dat de gol cu privire la cinismul comportamentului său, putem afirma că acesta le mănâncă ficații cu zâmbetul pe buze și consilierilor locali din orașul său. În cele ce urmează vom relata o serie de apucături bizare ale primarului în raport cu aleșii de la care trebuie să obțină aprobarea pentru proiectele sale. După cum știe toată lumea, consilierii locali nu sunt angajații Primăriei, nu sunt subordonații primarului și nu se află la cheremul acestuia. Ei au joburile lor, din care își câștigă existența. Însă fiind aleși să îi reprezinte pe cetățeni și să ia decizii în numele lor, consilierii trebuie să participe la ședințele convocate de primar. Pentru asta primesc o indemnizație lunară.

În decurs de două săptămâni, primarul din Hârșova a convocat cinci ședințe ordinare și trei extraordinare. S-a întâmplat în zilele de 26, 28, 29 și 30 septembrie, apoi pe 2, pe 9, pe 10 și pe 11 octombrie. Ședința din 11 octombrie a rămas fără obiect, după ce singurul proiect înscris pe ordinea de zi a fost supus dezbaterii în ședința din 10 octombrie. Toate ședințele au fost programate pentru ora 11 dimineața. După cum spuneam mai sus, consilierii locali nu sunt angajații Primăriei. Ei au joburile lor, de la care nu pot lipsi, în miezul zilei, de câte ori are chef primarul să-i cheme la ședințe.

Primarul Viorel și Codul Viorica

Deși este limpede pentru orice om de bună-credință că aceste convocări în cascadă reprezintă o formă de hărțuire, comportamentul primarului nu poate fi calificat ca abuz în serviciu. El nu a încălcat nicio lege și nu riscă nimic. În mod paradoxal, acest comportament este cât se poate de legal și respectă litera, cam strâmbă, e drept, dar totuși în vigoare, a noului cod administrativ adoptat anul acesta, prin ordonanță de urgență, de guvernul Viorica Dăncilă. Acest cod bizar îl obligă pe primar să convoace cel puțin o ședință ordinară în fiecare lună de mandat, dar nu-i spune unde să se oprească. Practic, îi dă mână liberă să convoace ședințe ordinare de câte ori are chef și poate mâzgăli o oportunitate. De ce le mai zice ordinare, dacă pot fi convocate aleatoriu și câte or fi la număr, nu se știe. Codul lui Dăncilă nu prevede sancțiuni atunci când primarul uită să-i cheme pe consilieri la ordinară sau atunci când abuzează – în sensul de dicționar – de acest mecanism și îi cheamă prea des. Pe legea veche, 215/2001, ședințele ordinare se organizau o dată pe lună.

Tot după Codul lui Dăncilă, consilierii locali nu au voie să lipsească nemotivat de la ședințe, de orice tip ar fi ele, ordinare sau extraordinare. Absențele lor pot fi motivate doar când fac dovada, cu acte, că au fost internați în spital, că s-au aflat în concediu medical la domiciliu, că au fost plecați într-o deplasare în afara țării, că le-a murit soțul, soția sau o rudă de până la gradul II.  Ei nu pot lipsi motivat atunci când le moare o mătușă, un unchi sau un nepot de frate ori de soră. Concediul de odihnă nu poate motiva o absență; nici deplasarea în țară; nici faptul că angajatorul nu-i permite alesului să o taie de la muncă, în miezul zilei, când poate nu se găsește un înlocuitor.

Pe de altă parte, oricâte ședințe ar programa primarul, consilierul local primește aceeași indemnizație lunară. Dacă participă la mai multe ședințe, nu primește bani în plus, însă dacă absentează nemotivat riscă sancțiuni. Consilierii pot fi amendați cu 10% din indemnizație la două absențe nemotivate. Dacă sunt prea vocali, pot fi dați afară din ședință cu absență nemotivată. Cumva, ca în învățământul socialist. De asemenea, Codul prevede situații în care consilierii își pot pierde de drept mandatele, legat de absența de la ședințe sau de neadoptarea de hotărâri, pe o perioadă mai lungă de timp.

Consilierii PSD s-au înmuiat și au votat execuția bugetară

Speculând situația creată de noul cod administrativ și având de dus un război cu o majoritate care i-a devenit ostilă, primarul din Hârșova a început să convoace ședințe de consiliu, după pofta inimii sale. După limbajul său, le-a mâncat ficații consilierilor locali, care s-au trezit chemați de 8 ori, în două săptămâni, de fiecare dată de la ora 11. Presiunea de acest tip permisă de Codul lui Dăncilă a dat roade. Ca dovadă, după ce consilierii PSD și PNL au lipsit în bloc de la 3 ședințe extraordinare consecutive, s-au dus grămadă la ședința ordinară următoare. La 4 absențe nemotivate consecutive, pe o interpretare posibilă a legii, riscau deja să fie azvârliți afară din Consiliu. Pe 9 octombrie, la a șase ședință, consilierii PSD s-au înmuiat și au votat decisiv pentru aprobarea execuției bugetare pe trimestrul II. Vorbim aici de o situație care trebuia aprobată încă din luna iulie. Primarul nu s-a prezentat cu proiectul în fața Consiliului Local, în termenul legal. Respins de mai multe ori, în ședințele anterioare, proiectul a fost aprobat în cele din urmă.

Mai tare de ficat, un liberal a refuzat să semneze hotărârea

Președintele de ședință, Emil Paraschiv de la PNL, a refuzat să semneze hotărârea adoptată prin votul majoritar al consilierilor PSD și ALDE. Acesta a motivat în scris că prin hotărârea adoptată au fost aprobate două anexe care nu pot fi identificate. În fapt, Primăria le-a trimis consilierilor un singur fișier anexă, care cuprinde niște tabele de venituri și cheltuieli. Expunerea de motive a primarului era făcută în bătaie de joc, având singura motivație că se impune aprobarea contului de execuție… nu se știe din ce motive, că nu s-a detaliat nimic. Raportul de aprobare întocmit de direcția economică a Primăriei este un copy/paste la fel de jalnic. Legal ar fi fost ca proiectul să cuprindă date concrete, ușor de urmărit, așa cum se prezintă toate proiectele similare din alte localități. Am arătat într-un articol trecut că tabelele trimise de Ionescu nu arată gradul de realizare a veniturilor și cheltuielilor sau acela de a realizare a investițiilor. Cel puțin, în ultima privință, demonstrația din emisiunea Pro Tv, în care s-au prezentat nimicurile realizate din marile proiecte aflate la un pas de a fi pierdute, ar putea reprezenta o cauză a lipsei acestor raportări procentuale. Ce să raporteze primarul? Mai nimicul care se vede? Suntem curioși să vedem ce atitudine va avea Prefectul Județului Constanța față de această bătaie de joc.  

La a șaptea ședință, consilierii au cerut să voteze în avans și proiectul unic pentru care fusese convocată a opta ședință. Și au votat… cei cu ficații mâncați. Ne oprim aici. Într-un articol viitor vă spunem cum se judecă Primăria Hârșova împotriva Curții de Conturi, pentru ca Viorel Ionescu să nu achite din buzunarul său o deplasare în SUA și Canada. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Primăria Cernavodă a cheltuit ilegal peste 11 milioane de lei cu activitățile sportive

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Curtea de Conturi a stabilit în urma unui audit ordinar că Primăria Cernavodă a cheltuit ilegal 11.730.774 de lei pentru a finanța, fără licitație de proiecte, o asociație sportivă fondată de două persoane fizice și de Consiliul Local al orașului. Este vorba de Asociația Axiopolis Sport Cernavodă, în care CL Cernavodă are un vot minoritar, controlul fiind exercitat de persoanele fizice Dumitru Chivu și Daniel Amăriuți. Banii prevăzuți în capitolul 67.02.05.01 al bugetului local pentru anii 2016, 2017, 2018 și 2019 au fost virați către această asociație, pe baza unor cereri de finanțare, dar mai ales pe baza semnăturii ordonatorului de credite. În mod uzual, ordonator de credite este chiar primarul localității, însă acesta își poate delega atribuția către un viceprimar sau către un city-manager. Această modalitate de a muta banii din contul Primăriei în contul unei asociații sportive la simpla cerere a acesteia din urmă, fără desfășurarea procedurilor competitive, contravine flagrant legii. Auditorii Curții de Conturi au constatat că Primăria Cernavodă a încălcat 7 articole din Legea 350/2005, 7 articole din Ordinul 130/2006 până la abrogarea acestuia survenită în anul 2018, 8 articole din Ordinul 664/2018, două articole din OG 26/2000, 3 articole din Legea 273/2006 și 4 articole din OG 119/1999. Raportul Curții de Conturi se referă doar la activitatea Primăriei, astfel încât nu reliefează modalitatea efectivă în care asociația sportivă a cheltuit aceste sume extrem de generoase de la bugetul local.

Pentru fapte similare, fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, a fost condamnat pe fond la 8 ani de închisoare în februarie 2019. În cazul său, procurorii DNA l-au acuzat de încălcarea Legii 350/2005 cu privire la finanțarea unor cluburi sportive cu peste 13 milioane de lei.  Dosarul cuprindea și alte fapte penale, cum ar fi atribuirea unor sume de bani fără respectarea procedurii legale către două fundații culturale, încetarea abuzivă a raporturilor de muncă ale unei angajate care s-a opus acestor activități și altele asemenea.

În urma controlului efectuat la Primăria Cernavodă, Curtea de Conturi a mai constatat încălcarea legii cu privire la atribuirea unui contract de gestionare a câinilor fără stăpân către o controversată firmă din localitatea Ovidiu. O altă constatare se referă la achiziția unui cort pentru evenimente (petreceri) fără evidențierea acestuia în lista mijloacelor fixe și fără a exista o prevedere a achiziției în lista de investiții aprobată pentru anul 2019. Facem precizarea că fostul primar al localității, Gheorghe Hânsă, a fost trimis în judecată pentru că a asfaltat o stradă care nu era inclusă în lista de investiții. În sfârșit, raportul Curții de Conturi mai constată că primarul, viceprimarul și alte persoane alese au efectuat vizite sau misiuni oficiale, fără a prezenta rapoarte de activitate. Curtea obligă Primăria să evalueze prejudiciile în această privință, în vederea recuperării. Precizăm că nedepunerea rapoartelor de activitate pentru misiuni oficiale, vizite de lucru și altele asemenea se sancționează cu reținerea sumelor cheltuite de la persoanele care și-au încălcat obligația de raportare. Obligația legală a fost adoptată tocmai pentru a se elimina practicile incorecte, prin care aleșii ajung să se plimbe pe banii contribuabililor, sub motivația falsă că ar fi participat în misiuni oficiale. Mai jos puteți citi integral decizia Curții de Conturi emisă în urma auditului de la Cernavodă.

Download (PDF, 3.47MB)

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: