Connect with us

Exclusiv

Vrabie a umflat cu 3,5 milioane de euro cheltuielile neeligibile ale unui proiect european

Publicat

la

În urmă cu două zile, Primăria Medgidia a anunțat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice că a anulat, încă din 29 mai 2020, o procedură de achiziție pentru construirea unui ansamblu de 6 blocuri de locuințe sociale, cu regim de înălțime P+2, parte a unui proiect finanțat din fonduri europene (vezi AICI documentul). În această licitație, municipalitatea din Medgidia pusese la bătaie peste 20 de milioane de lei plus TVA. Deși era vorba de o sumă frumoasă, care echivala cu peste 4 milioane de euro, nicio firmă nu a depus o oferă de participare până la termenul limită, din 29 mai 2020. Din acest motiv, licitația a fost anulată.

În mod normal, anunțul de anulare trebuia publicat încă de anul trecut. Însă administrația locală din Medgidia nu s-a sinchisit de un astfel de exercițiu de transparență, potențial dăunător în anul electoral trecut.

Abia după ce a fost reales și s-a văzut cu sacii în căruță, Vrabie a redeschis subiectul despre proiectul european. În luna ianuarie 2021, edilul din Medgidia le-a spus consilierilor locali că nicio firmă nu a vrut să depună ofertă de participare, deoarece valoarea estimativă a achiziției ar fi fost subevaluată. Soluția propusă de Vrabie a fost scumpirea proiectului. Consilierii din majoritatea coagulată în jurul primarului au fost de acord ca bugetul local să susțină cheltuieli neeligibile de-a dreptul colosale, de peste 17 milioane de lei (ceea ce reprezintă peste 3,5 milioane de euro).

Istoria unui proiect social

Ideea construirii unui ansamblu de locuințe sociale la Medgidia este mai veche. Primele documentații pentru această inițiativă au fost întocmite pe vremea administrației Iordache, în mandatul 2012 – 2016, sub coordonarea fostului viceprimar Luminița Vlădescu. Administrația a încercat atunci să obțină fonduri guvernamentale, prin Ministerul Dezvoltării, după modelul prin care s-a finanțat cartierul social Henri Coandă din Constanța.

”Am contribuit personal la promovarea proiectului, am făcut dosare, drumuri la București, prin ministere. La vremea respectivă, proiectul a fost analizat pentru implementare cu asigurarea cofinanțării din bugetul local, însă administrația municipiului Medgidia nu și-a permis suma respectivă. Așa s-a ajuns la concluzia că acest proiect va putea fi realizat cu fonduri de la Uniunea Europeană. Am luat avizele de două ori, în două etape.” – spune Luminița Vlădescu.

În 2018, compartimentul de Fonduri Europene al Primăriei Medgidia, condus atunci de actualul consilier local USR – Bogdan Moșescu, a armonizat proiectul social în vederea depunerii unei cereri de finanțare prin Programul Operațional Regional 2014-2020 al Uniunii Europene. Proiectul a fost definitivat cu următoarele componente:

Obiectivul 1:

  • 6 blocuri P+2, cu amprenta la sol de 2.820 de metri pătrați și o suprafață construită desfășurată de 8.460 mp
  • lucrări tehnico-edilitare aferente (rețele de electricitate, apă, canalizare și gaze)
  • Amenajări exterioare (spații verzi, parcări, alei pietonale și drumuri de acces)

Obiectivul 2:

  • Modernizarea străzii Cocorilor pe o distanță de 395 de metri liniari.

Primul deviz: 5,7 milioane de euro

În mai 2019, Consiliul Local Medgidia a aprobat devizul proiectului la valoarea de 5.609.430 de euro pentru blocuri și 145.770 de euro pentru modernizarea Cocorilor. În total: 5.755.200 de euro sau 26.804.811,03 lei. Toate prețurile includeau TVA. Toate costurile au fost evidențiate în deviz. (vezi AICI documentul)

Contractul de finanțare

Valentin Vrabie s-a lăudat pe Facebook la momentul semnării contractului de finanțare pentru blocurile sociale, fără a-și face un scrupul din a menționa că proiectul fusese început de Luminița Vlădescu și finalizat de Bogdan Moșescu.

Pe baza acestei documentații, municipalitatea a ajuns să semneze contractul de finanțare 4.798/27.09.2019. În acest document, valoarea eligibilă a proiectului era stabilită la 23.272.315,49 de lei (aproximativ 5 milioane de euro). Costurile neeligibile (suportate de Primărie) erau limitate la 3,5 milioane de lei.

În contract se mai arăta că orice majorare ulterioară a valorii totale a proiectului va fi suportată în întregime de Primăria Medgidia (vezi AICI documentul).

Vrabie crește din pix valoarea proiectului

După ce, în 2020, a bălmăjit-o cu o licitație la care nu s-a prezentat nimeni, Vrabie s-a decis să urmeze calea menționată în contract, anume să majoreze valoarea proiectului pe cheltuiala exclusivă a Primăriei Medgidia. Pe 15 ianuarie 2021, primarul liberal s-a prezentat în plenul Consiliului Local Medgidia, pentru a susține majorarea devizului proiectului, de la 26 de milioane de lei la peste 40 de milioane de lei. Costurile neeligibile ale proiectului au ajuns în acest fel la 17.090.835,71 de lei. (vezi AICI un extras din documentație).

Pe baza căror justificări s-a ajuns la această creștere de peste 3,5 milioane de euro nu prea se știe.

Un răspuns ca la crâșmă: ”Nu trebuie să știți lucrul ăsta”

În ședința de Consiliu, primarul a fost rugat să explice majorarea, însă acesta a precizat sec: ”devizul a fost actualizat, nu contează cu cât”. Serios? Chiar nu contează? Consilierul Moșescu – cel care l-a chestionat pe primar în această privință, a insistat să afle pe ce se duc banii îndesați în noul deviz. ”Nu trebuie să știm și noi?” – a întrebat Moșescu. Vrabie a răspuns ca la cârciumă: ”Nu trebuie să știți lucrul ăsta”. La urmă, inițiativa de scumpire a proiectului pe spinarea bugetului local a fost votată de consilierii din majoritatea care îl susține pe Vrabie. Aceștia nu au avut nevoie de nicio justificare ca să ridice din degete, acceptând o formă de depersonalizare greu de digerat pentru cineva care se respectă câtuși de puțin.

Pixul vrăjit al consultanților

Din comparația pe care am reușit să o facem între devizul vechi și cel nou, în care a îndesat Vrabie niște milioane de euro în plus, putem să ne facem o impresie. În primul rând, trebuie să remarcăm că investiția de bază a fost majorată de la 20 de milioane de lei, la 31 de milioane de lei. Nivelarea terenului s-a scumpit cu peste 200.000 de lei. Rețelele de utilități s-au scumpit cu 1,3 milioane de lei. Până și proiectul tehnic s-a scumpit cu peste 235 de mii de lei. În sfârșit, capitolul de alte cheltuieli, în care sunt incluse organizarea de șantier, dirigenția, publicitate sau cheltuielile neprevăzute, a fost scumpit și el cu 1,3 milioane de lei. În final, blocurile s-au scumpit de la 26 de milioane de lei la 39,7 milioane de lei. În schimb, modernizarea străzii Cocorilor s-a ieftinit cu vreo 18.000 de lei, coborând de la 678.927 de lei, la 660.511 lei.

Prețul la metru pătrat, aproape dublu față de piața privată

Dacă ne raportăm doar la investiția pentru blocurile sociale, cu utilități, parcări și amenajări exterioare, trebuie să remarcăm că prețul locuințelor ajunge la 957,75 de euro pe metrul pătrat. În acest timp, ANL vinde locuințele standard pe care le construiește la un preț de înlocuire de 611,42 de euro pe metrul pătrat (vezi AICI). Alți investitori privați reușesc să construiască la un preț mediu de 500 de euro pe metrul pătrat (vezi AICI), ținând costurile sub control ca să nu-și fure singuri căciula. La Medgidia, însă, blocurile sociale vor costa aproape dublu.

Atenție, aceste blocuri seamănă cu cele din cartierul social al Constanței, Henri Coandă, fiind concepute pe structură metalică (fără finisajele extrem de costisitoare ale clădirilor din zidărie). În mod normal, construcțiile de acest tip ar trebui să fie mult mai ieftine. La vremea lor, locuințele sociale din Constanța au costat 286 de euro pe metrul pătrat. Între timp, materialele și manopera s-au mai scumpit. De asemenea, condițiile din teren pot să difere, la fel și capacitatea rețelelor de utilități. Dar chiar și așa costurile din devizul lui Vrabie stârnesc suspiciunea că au fost umflate din pix.

Mai multe detalii AICI.

Însă cel mai grav este faptul că municipiul Medgidia nu are puterea financiară să susțină din veniturile actuale cheltuielile neeligibile de peste 17 milioane de lei. Din acest motiv, cel mai probabil administrația locală va fi obligată pe viitor să taie alte cheltuieli, să majoreze taxele și impozitele locale sau să contacteze un împrumut bancar.

 

Drept la replică al Primăriei Medgidia

”Proiectul ”Construire locuințe sociale Dezrobirii” a fost inițiat în anul 2015 de către primarul din acea perioadă Marian Iordache, prin:

– încheierea contractului nr. 47/31.03.2015 privind ”Servicii de întocmire studiu de fezabilitate în vederea construirii pe strada Dezrobirii a 6 imobile”;

– aprobarea HCL nr 38/23.04.2015 privind probarea indicatorilor tehnico-economici ai documentațiilor SF pentru construire locuințe și lucrări tehnico-edilitare în Mun. Medgidia, str. Dezrobirii, nr. 15, proiectele 10108 și 10109/2015;

–  aprobarea HCL nr. 91/28.10.2015 privind actualizarea indicatorilor tehnico-economici și a documentațiilor SF pentru construire locuințe și lucrări tehnico-edilitare în mun. Medgidia, str. Dezrobirii, nr. 15.

Prin contractul nr. 237/ 29.09.2015 încheiat cu SC House Consult SRL București au fost prestate și predate documentele aferente ”Serviciilor de proiectare DTAC, PT+DDE+CS în vederea construirii a 6 blocuri de locuințe sociale, str. Dezrobirii nr. 15” și au fost obținute avizele aferente Certificatului de Urbanism nr. 255/06.10.2015 în scopul obținerii Autorizației de Construire.

Atât în anul 2016 prin primar – Marian Iordache, cât și în anul 2017 prin primar – Valentin Vrabie au fost semnate contracte de finanțare pentru construire de locuințe sociale dar ambele au fost reziliate cu acordul părților, întrucât lucrările de infrastructură tehnico-edilitară nu puteau fi suportate din bugetul local.

După ce proiectul a fost reactualizat de aceiași societate care a întocmit SF și PT în anul 2015 respectiv SC House Consult SRL București, acesta a fost depus spre finanțare cu fonduri europene, în cadrul Programului Operațional Regional 2007-2013. În acest sens a fost aprobată  HCL nr. 81/27.08.2018 privind indicatorii tehnico-economici pentru realizarea investiției ”Construire blocuri locuințe sociale Dezrobirii 6 imobile cu regim de înălțime P+2E și lucrări tehnico edilitare aferente acestora”.

Pe niciunul din documentele menționate anterior nu se regăsesc semnături spre întocmire sau asumare ale actualilor consilieri locali Vlădescu Luminița sau Moșescu Bogdan deși în acest articol autorul său induce ideea potrivit căreia cei doi ar fi avut vreo contribuție în acest proiect.

Documentația de atribuire a contractului de lucrări ”Construire blocuri locuințe sociale Dezrobirii – 6 imobile cu regim de înălțime P+2E” a fost publicată în SEAP în anul 2020 în  lunile: ianuarie (anunț de participare procedura simplificată nr. SCN1061116 / 07.01.2020 cu data limita de depunere a ofertelor 11.02.2020),  martie (SCN1064509/ 06.03.2020 cu termen de depunere ofertă 06.04.2020),  aprilie (SCN1067206/ 27.04.2020 cu data limită de depunere a ofertelor 29.05.2020). Însă de fiecare dată procedurile au fost anulate datorită faptului că operatorii economici(societăți de construcții) deși s-au înscris la procedura de atribuire a contractului de execuție lucrări, aceștia nu au depus oferte tehnico-financiare.

Pentru a afla motivele pentru care operatorii economici (societăți de construcții) nu au depus oferte tehnico-financiare, UAT Medgidia a transmis acestora câte o solicitare în acest sens iar răspunsurile primite au făcut referire la ”subevaluarea sumei estimate pentru contractul de lucrări”.

În acest context, UAT Medgidia a testat piața privind prețurile serviciilor de actualizare a documentației tehnice, respectiv listele de cantități considerate a fi subevaluate. La data de 16.11.2020 a fost recepționată documentația actualizată și ulterior adoptată HCL nr. 1/ 21.01.2021 privind actualizarea devizului general și a indicatorilor tehnico economici aferenți obiectivului de investiție “Construire ansamblu de locuințe sociale și modernizare Strada Cocorilor în Municipiul Medgidia, Județul Constanța”– etapa PTh și asigurarea surselor de finanțare.

În prezent se lucrează la pregătirea documentației de atribuire, urmând ca procedura de achiziție să fie relansată în cel mai scurt timp. Atât timp cât Autoritatea Contractantă a inițiat în SICAP procedurile de achiziție pentru execuția de lucrări conform devizelor iar neprezentarea operatorilor economici a condus la actualizarea documentației tehnico economice și la reluarea procedurii cu valori actualizate și ținând cont de legislația în vigoare, nu se poate vorbi despre o licitație ”bălmăjită”.

Mai mult decât atât, majorarea valorii proiectului a avut la bază reevaluarea, de către o firmă de proiectare specializată, a listelor de cantități din punct de vedere financiar. Construcțiile fiind pe structură metalică, prețurile profilelor metalice s-au majorat cu aproximativ 60%, vopsirea efectuând-se cu o vopsea termospumabilă rezistentă la foc, fapt ce a mărit considerabil valoarea lucrărilor.

Prețul pe metru pătrat la aceste locuințe nu este dublu raportat la prețurile din piața privată și este evaluat conform proiectului tehnic, a prețurilor actuale și a structurii de alcătuire, respectiv 600 euro/mp. În cadrul proiectului sunt prevăzute a fi executate și rețele edilitare de apă, canalizare menajeră și pluvială, rețea de gaze, o stradă, trotuare aferente străzii, alei între blocuri, parcări și spații verzi delimitate cu borduri, rețele de electricitate pentru întreg cartierul de blocuri, rețele de iluminat. Acestea nu pot fi încadrate în prețul pe metrul pătrat aferent locuințelor.

Calculul făcut în articolul dumneavoastră este eronat, întrucât valoarea tuturor lucrărilor de execuție a fost împărțită doar la suprafața locuibilă a blocurilor, neluîndu-se în calcul lucrările tehnico-edilitare și infrastructura aferentă.

Aceste construcții nu pot fi foarte ieftine deoarece structura propusă este una mixtă, cu finisaje de gresie și parchet, cu obiecte sanitare, cu corpuri de iluminat inclusiv prize și întrerupătoare, sunt echipate cu instalații termice( centrale, corpuri de încălzire, ventilatoare etc), toți pereții sunt izolați cu vată minerală pentru eficientizare energetică, pereții interiori care fac parte din anvelopa clădiirii au structură mixtă (panouri sandwich și rigips la interior), deci gradul de finisare este foarte bun.

În cazul acestui proiect, Primăria Municipiului Medgidia a avut de ales între a renunța la un proiect în valoare de aproximativ 5 milioane de euro sau a mări partea de contribuție proprie până la valoarea de 3,5 milioane de euro, pentru a rezolva o problemă stringentă pentru comunitatea locală: lipsa locuințelor sociale.

În ceea ce privește suportabilitatea din bugetul local a cheltuielilor necesare implementării acestui proiect, subliniem faptul că managementul administrației actuale nu se bazează pe împrumuturi bancare ci pe atragere de fonduri din surse externe.

Prețul final al execuției lucrărilor va fi stabilit după desfășurarea licitației publicată în SICAP, la care pot participa toți operatorii economici interesați.”.

(Notă: dreptul la replică transmis redacției mai conține o somație de publicare, un paragraf cu opinii despre caracterul așa-zis denigrator al articolului nostru și o amenințare cu un proces civil. Neavând utilitate pentru cititori și neexistând o obligație de popularizare a opiniilor, aceste pasaje nu au fost preluate. Dreptul la replică a fost adăugat pe 08.04.2021, ora 19,58). 

Comments

comments

Exclusiv

(VIDEO) Cu excavatorul pe plajă. Lucrări de amenajare la restaurantul baronului din Agigea

Publicat

la data de

Scris de

În aceste zile, la cunoscutul restaurant Golful Pescarilor din Agigea se lucrează intens la diverse amenajări, cel mai probabil fără o autorizație de construire. Pe ”șantier” nu există un panou informativ cu date despre investiție, deși afișarea acestuia constituie o obligație legală. De asemenea, pe site-ul autorității de mediu nu există nicio o informare cu privire la emiterea unui aviz, fără de care nu se putea emite o autorizație de construire. Cel mai probabil, vorbim despre o haiducie, ca atâtea altele petrecute în Agigea și mai ales la restaurantul controlat de familia primarului din localitate.

Din imaginile ajunse în posesia redacției Ordinea.Ro, se observă prezența pe șantier a unui buldoexcavator și a două cife de beton. Lucrările se fac la limita fâșiei înguste a plajei. Ca urmare, excavatorul a efectuat manevre specifice – surprinse în filmări – direct pe fâșia de plajă din proprietatea publică a statului român. În mod paradoxal, intervenția în construcții are loc în contextul în care, anul trecut, societatea care administrează restaurantul Golful Pescarilor a fost dată în judecată de Apele Române, într-un proces de revendicare imobiliară. Cu alte cuvinte, instituția care administrează plaja susține că restaurantul încălca deja proprietatea publică a statului român. Rezonabil ar fi fost ca firma familiei Cîrjaliu să se fi abținut de la edificarea unor structuri permanente din beton pe terenul în litigiu.

Mai multe detalii despre litigiu cu Apele Române, AICI.

Culmea ipocriziei, nu cu mult timp în urmă, canale mediatice implicate în spălarea imaginii primarului din Agigea au făcut scandal că un excavator a pătruns pe plaja cu specific piscicol din localitate, pentru a transporta o plasă de pescuit. Filmările aruncate atunci în spațiul public au fost surprinse de pe terasa de la Golful Pescarilor. Autorul moral al acțiunii a urmărit, în mod evident, să genereze o reacție emoțională negativă din partea publicului împotriva restaurantului concurent, Pescăria lui Matei. În realitate, prezența utilajului la manevre piscicole era permisă de lege. Însă utilizarea plajei pentru manevre în scopul efectuării de amenajări constructive este o chestiune în mod cert ilegală.

Au deversat piatră în mare

Cât respect au moraliștii de la Golful Pescarilor pentru zona costieră s-a văzut și în urmă cu trei ani, când au deversat în mare cantități imense de piatră și resturi din construcții aduse cu camioane de mare tonaj. Acțiunea de acum 3 ani a fost supravegheată de însuși primarul Cristian Maricel Cîrjaliu și de agenții Poliției Locale din Agigea, după cum se observa din imaginile publicate de Ordinea.Ro.

Cîrjaliu a motivat atunci că patronii restaurantului ar fi reparat un dig de piatră, folosind tot piatră. El a susținut că, din acest motiv, nu era necesară emiterea unei autorizații de construire. Cum a ajuns digul din sistemul de protecție costieră în proprietatea unor privați e o altă poveste, total ilegală, pe care o puteți citi AICI.

De-a lungul timpului, Primăria Agigea a orchestrat controale la disciplina în construcții, extrem de amănunțite, căutând cu lumânarea orice abatere, oricât de mică, pentru a sancționa restaurantul concurent, Pescăria lui Matei, sau alte firme din localitate. De asemenea, același exces de zel a fost manifestat și pentru amendarea unor persoane fizice din localitate care au îndrăznit să-l critice pe Maricel. Din acest punct de vedere, șochează dubla măsură, întrucât restaurantul Golful Pescarilor s-a bucurat de o veritabilă protecție din partea primarului. Acesta a trecut cu vederea orice abatere de la Golf. Iar situația se explică prin faptul că restaurantul se află în patrimoniul familiei sale.

Potrivit datelor oficiale de la Registrul Comerțului, societatea este controlată de ginerele primarului, Ionuț Cătălin Nuțoaia Cîrjaliu, care deține 50% din părțile sociale, și de afaceriștii Dan Popa și Mihai Lupoiu, care dețin câte 25 de procente fiecare.

Inculpatul își ajută rubedeniile

Maricel Cîrjaliu riscă ani grei de închisoare, după ce a fost trimis în judecată de DNA Constanța într-un dosar de abuz în serviciu, pentru faptele prin care a inventariat fraudulos terenul de la Golf în domeniul privat al comunei Agigea și mai apoi l-a vândut la un preț subevaluat către SC Cherhana Bibanu SRL (actuala Golful Pescarilor SRL). Societatea era deținută atunci ( în 2014) de Dumitru Stanciu, finul lui Bogdan Cîrjaliu, fratele afacerist al primarului. De asemenea, SRL-ul avea sediul social pe malul lacului Agigea, într-un imobil deținut de Acvamar Grup (o firmă controlată, potrivit datelor actuale, de Anghel Dragu, un tip cunoscut în comunitate drept finul primarului). Colac peste pupăză, în declarațiile depuse la Registrul Comerțului atât de Cherhana Bibanu SRL, cât și de Acvamar Grup SRL, apărea numărul de telefon al contabilei Magdalena Elisabeta Andrei, cea care s-a ocupat de firmele personale ale lui Maricel Cîrjaliu, dar și de schimburi frauduloase de terenuri cu Primăria localității. 

Tot în 2014, Stanciu a cedat 50% din firmă către afaceriștii constănțeni Dan Popa și Mihai Lupoiu. În 2018, în firmă a fost cooptat și Nuțoaia-Cîrjaliu, ginerele primarului din Agigea, care, într-o primă etapă, a primit 10% din afacere, pe baza unui aport de 200 de lei. Golful Pescarilor derula afaceri de peste un milion de euro pe an, astfel încât achiziția unei felii de 10% cu 200 de lei nu putea fi decât expresia unui aranjament ilegal.

Mai multe detalii despre această afacere AICI.

În iulie 2020, ginerele lui Maricel își majora participarea la 25%, iar în iunie 2021 la 50%, pe baza a două contracte de cesiune de părți sociale încheiate cu Dumitru Stanciu. În anunțurile publicate în Monitorul Oficial, se arăta că cele două cesiuni au valorat câte 50.000 de euro fiecare. Actele cu titlu oneros au fost adoptate după ce Ordinea.Ro a semnalat aranjamentul inițial de 200 de lei. 

Așa a ajuns familia primarului să dețină oficial jumătate din afacerea Golful Pescarilor. Iar din acest motiv, după cum spuneam, primarul trece cu vederea orice abatere.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Mascaradă la Hârșova. Viceprimărița și-a dat demisia pentru a fi aleasă din nou, un pic mai legal decât data trecută

Publicat

la data de

Scris de

Primarul din Hârșova și consilierii locali din anturajul său au pus ieri în scenă o veritabilă mascaradă politică. La inițiativa lui Viorel Ionescu, aleșii locali au fost convocați în ședință extraordinară pentru a alege un nou viceprimar, după ce ocupanta postului, Dumitra Stan, și-a dat demisia din această funcție. În mod bizar, Dumitra Stan a fost propusă din nou, a acceptat propunerea și a fost votată pentru a exercita funcția de viceprimar, pe care abia o părăsise prin demisie. Deși totul pare o mare caterincă, în realitate vorbim de aspecte grave și de un război juridic în care s-au pronunțat hotărâri judecătorești. Or, din acest punct de vedere, era necesar ca viceprimărița să fie realeasă, un pic mai legal decât data trecută. Legal până la capăt tot nu a fost acest proces, după cum vom explica mai jos. Și nici moral, deoarece vorbim și de trădarea unor PSD-iști care au votat în beneficiul puterii! 

Primul viceprimar, cu biroul la cimitir

Ceea ce se întâmplă acum la Hârșova izvorăște cumva din ultimul proces electoral. Primarul localității, Viorel Ionescu, a fost racolat anul trecut de PNL, după un mandat în fruntea orașului din partea ALDE. El a reușit să câștige un nou mandat de primar, însă nu și majoritatea în Consiliul Local. PSD a scos cel mai bun scor la alegerile pentru Consiliu, obținând 8 mandate. Deși PNL a obținut mai puține voturi, la redistribuire a primit tot 8 mandate. În Consiliu a mai intrat și partidul Pro România cu un consilier.

Pe 2 noiembrie 2020, primarul a convocat Consiliul Local în vederea alegerii viceprimarului. Propunerea sa a fost Dumitra Stan de la PNL – ”o persoană în care am încredere și alături de care am făcut echipă și în mandatul trecut. Cred, în continuare, că Hârșova are nevoie de liniște și de o echipă care să asigure continuitate. Este posibilă, însă, și constituirea unei majorități care să impună un viceprimar al opoziției, dar care nu va avea atribuții și care va încasa o indemnizație degeaba, doar pentru a fi împotriva primarului.”. Declarația primarului a fost citată de site-ul www.harsova.ro. 

La ședință, așa cum anticipase primarul, s-a format o majoritate PSD – Pro România, iar reprezentantul acesteia, Emil Paraschiv, a fost ales viceprimar. La scurt timp, Ionescu și-a pus amenințarea în practică. Astfel, viceprimarul ales a primit un birou la cimitirul din localitate și atribuții spre ZERO (să se ocupe de utilajele Primăriei). A fost nevoie ca majoritatea de 9 consilieri să voteze o hotărâre expresă ca Paraschiv să fie lăsat să lucreze în biroul din Primărie. Însă această decizie n-a ajutat prea mult. 

Una din postările lui Emil Paraschiv, din perioada în care a fost viceprimar

Prefectul se implică, iar consilierii aleg ILEGAL un nou viceprimar

Pe 19 noiembrie 2020, Instituția Prefectului a atacat în contencios administrativ hotărârea locală prin care Paraschiv fusese ales viceprimar. Iar după lege, HCL-ul s-a suspendat de drept. Profitând de această situație, pe 8 decembrie 2020, primarul Ionescu a întocmit un proiect de hotărâre pentru alegerea unui nou viceprimar. Documentația a fost trimsă spre avizare comisiei juridice a Consiliului Local. Însă comisia a considerat că nu există toate informațiile necesare, motiv pentru care a amânat discutarea și avizarea proiectului.

Potrivit legii, niciun proiect de hotărâre nu poate ajunge la vot, în plenul Consiliului Local, fără avizul comisiei de specialitate. Cu toate acestea, proiectul neavizat a fost supus la vot, în ședința de Consiliu din 18 decembrie 2020. În acest fel s-a desfășurat procedura de alegere a unui nou viceprimar, iar Dumitra Stan de la PNL a fost aleasă în funcție cu cele 8 voturi liberale și cu încă un vot provenit din tabăra PSD. Secretarul general al orașului a opiniat că hotărârea nu este legală și a refuzat să o semneze. 

Trădătorul

La scurt timp după ședință, PSD Constanța a decis să-l excludă din partid pe consilierul Marian Paștea, care votase la vedere diverse proiecte ale primarului, de unde și suspiciunea că își exercitase votul secret de la alegerea viceprimarului pe aceeași linie. Prefectul a luat act de excluderea lui Paștea și a întocmit un ordin de încetare a mandatului. Însă la scurt timp, probabil pe fondul unor obligații politice, și-a revocat propriul ordin, lăsându-l pe trădător în funcție, ca să voteze contrar voinței electoratului. 

”Trădătorul”, primarul narcisist și prefectul

Au urmat două procese de contencios administrativ.

Acțiunea Prefectului, admisă de instanță

În primul rând, vorbim de procesul inițiat de Prefect contra Consiliului Local, la care ne-am referit mai sus. Pe 8 aprilie 2021, acțiunea Prefectului a fost admisă, pe fond, de Tribunalul Constanța. Apărările Consiliului Local au fost respinse ca neîntemeiate și la fel intervenția accesorie în favoarea Consiliului Local depusă de Emil Paraschiv. Mai apoi, pe 8 septembrie 2021, Curtea de Apel Constanța a anulat recursul formulat de Consiliul Local Hârșova, deoarece acesta era semnat – ATENȚIE!!! – de persoane care nu aveau calitatea să reprezinte această autoritate (practic, recursul a fost semnat de niște consilieri locali, după ce majoritatea din jurul primarului a refuzat să ducă procesul mai departe). Ca urmare, recursul intervenientului Paraschiv a fost la rândul său respins, ca neavenit, iar criticile sale nici nu au mai fost examinate. 

Tribunalul apreciază că alegerea Dumitrei Stan a fost ilegală

În al doilea rând, vorbim de procesul prin care Emil Paraschiv a atacat hotărârea de Consiliu Local 140 din 18 decembrie 2020, prin care Dumitra Stan a fost aleasă în funcția de viceprimar. Reprezentându-se pe sine în acest nou proces, nefiind așadar un simplu intervenient în favoarea altei persoane, Paraschiv a reușit să se facă auzit. Iar pe 12 iulie 2021, Tribunalul Constanța i-a dat câștig de cauză, anulând HCL-ul din decembrie 2020 prin care fusese aleasă Dumitra Stan. Instanța a evidențiat 3 vicii ale HCL-ului din decembrie: 1 – lipsa avizului comisiei juridice, 2 – încălcarea procedurii legale pentru situațiile în care secretarul general refuză semnarea hotărârii (așa cum a fost cazul) și 3 – faptul că postul de viceprimar nu era vacant, întrucât acțiunea Prefectului de a ataca alegerea lui Paraschiv conducea de drept doar la suspendarea temporară a HCL-ului, nu la apariția condițiilor pentru alegerea altei persoane. 

Extrase din Sentința Civilă 1317, prin care a fost anulată HCL 140/18.12.2020 privind alegerea Dumitrei Stan în funcția de viceprimar

Mascarada

Pe 6 august 2021, primarul din Hârșova, ca reprezentant al Consiliului Local, a declarat recurs. Șansele sale de a răsturna argumentele instanței de fond nu sunt prea mari, în contextul în care acestea sunt clare și surprind esența cazului. Cel mai probabil, cântărind aceste șanse, Viorel Ionescu a luat decizia să organizeze mascarada realegerii viceprimăriței, după cum spuneam: un pic mai legal decât data trecută. Mai legal a fost faptul că, de data aceasta, postul de viceprimar a fost vacantat, după ce HCL-ul pentru alegerea lui Paraschiv a fost anulat definitiv, pe 8 septembrie 2021 de instanța de contencios administrativ. Nu întâmplător, chiar la două zile distanță, pe 10 septembrie, viceprimărița a înregistrat documentul prin care își anunța demisia din funcție începând cu 14 septembrie.

În cele câteva zile, proiectul de hotărâre pentru alegerea unui nou viceprimar a fost înaintat comisiilor de specialitate. Comisia juridică nu a emis aviz. Însă proiectul a fost avizat de comisia socială, ceea ce ar putea fi un pic mai legal dacă punem în balanță situația total ilegală fără aviz, pe de o parte, cu situația existenței unui aviz, chiar dacă de la o comisie nepotrivită, pe de altă parte. În sfârșit, rămâne de văzut ce va avea de spus secretarul general, dar nu credem să fie emoții în această privința pentru primar și pentru majoritatea sa, câștigată la vot sau cumpărată.

Ca să fie clar, la mascarada alegerii unui nou viceprimar în persoana vechiului viceprimar au participat cei 8 consilieri PNL și încă doi de la PSD. Un vot din cele 10 a fost anulat, astfel că viceprimărița a fost realeasă cu 9 voturi pentru. Cel puțin un vot a fost de la PSD. Iar pe viitor, la cum se prefigurează colaborarea lui Florin Cîțu cu PSD-iștii, nu ne-ar mira să vedem o unanimitate tăcută și dispusă să voteze orice în spatele primarului Viorel. 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Cine ”coafează” parcurile din Agigea: o firmă fără angajați, fără cifră de afaceri… dar cu relații în Golf

Publicat

la data de

Scris de

O firmă înființată pentru producția de hârtie igienică, a cărei singură ispravă de până acum a fost aceea de a-și completa obiectul de activitate cu prestații de coafură și înfrumusețare, a ajuns să toarne alei de beton și să amenajeze locuri de joacă în Agigea.  

N-au trecut decât trei săptămâni de când primarul din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, posta pe contul său de Facebook o filmare, prin care se lăuda că a început să amenajeze parcul Mihai Eminescu din localitate cu alei de beton, un loc de joacă pentru copii și o platformă cu echipamente de fitness. La acel moment, am semnalat că la parcul băgat în modernizare nu exista o amenajare de șantier și nici banalul, dar obligatoriul, panou informativ cu titlul investiției, numărul autorizației de construire și prestatorul lucrărilor.

La câteva zile distanță, autorul rândurilor de față a filmat în parcul Mihai Eminescu, la o acțiune de dezinsecție organizată de consilierul local Gabriel Ciobanu (viceprimar ales, dar nerecunoscut și neacceptat în Primărie de ”jupânul” Maricel). Cu acea ocazie, am dat nas în nas cu echipa de constructori. Un bărbat, trecut ușor de 40 de ani, ne-a interzis să îl filmăm (vezi AICI). Totuși, la insistențele lui Gabriel Ciobanu, acesta a precizat că reprezintă firma Lux R.I.M. SRL, care fusese contractată de Primărie. Dacă nu ar fi fost întâmplarea de mai sus, raporturile dintre Primăria Agigea și această firmă s-ar fi consumat într-o discreție totală.

O firmă concepută pentru producția de hârtie igienică

În realitate, așa cum rezultă din documentarea noastră, firma în cauză se numește Lux R.I.M. Soft SRL. Aceasta a fost înființată în anul 2015 de Marius Ghiță (cel care ne întâmpinase pe ”șantier”). Sediul social al firmei se află în satul Movilița din comuna Topraisar. Potrivit anunțului publicat la înființare în Monitorul Oficial al României, firma are ca activitate principală fabricarea produselor de uz gospodăresc și sanitar, din hârtie sau carton. Este vorba de codul CAEN 1722, care se referă – potrivit site-ului caen.ro – la fabricarea de: hârtie igienică, șervețele pentru curățarea tenului, batiste, prosoape, șervețele de masă, prosoape și tampoane igienice, scutece pentru adulți și copii, pahare, farfurii și tăvi.

Tot din Monitorul Oficial al României aflăm că, pe 5 noiembrie 2018, Marius Ghiță a decis să extindă activitatea firmei cu un  cod pentru coafură și alte activități de înfrumusețare.

Activitate ZERO, experiență ZERO

Până pe 31 decembrie 2020, Lux RIM Soft SRL n-a apucat să fabrice niciun sul de hârtie igienică și nici să coafeze pe nimeni. Ca dovadă, Marius Ghiță a depus declarații de inactivitate pe proprie răspundere la organul fiscal, după cum atestă portalul Confidas.Ro și site-ul Ministerului de Finanțe.

Așadar, la începutul acestui an, firma avea zero angajați, zero venituri, zero activități și zero competență. Ca urmare, nimic, dar absolut nimic, nu o recomanda pentru a fi contractată de Primăria Agigea în vederea efectuării unor lucrări de construcții. Cu toate acestea, societatea a fost aleasă de primarul localității, pe baza unor relații de gașcă, după cum vom demonstra în cele ce urmează. Vorbim mai jos de relații care se degajă din activitatea unor persoane în rețeaua Facebook (rețea definită drept spațiu public de instanțele de judecată din România).

Prietenia virtuală cu fratele și cumnata primarului

În primul rând, trebuie să spunem că Marius Ghiță nu are un cont de facebook, însă soția sa deține două. Un cont al soției sale prezintă activitatea ei profesională, de specialist în tehnici și terapii de înfrumusețare, precum volumizarea buzelor cu hyaluron pen, epilare definitivă cu laser dioda, tratamente faciale cu oxigen hiperbaric etc. Soția lui Marius Ghiță nu ascunde prietenia, cel puțin virtuală, cu fratele și cumnata primarului din Agigea.

În poze, la Golful Pescarilor

Mai multe fotografii publicate pe Facebook îi înfățișează pe soții Ghiță la restaurantul Golful Pescarilor din Agigea.

Vorbim de un restaurant deținut de Ionuț Cătălin Nuțoaia Cîrjaliu (50%), Petre Daniel Popa (25%) și Mihai Cristian Lupoiu (25%). Primul dintre aceștia este chiar ginerele primarului din Agigea. De asemenea, Petre Daniel Popa, pe scurt Dan Popa, este prietenul intim al lui Maricel Cîrjaliu și ctitor, alături de edil, al bisericii de lemn de pe malul lacului Agigea.

Primarul din Agigea a fost trimis în judecată anul trecut pentru fapte de corupție cu privire la includerea abuzivă a terenurilor din zona Golful Pescarilor în domeniul privat al localității. După inventarierea frauduloasă a terenurilor, edilul a vândut un lot important, în anul 2014, la un preț subevaluat, către firma care deține restaurantul Golful Pescarilor. La acel moment, societatea era deținută 100% de Dumitru Stanciu, finul lui Bogdan Cîrjaliu. Stanciu le-a declarat procurorilor DNA că a plătit terenul cu bani împrumutați de la nașul său. La scurt timp de la achiziția terenului de pe malul mării la preț de garsonieră, Stanciu a cedat 50% din firmă către afaceriștii constănțeani Popa și Lupoiu. În noua structură, firma a ridicat restaurantul din Golf și a ajuns să deruleze afaceri de peste un milion de euro pe an. 

În 2018, în afacerea Golful Pescarilor a fost cooptat și Ionuț Cătălin Nuțoaia Cîrjaliu, ginerele lui Maricel Cîrjaliu, care a primit 20 de procente din afacerea de milioane de euro cu un aport simbolic de 200 de lei. Concomitent, Dumitru Stanciu, finul lui Bogdan Cîrjaliu, și-a redus participația la 30%, refuzând practic să aducă un aport în numerar de 200 de lei care i-ar fi asigurat în continuare 50% din firmă. E limpede că la mijloc a fost un aranjament dubios, de transfer al bunului de la interpus către beneficiarul dinainte știut, în speță primarul din Agigea. 

O vreme, firma a funcționat cu următorii asociați: Dumitru Stanciu – 30%, Dan Popa – 25%, Mihai Lupoiu – 25% și Ionuț Nuțoaia Cîrjaliu – 20%. Pe 18 decembrie 2020, Stanciu și-a cesionat și celelalte 30 de procente din firmă către ginerele primarului. De data aceasta, cesiunea s-a făcut cu bani, Nuțoaia Cîrjaliu achitând 50.000 de euro în schimbul părților sociale. Schimbarea structurii a fost publicată în Monitorul Oficial pe 15 aprilie 2021, dată de la care familia primarului deține oficial jumătate din acest restaurant cu o poveste penală în spate.  

Prietenii soților Ghiță s-au tras în sanie cu Maricel

În fotografiile de la Golf, soții Ghiță apar în anturajul unui antreprenor local specializat în montarea de pergole retractabile, precum și a soției acestuia. Vorbim de o prietenie veche, de familie, care nu s-a consumat doar la restaurantul primarului, ci și în concedii prin țară și străinătate. Mai departe, prietenii intimi ai soților Ghiță apar în fotografii alături de Dan Popa și Mihai Lupoiu de la Golful Pescarilor. Și legăturile nu se opresc aici. Prietenii soților Ghiță au petrecut începutul de an 2020 în Bucovina, alături de primarul din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, și de alte persoane. O fotografie de atunci, înfățișându-l pe Maricel într-o sanie trasă de un cal, a ajuns pe Facebook, pe contul unei persoane din acest grup.

Există numeroase alte detalii care atestă apartenența soților Ghiță la un grup social mai larg, grup din care face parte și primarul din Agigea. Nu intrăm în aceste detalii, pentru a nu afecta mai mult decât este necesar aspecte care țin de viața privată. În orice caz, datele prezentate sunt suficiente pentru a susține că firma lui Marius Ghiță, Lux RIM Soft SRL, cu activitate ZERO și CAEN-uri de frumusețe corporală și producție de hârtie igienică, a fost aleasă de Primăria Agigea pe criterii de gașcă.

Cel mai probabil, aceste relații de grup au contat în privința atribuirii lucrărilor de modernizare a parcurilor din Agigea către societatea din Movilița care, repetăm, avea zero angajați, zero activitate, zero cifră de afaceri și zero competență, necalificându-se pentru astfel de lucrări. Dar nu ne surprinde. Așa merg lucrurile la Agigea, nu după lege, ci după diverse cumetrii și favoritisme.

Citește și:

Exclusiv. Cîrjaliu sifonează fondurile europene de pescuit spre gașca de la Golful Pescarilor

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: