Connect with us

Exclusiv

Secretul minier de la Sibioara, avocatul Haşotti şi off shore-urile lui Strutinsky

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Încetul cu încetul, am ajuns la capătul investigaţiei noastre despre retrocedarea abuzivă a carierei de la Sibioara. Am arătat, de-a lungul serialului, cum justiţia a fost indusă în eroare pentru a restitui în natură un teren care făcea obiectul exploataţiei miniere active a companiei Somaco Construct SRL, exceptat prin lege de la retrocedare. Reamintim că octogenarele Elena Mitrofan din Mihail Kogălniceanu şi Margareta Muscalu din Constanţa, clientele celebrului avocat Ionel Haşotti, au reuşit, în anul 2007, să obţină recunoaşterea calităţii lor de persoane îndreptăţite la retrocedare, din partea judecătoarei Corina Eugenia Jianu, actualmente trimisă în judecată, într-un dosar penal, sub acuzaţia că ar fi luat mită pentru a pronunţa hotărâri judecătoreşti de retrocedare, prin fraudă la lege. Jianu a certificat că cele două cliente ale avocatului Haşotti ar avea ca autor al dreptului pretins de proprietate pe Nicolae Sandu Tudorancea, un personaj de la care regimul comunist nu a confiscat nicio palmă de pământ, pentru simplul fapt că acesta era mort încă din anul 1942. Adevăratul autor al Margaretei Muscalu era tatăl ei, Aurel Tudorancea, fiul lui Nicolae Sandu Tudorancea.

Lotul-7Comuniştii confiscaseră în mod real 9,2 hectare de teren de la acest Aurel Tudorancea, însă drepturile lui au fost soluţionate integral după anul 1991 (când o descendentă de-a sa, în speţă o rudă a Margaretei Muscalu, a primit terenuri în compensare, pe alte amplasamente, cu funcţiune agricolă, şi despăgubiri financiare din partea statului). De asemenea, urmaşii Paraschivei Cangea (sora lui Aurel Tudorancea) au primit o retrocedare de cinci hectare de pământ, după ce au făcut dovada că autoarea lor dobândise acea suprafaţă dezmembrată din lotul deţint de tatăl ei, Nicolae Sandu Tudorancea. Dar toţi copiii lui Tudorancea, care erau în viaţă la venirea comuniştilor şi de la care au fost naţionalizate pământuri, au fost autori în procedurile de retrocedare. Toate drepturile lor au fost retrocedate. Primarul Comunei Lumina, care era depozitarul acestor informaţii, a ales să tacă în faţa instanţei de jucată. Iar compania Somaco Construct SRL, care deţinea titluri valide de proprietate şi folosinţă asupra terenului solicitat spre retrocedare, nu a fost citată în proces. Corina Eugenia Jianu s-a limitat să confere clientelor lui Ionel Haşotti calitatea de moştenitoare, însă nu a autorizat restituirea terenului pe vechiul amplasament, care era exceptat prin lege de la retrocedare. Ulterior, în anul 2008, „moştenitoarele” au reuşit să înduplece instanţa de recurs de la Tribunalul Constanţa, care a dispus restituirea terenului în natură. Instanţa de recurs a fost indusă în eroare de avocatul „moştenitoarelor”, care a afirmat în pledoaria sa finală: „nu există nicio dovadă că pe teren este o exploataţie minieră”. În realitate existau dovezi multiple, începând cu Licenţa de Concesiune Minieră a firmei Somaco Construct SRL.

Mai tari ca legea

Împotriva acestei hotărâri au fost promovate trei cereri de revizuire, una de către Prefectura Constanţa şi alte două de către Primăria Lumina. Toate aceste încercări de reformare au fost respinse în baza unor aspecte procedurale. Una dintre revizuiri a fost judecată chiar de către completul care pronunţase, în 2008, hotărârea irevocabilă de retrocedare.

Sibioara satPe de altă parte, Somaco Construct SRL a deschis un proces în care a cerut să se constate drepturile sale de proprietate şi folosinţă asupra carierei de la Sibioara. Drepturile companiei au fost recunoscute definitiv şi irevocabil de Tribunalul Constanţa, prin Decizia Civilă nr. 1127/30.09.2011. Moştenitoarele au declarat, prin avocatul lor, recurs faţă de hotărârea care, aşa cum am arătat, era irevocabilă şi nu mai putea fi recurată. Iar acest recurs la recurs a fost admis de Curtea de Apel Constanţa, care a dispus instituirea unui nou ciclu procesual. Repus pe rol la Tribunalul Constanţa, dosarul a primit un alt obiect: „anulare act juridic”. Aşa cerea avocatul Haşotti, în numele clientelor sale, respectiv să se anuleze titlul de folosinţă al companiei Somaco Construct SRL asupra suprafeţei retrocedate din cuprinsul exploataţiei miniere active. Titlul de folosinţă nu a fost anulat şi este valid chiar şi în momentul de faţă. În schimb, instanţa a dispus ca Somaco să demoleze clădirile, să evacueze echipamentele miniere şi să sisteze definitiv operaţiunile de exploatare, de pe terenul retrocedat ca liber de sarcini (adică liber de clădiri, liber de echipamente, liber de exploatare). Culmea, legea minelor enumeră toate situaţiile în care se poate dispune sistarea operaţiunilor miniere, dar retrocedarea suprafeţelor ocupate de minele active, fiind explicit interzisă de lege, nu se regăseşte în această listă de motive.

De ce nu se poate face punerea în posesie

Deşi au trecut aproape opt ani de la pronunţarea hotărârii de retrocedare, „moştenitoarele” nu au reuşit să intre în posesia terenului. Autoritatea de stat din domeniul cadastrului a semnalat că perimetrul hotărât pentru retrocedare se suprapune peste mai multe proprietăţi private, inclusiv peste o parte din proprietatea companiei Somaco Construct SRL. De asemenea, a confirmat că terenul retrocedat face parte din exploataţia minieră activă „Sibioara II – Valea cu Izvorul”, care, legal vorbind, nu putea fi retrocedată. În aceste condiţii, deşi au existat presiuni concrete, nimeni nu a vrut să-şi asume în mod direct emiterea unui act care încalcă legea. Mai ales că hotărârea de retrocedare nu a stabilit ca pentru autorul Nicolae Sandu Tudorancea să se restituie o suprafaţă mai mare decât a avut acesta, luând în considerare că cinci hectare dezmembrate din lotul său au fost deja retrocedate, în echivalent, pe un alt amplasament, urmaşilor fiicei sale, Paraschiva Cangea. De asemenea, parcela stabilită spre retrocedare este traversată de drumuri publice înscrise în cadastru încă din anul 1955; dar nimeni nu a dispus retrocedarea drumurilor publice, exceptate şi ele, prin lege, de la retrocedare.

Clienţii lui Haşotti vor bani pentru „exploatarea proprie” la care nu au dreptul legal

Mostenitorii-2

În faţa acestui eşec, „moştenitorii” (Elena Mitrofan şi descendenţii Margaretei Muscalu, care-i urmează în drepturi după decesul ei: Constantin şi Valeriu Muscalu) au deschis un ultim proces, în anul 2013, la Judecătoria Constanţa, pentru a solicita contravaloarea lipsei de folosinţă asupra terenului, de la Primăria Lumina, autoritatea abilitată să procedeze la punerea în posesie. Pe 5 august 2014, avocatul Ionel Haşotti a solicitat pentru clienţii săi  o expertiză tehnică judiciară. Scopul suprem al expertizei cerute era acela de a stabili „venitul net care s-ar fi putut obţine prin exploatarea proprie” a carierei. Dar aici este o mare problemă juridică, întrucât, potrivit articolului 13 din Legea Minelor (nr. 85/2003): „Resursele minerale se pun în valoare prin activităţi miniere care se concesionează persoanelor juridice române sau străine…”. „Exploatarea proprie” este rezervată prin lege doar persoanelor juridice, însă acest aspect nu l-a împiedicat pe avocatul Haşotti să pretindă un beneficiu ilegal, în numele persoanelor fizice pe care le reprezenta în instanţă. Pe de altă parte, aceeaşi lege cadru stabileşte că persoanele fizice pot extrage de pe terenurile pe care le au în proprietate roci utilizabile în construcţii, în cantităţi determinate, pe termen de până la un an, pe baza unui permis explicit al autorităţii (art. 28 alin.1). Mai departe, însă, la articolul 29, legiuitorul a stabilit că rocile „pot fi folosite de către proprietarul suprafeţei numai dacă nu fac obiectul unei concesiuni existente şi numai pentru nevoile proprii, fără drept de comercializare”. În situaţia concretă de la Sibioara, resursele minerale de pe terenul retrocedat sunt concesionate, prin Licenţa de Concesiune Minieră nr. 2454/2001, companiei Somaco Construct SRL. Or, în lumina acestui aspect, „moştenitorii” nu pot pretinde lipsa de folosinţă asupra resursei minerale concesionate companiei Somaco Construct SRL. Ei nu pot pretinde nici măcar o roabă de piatră ca să o folosească în scop personal, căci fiind o concesiune validă nici măcar acest beneficiu modic nu este permis de lege. Pentru fiecare unitate de exploatare minieră, concesionarul Somaco Construct SRL, ca orice alt concesionar minier din această ţară, plăteşte redevenţe miniere statului român, care este prin lege proprietarul resurselor minerale. Şi, încă ceva, aceeaşi lege stabileşte că „dreptul obţinut prin concesiune [este] distinct de cel de proprietate asupra terenurilor” (art. 26).

Cum au ajuns informaţiile secrete într-o expertiză nesecretă la dispoziţia lui Haşotti

Aşa cum spuneam, niciunul din aspectele mai sus menţionate din Legea Minelor nu l-a silit pe avocatul Haşotti să-şi înfrâneze pretenţiile. Acesta a cerut să se determine contravaloarea lipsei de folosinţă asupra terenului în funcţie de „nivelul de piaţă al redevenţei pentru exploatări similare (granit) pentru suprafaţa pe care se află efectiv cariera de piatră”. Pe 22.09.2014, Judecătoria Constanţa a cerut unui expert minier să stabilească, nu nivelul de piaţă, cum ceruse Haşotti, ci „nivelul de piatră”. Iar expertul, pe numele său Ioan Bacalu, de la Petroşani, a procedat în consecinţă, cerând şi obţinând date despre: „cantitatea de rocă extrasă lunar de către Somaco Construct SRL; programele anuale de exploatare pe suport analogic şi digital, începând cu anul 2008 şi până în prezent; producţia minieră realizată şi valoarea acesteia; planuri de situaţie cu măsurători topografice trimestriale, pe suport analogic şi digital”.

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/01/Expertiza-Miniera.pdf”]

Toate aceste date, ca şi Licenţa de Concesiune Minieră, constituie secret de serviciu. Ele sunt informaţii nedestinate publicităţii, protejate de clauze de confidenţialitate. Dar aceste informaţii secrete au fost transpuse în raportul de expertiză minieră, care nu este un document secret. Raportul se comunică părţilor, iar părţile nu îşi asumă nicio obligaţie cu privire la manipularea acestor informaţii; căci, neprimind nicio dispoziţie în acest sens, au libertatea să le utilizeze în orice mod ar dori. La final, după ce a transpus toate informaţiile secrete în expertiza sa, expertul a lămurit întreaga situaţie: „Pentru a nu se face confuzie în interpretarea prezentei expertize, trebuie să reiterez faptul că zăcămintele de orice tip aflate pe teritoriul României aparţin statului, iar conform legii, redevenţa minieră este plătită de operatori la bugetul statului şi nu la proprietarii de terenuri.”. Cu alte cuvinte, expertul a prelucrat şi a introdus în circuit toate datele secrete de exploatare, iar la urmă a precizat că ele nu sunt utile „moştenitorilor”. „Moştenitorii” nu se pot prevala de aceste date pentru a obţine redevenţa, căci redevenţa e cuvenită doar bugetului de stat. Păi, şi atunci, de ce le-a dat expertul şi instanţa aceste date nepublice clienţilor lui Haşotti? Şi ce control există că aceste informaţii nu se scurg la concurenţă?

Concurenţa companiei Somaco: off shore-urile lui Strutinsky

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/01/Amber-Consulting.pdf”]

Îngrijorarea companiei Somaco Construct SRL este legitimă vizavi de transpunerea informaţiilor secrete în raportul de expertiză care nu este secret. Căci, la Sibioara, în vecinătatea perimetrului minier concesionat companiei Somaco prin Licenţa din anul 2001, a mai fost concesionat un alt perimetru minier, în vecinătate, companiei Amber Consulting SRL Constanţa, în anul 2013. Adică exact în anul în care „moştenitorii” au emis pretenţia de a li se calcula valoarea de piaţă a redevenţei miniere, redevenţă la care nu aveau şi nu au nici acum dreptul legal să râvnească. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, Amber Consulting SRL este deţinută de două companii off shore înregistrate în Cipru: Perceptual Intertrade Ltd (75%) şi Southstone Holdings Ltd (25%). Primul off shore îl are ca asociat unic pe Sorin Gabriel Strutinsky, cunoscut om de afaceri constănţean, asociat în diverse firme cu Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu, primarul Constanţei şi preşedintele Consilului Judeţean Constanţa, înlăturaţi din funcţiile lor la cererea DNA, care îi anchetează pentru fapte de corupţie în mai multe dosare penale.

Ionel Haşotti este avocatul unor firme controlate de Strutinsky

Strutinsky, Mazăre şi Constantinescu au fost asociaţi în SC Comtext SA Constanţa, o societate care a intrat, în 2013, într-un proces de divizare, prin care s-a urmărit, printre altele, şi înlocuirea lui Strutinsky din acţionariat cu o companie off shore. În perioada în care “tustrei” erau asociaţi la Comtext SA, această firmă a fost reprezentată în faţa instanţelor chiar de către avocatul Ionel Haşotti, în dosarele de judecată 463/118/2005 al Curţii de Apel Constanţa şi 7350/212/2013 al Tribunalului Constanţa.

Comtext-avocat-Hasotti

Al doilea off shore, Southstone Holdings Ltd, care deţine, prin Amber Consulting SRL, un sfert din concesiunea minieră rivală de la Sibioara, se află în proprietatea altor două companii off-shore din Cipru: Kelina Holdings Ltd şi Mandonina Trading Limited. Kelina este o companie total necunoscută, despre care nu apar niciun fel de date în mediul on-line. În schimb, Mandonina, deşi are la rândul ei acţionari anonimi, a fost asociată cu numele lui Sorin Strutinsky chiar de către Direcţia Naţională Anticorupţie. Procurorii DNA l-au acuzat pe Strutinsky de trafic de influenţă, în sensul că ar fi facilitat societăţii de construcţii Argos SA obţinerea unor contracte publice, în schimbul unor comisioane (“para`ndărăt”). Argos plătea „partea leului” către mai multe societăţi aflate sub aripa lui Strutinsky, una dintre acestea fiind SC New Open Sector SRL, care era deţinută în mod oficial chiar de Mandonina Trading Limited din Cipru. Mandonina a construit, prin intermediul New Open Sector SRL, şi centrul comercial Lake View, despre care presa constănţeană a susţinut că este „cuibul lui Strutinsky”.

Satu&Fase Portul TomisRevenind la Amber Consulting SRL, trebuie să mai spunem că nu din totdeauna această companie a fost deţinută de off shore-urile Perceptual şi Southstone. Amber a fost înfiinţată în 2005 de două persoane fizice, respectiv Gabriela Crăciun şi Mariana Corcescu. Pe 14 iunie 2006, Crăciun şi Corcescu şi-au vândut părţile sociale către Socorota Limited, care mai departe, pe 6 iunie 2007, a donat un pachet modic din participaţia ei la Amber Consulting SRL către cetăţeanul italian de origine română Cristian Serghie. Dar off shore-ul Socorota şi afaceristul Serghie erau deja parteneri în SC Satu&Fase SRL, firma care a ridicat hotelul neterminat din Portul Turistic Tomis. În litigiile ei, Satu&Fase SRL a fost reprezentată tocmai de avocatul Ionel Haşotti (dosarul 9509.1/118/2009 al Tribunalului Constanţa). Hotelul neterminat din Portul Turistic Tomis este deţinut în momentul de faţă de Astera Consulting SRL, o firmă controlată tot de Sorin Strutinsky, prin intermediul companiei off-shore Perceptual Intertrade Ltd din Cipru, aceeaşi care deţine 75% din compania minieră Amber Consulting SRL.

Satu&Fase-avocat-Hasotti

Având în vedere legăturile avocatului Ionel Haşotti cu persoanele care au controlat şi cu cele care controlează în prezent compania minieră Amber Consulting SRL, opinăm că accesul său la datele confidenţiale de exploatare minieră ale companiei rivale Somaco Construct SRL, nu este corect. Cu atât mai mult cu cât chiar expertul care a prelucrat datele nedestinate publicităţii arăta în expertiza sa că ele nu sunt utile clienţilor lui Ionel Haşotti, care nu pot cere, legal vorbind, vreo redevenţă minieră, încasarea acesteia fiind rezervată prin lege doar statului român.

Comments

comments

Exclusiv

Taxa de două milioane de euro a Primăriei Năvodari, desființată în penal

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Taxa fiscală de două milioane de euro instituită de fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei, în sarcina societății Somaco Construct SRL, a fost desființată definitiv de secția penală a Tribunalului Constanța. Societatea menționată, care exploatează complexul turistic Verona din Mamaia Nord, a amenajat malul lacului Siutghiol, cu pat de piatră spartă, nivelat la nivelul solului cu un strat uniform de nisip. Intervenția a avut loc în anul 2007, cu acordul Apelor Române. Cinci ani mai târziu, Primăria Năvodari a inclus terenul consolidat în proprietatea sa, deși acesta aparținea de drept statului român. Ulterior, autoritatea  a pretins că plaja splendidă din imagine nu este ceea ce vedeți cu ochii, ci un depozit de materiale de construcții pe domeniul public al localității. Pe baza acestei aprecieri false, Primăria a aplicat societății o taxă asimilată activităților comerciale desfășurate pe domeniul public. Prin urmare, Somaco Construct a fost impusă la plată cu două milioane de euro pentru activități de depozitare. Au urmat mai multe procese civile și penale. În 2017, Parchetul Curții de Apel Constanța a constatat definitiv că funcționarii Primăriei Năvodari se fac vinovați de fals intelectual. Aceștia nu au fost trimiși în judecată, datorită prescripției. Însă Parchetul a cerut instanței penale să desființeze înscrisul falsificat, în speță decizia de impunere fiscală de două milioane de euro din 14 august 2012.

Procesul a ajuns la final, iar magistrații au dispus, pe 21 octombrie 2019, desființarea înscrisului falsificat. Mai jos puteți citi comunicatul de presă transmis de Somaco Construct SRL în urma câștigării acestui proces penal:

”Tribunalul Constanța a desființat cea mai mare taxă fiscală emisă în România

O decizie de impunere fiscală a Primăriei Năvodari, în valoare de două milioane de euro, a fost desființată definitiv de instanța penală a Tribunalului Constanța. Hotărârea magistraților se referă la fapte penale săvârșite de mai mulți funcționari ai Primăriei Năvodari în anul 2012. Hotărârea este favorabilă companiei locale Somaco Construct SRL, față de care Primăria Năvodari a întreprins demersuri de executare începând cu anul 2015. Timp de aproape cinci ani, compania a avut sechestru pe conturile bancare și pe clădiri, fiind astfel nevoită să își restrângă activitatea și să nu mai participe la licitațiile publice.

Decizia de impunere fiscală în cuantum de două milioane de euro a fost emisă de Primăria Năvodari în data de 14 august 2012. Autoritatea locală a susținut că Somaco Construct SRL, care deține complexul turistic Verona de 4 stele, ar fi depozitat, în vecinătatea acestuia, pe malul lacului Siutghiol, materiale de construcții, în speță piatră și nisip. Primăria a aplicat o taxă specială asimilată faptelor de comerț pe domeniul public. Aceasta a fost calculată retroactiv, începând cu anul 2010, având cuantumul de două milioane de euro.

În anul 2012, compania locală a depus plângere penală pentru abuz în serviciu și fals intelectual, susținând că nu a depozitat niciodată materiale de construcții. Aceasta a realizat o lucrare de consolidare a malului surpat al Lacului Siutghiol, cu acordul Apelor Române. Materialele de construcții utilizate se află în infrastructura terenului, iar nu depozitate pe teren.

În anul 2017, Parchetul Curții de Apel Constanța a preluat dosarul penal și a făcut cercetări în cauză. Funcționarii Primăriei Năvodari implicați în emiterea deciziei de impunere fiscală au fost găsiți vinovați de fals intelectual. Aceștia nu au mai putut fi trimiși în judecată, pe fondul prescrierii răspunderii penale. Însă, unitatea de parchet a sesizat instanța penală în vederea desființării deciziei de impunere fiscală. Acest proces a debutat la începutul anului 2018, fiind soluționat definitiv pe 21 octombrie 2019. Instanța a desființat înscrisul falsificat.

”Ni s-a făcut dreptate după 7 ani de procese și plângeri penale. Grupul nostru de firme, în care activează aproximativ 600 de salariați, a traversat momente extrem de dificile. Din cauza litigiilor, activitatea întregului grup de firme a fost obstrucționată în privința participării la licitațiile publice și a accesului la creditare din partea băncilor. La un moment dat, Primăria Năvodari ne-a tas banii de salarii din conturi. Am văzut în această perioadă încercări repetate ale acestui grup politic și infracțional de a timora procurori și judecători. Știm că s-au făcut presiuni imense. După ce infracțiunea a fost constatată definitiv și Parchetul a cerut anularea deciziei falsificate, Primăria Năvodari ne-a calculat accesorii de încă două milioane de euro. Alții beneficiau de amnistii fiscale acordate de Primăria Năvodari, în timp ce nouă ni se calculau dobânzi și penalități la o taxă fictivă, unică prin cuantumul ei. Ne dorim ca ceea ce ni s-a întâmplat nouă, un grup de firme cu 600 de salariați, să nu se mai întâmple niciodată, pentru nimeni.” – declară Grigore Comănescu, antreprenorul care deține compania Somaco Construct SRL.”. 

 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Instanța obligă DNA Constanța să ancheteze efectiv furtul terenurilor de stat de la Siutghiol

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

În 2017, doi cunoscuți jurnaliști de investigație – Oreste Teodorescu și Paul Iurea – au sesizat Direcția Națională Anticorupție cu privire la furtul terenurilor de stat de pe malul și din cuveta lacului Siutghiol. Sesizarea venea în urma unei emisiuni care s-a filmat pe malul lacului, la Năvodari, fiind difuzată la Nașul TV. În studioul improvizat în natură au mai participat atunci omul de afaceri constănțean Grigore Comănescu, jurnalistul și scriitorul Florian Bichir, precum și sus-semnatul, Adrian Cârlescu, autorul articolului de față. Am discutat cu toții cazul năucitor al omului de afaceri Grigore Comănescu, proprietarul companiei Somaco Construct SRL, care s-a pomenit cu o taxă fiscală de două milioane de euro, la cinci ani după ce amenajase malul lacului Siutghiol, cu acordul Apelor Române, în dreptul complexului turistic de patru stele pe care l-a ridicat la Năvodari. Dezbaterea noastră s-a purtat în principal pe câteva aspecte din conduita fostului primar din Năvodari, Nicolae Matei, și a funcționarilor implicați în această taxare, nu doar unică în lume prin cuantumul ei halucinant, ci și imbecilă. Ba chiar, am putea spune, de o imbecilitate șocantă.

Nu rezumăm aici întreaga discuție din emisiune. Dar spunem că, în locul lui Grigore Comănescu, victimă a unei astfel de taxări aberante putea fi oricine. De pildă, putea fi un șofer care s-ar fi decis să nu-i mai aștepte pe șpăgarii nesimțiți de la Primăriei să astupe groapa în care își rupea în fiecare zi amortizoarele mașinii. Și care, la cinci ani distanță după ce-a astupat-o pe banii lui, s-ar fi trezit că Primăria pretinde că nu a astupat groapa, ci a depozitat pietriș în ea, fiind scos dator cu o sumă halucinantă… pentru că depozitarea e productivă și face bani.

În cazul lui Grigore Comănescu nu vorbim de o groapă în șosea. Vorbim de malul lacului care se surpa. Societatea omului de afaceri tocmai cumpărase, în 2007, cu 1,8 milioane de euro, un teren de peste 8.000 de metri pătrați, pe care se aflau deja construite fundații pentru opt vile turistice. Urma să continue proiectul, cu ceva modificări. Însă apa din lac se infiltra în fundația vilelor, punând în pericol întreaga investiție. Ca să combată situația, a cerut Apelor Române, care administrau lacul și malurile sale, să intervină. Directorul instituției de stat a răspuns în scris că există un proiect de consolidare a malurilor, dar neavând fonduri a îndemnat investitorul să facă lucrarea pe banii lui. Ceea ce acesta a și făcut.

După cinci ani, Primăria Năvodari a intabulat terenurile consolidate de firma lui Grigore Comănescu, parte în domeniul public, parte în domeniul privat al localității. În domeniul public a ajuns o fâșie de teren, de 923 de metri pătrați, chiar la limita apei. Primăria a mințit că vrea să amenajeze o aleea de promenadă, având astfel justificarea să se declare proprietară asupra terenului. În realitate, aleea era o ficțiune totală, deoarece pleca din gardul unei proprietăți private și se oprea în gardul altei proprietăți private. Ca să urce pe alee, doritorii trebuiau să vină cu barca. Aceste detalii nu au contat. Nu le-a analizat nimeni. Cert e că, pe baza acestei minciuni ordinare, terenul a fost trecut în domeniul public al localității. Evident că aleea fără cap și fără coadă nu s-a făcut niciodată. Mai departe, terenurile de pe lângă drumul imaginar au fost și ele intabulate, de data aceasta în domeniul privat al Primăriei.

În mod normal, consolidarea făcută de Somaco era o pleașcă pentru Primărie, care pe munca și pe banii acestei firme își putea face mult mai ușor aleea de promenadă. Că avea pe ce să o facă: pe un teren consolidat cu piatră extrem de dură, de cea mai înaltă calitate, adusă de la cea mai bună carieră de granit din Dobrogea, cariera Sibioara. Doar că nu dorea să o facă. Tot ce doreau indivizii de la Primăriei era să-l stoarcă de bani pe omul de afaceri. Ca dovadă, în luna mai 2012, autoritatea locală a amendat societatea pentru construcție neautorizată, cu 40.000 de lei. Somaco a contestat în instanță, reușind să reducă amenda la 1.000 de lei.

Înfuriat de această îndrăzneală, fostul primar penal al localității (care avea să facă pușcărie pentru o mită, nu mult după această ispravă) a sucit-o ca la Ploiești, susținând dintr-o dată că societatea nu a construit o platformă de consolidare, cum susținuse și o amendase anterior, ci că ar fi depozitat piatră și nisip în locurile publice. Desigur, depozitarea e o activitate productivă, care se taxează la metru pătrat, pe zi de folosință. Că, vorba aceea, dacă vinzi piatră și nisip, faci niște bani și ai de unde. Pe baza acestei noi minciuni ordinare, funcționarii Primăriei au făcut un calcul pe ani de zile, oprindu-se la două milioane de euro.

Revenim la emisiunea din 2017. S-a mai discutat acolo despre procesul civil, prin care Somaco Construct a cerut desființarea deciziei de impunere fiscală, care nici măcar nu avea număr de înregistrare. Halal Primărie care face decizii de impunere fără să le înregistreze!  Societatea a câștigat procesul pe fond, la Curtea de Apel Constanța, dar a pierdut definitiv la Înalta Curte de Casație și Justiție. Completul de la ÎCCJ a confundat raportul de expertiză judiciară, care spunea că niciodată nu s-a depozitat nimic pe teren, cu un așa-zis co-raport întocmit de un politruc de la PSD angajat de primarul din Năvodari să mintă în favoarea sa.

S-a mai discutat în emisiune de dosarul penal de la Parchetul Judecătoriei Constanța, cu multiple tentative de mușamalizare. Mai multe soluții de clasare date anapoda de procurori care fac de râs haina statului au fost desființate pe rând de instanțele de judecată. Ultimul dintre procurorii de caz a făcut cercetări efective, fiind obligat de instanță, și a constatat că niciodată nu s-au depozitat materiale de construcții, i-a audiat pe funcționari, a constat că aceștia au mințit, dar la urmă a dat o nouă clasare pe baza unor subterfugii rușinoase. De ce rușinoase? Pentru că și această ordonanță de clasare avea să fie desființată, la rândul ei, de judecătorul de cameră preliminară, în 2018. Dosarul există și acum, e în lucru, dar nu se întâmplă nimic în el.

Scandalizați de toate aceste potlogării de la Constanța, la scurt timp după emisiune, cei doi jurnaliști de investigație, Oreste Teodorescu și Paul Iurea, s-au dus la DNA. Instituția era condusă atunci de Laura Codruța Kovesi. În principal, cei doi au sesizat aspecte față de care niciodată până atunci nu s-au făcut verificări pe linie penală, în speță modalitatea de însușire a terenurilor de pe malul lacului Siutghiol de către Primăria Năvodari. Vorbim de terenuri care aparțin statului prin declarația Constituției, precum și prin legea organică a apelor. Dar Primăria Năvodari n-a furat de la stat doar terenurile folosite ca să mâzgălească taxa fiscală de două milioane de euro. Sunt multe alte suprafețe furate din lac, așa cum avea să constate Curtea de Conturi, la scurt timp după deschiderea dosarului penal de la DNA. De altfel, și Ordinea.Ro a atras atenția că Primăria Năvodari a intabulat un teren cu apă și stuf, de 2,5 hectare, din coada lacului Siutghiol. Mincinoșii ordinarii de la Primărie au mințit că bucata de lac ar fi o pădure, reușind astfel să obțină intabularea unui bun de stat. Și sunt multe exemple, pe care nu le mai amintim acum.

Dacă acest dosar cu un impact și o miză uriașă ar fi rămas la structura centrală a DNA, cu siguranță aspectele de fapt ar fi fost cercetate temeinic. Însă nu a rămas. Dosarul a fost repartizat la Constanța și a fost clasat pe 12 martie a.c.. Soluția de clasare a fost contestată de păgubiții din acest caz, în speță Administrația Națională Apele Române și Somaco Construct SRL. ANAR vrea înapoi toate terenurile furate de Primăria Năvodari de pe malul și din cuveta lacului. Celălalt păgubit, Somaco Construct SRL, are de ani de zile bunurile sub ipotecă legală, instituită de Primărie, pe baza ficțiunii de două milioane de euro. Plângerea lor împotriva soluției de neurmărire/ netrimitere în judecată a hoților de terenuri de stat a fost admisă de secția penală a Tribunalului Constanța pe 4 octombrie a.c.. Așa cum se arată pe portalul instanțelor de judecată, Tribunalul a dispus ”trimiterea cauzei procurorului, în vederea completării urmăririi penale și realizarea unei anchete efective”. Pam-Pam!

Istoria clasărilor cazului de la Năvodari este extrem de interesantă sub aspectul argumentelor invocate de procurori. Prima clasare s-a dat în contextul în care, Somaco Construct SRL a câștigat procesul de contencios fiscal pe fond, la Curtea de Apel Constanța. Motivat de acest aspect, primul procuror de caz a spus că problema este una civilă și nu se impune urmărirea penală a făptuitorilor. Această soluție a fost desființată de instanța de judecată, care a obligat unitatea de Parchet de pe lângă Judecătoria Constanța să continue cercetarea penală sub aspectul infracțiunii de fals intelectual împotriva funcționarilor de la Primărie. A doua clasare, pe motive similare, a fost desființată de prim-procurorul Parchetului Judecătoriei, care a constatat că procurorul de caz nu făcuse anchetă efectivă. Ca urmare, a fost schimbat procurorul de caz. Un nou magistrat a preluat cauza și a făcut cercetări efective, constatând că terenul nu fusese niciodată ocupat. Cu toate acestea, și el a dispus o soluție de clasare, pe motiv că, între timp, Înalta Curte de Casație și Justiție pronunțase o soluție civilă în favoarea Primăriei Năvodari. 

Și acest argument, care nu diferea în esență de cel invocat la prima clasare, a fost desființat de o instanță penală, în 2018. Judecătorul de cameră preliminară a stabilit că o soluție civilă nu este cauză de impunitate. Soluția civilă, de contencios fiscal, s-a dat în baza unei analize cu privire la respectarea legii civile. Or, din acest motiv, instanța civilă nu a analizat și nici nu avea competența să o facă, dacă făptașii de la Primăria Năvodari au încălcat legea penală. În sfârșit, ultima clasare, dată de DNA Constanța, în dosarul furtului de terenuri, a fost motivată tot în sensul unui impediment pe care l-ar constitui hotărârea civilă la urmărirea penală a făptașilor. Ei bine, iată că instanța de la Tribunalul Constanța a înlăturat acest impediment, stabilind că unitatea de parchet trebuie să facă o anchetă efectivă. În toate aceste faze, Primăria Năvodari a susținut prin avocații ei că nu trebuie să se facă nicio anchetă penală, pentru că există o soluție civilă, pe care am arătat cum au câștigat-o. Însă, oricât de buni ar fi avocații Primăriei, și e clar că sunt printre cei mai buni, avem deja trei instanțe de judecată care au spus în mod definitiv că soluția din dosarul civil nu poate fi fluturată de făptași ca să scape de urmărirea penală.

Mai avem în această poveste constatări devastatoare ale Curții de Conturi, ale comisiei de abuzuri a Senatului, ale Ministerului de Finanțe, ale Administrației Naționale Apele Române și ale altor instituții ale statului. Toate acestea vorbesc despre faptul că Primăria s-a înstăpânit fraudulos pe bunurile statului. O parte din terenurile furate de la stat au ajuns deja pe mâini private. Nimeni nu va mai putea achiesa la mirajul stârnit de avocații Primăriei Năvodari, care cer cu disperare să nu se cerceteze faptele sub aspectul penal. Ba uite că se vor cerceta! Pentru că așa spun judecătorii care nu se lasă timorați de niște politicieni șmecheri, care nu vor să răspundă.

Artizanul acestor furturi de proporții în dauna statului este fostul primar din Năvodari, PSD-istul Nicolae Matei. Deși dat afară din partidul său în perioada în care a fost condamnat pentru că a încercat să mituiască un polițist ca să scape de niște dosare penale, Matei a fost reprimit în PSD și anul acesta chiar a fost uns într-un for de conducere județeană al formațiunii politice. El se bucură de o susținere la fel de vie, nu doar în plan politic, ci și la nivelul justiției locale, beneficiind de tergiversarea dosarelor penale.  Nu lipsit de relevanță este și faptul că Matei este coinculpat în dosarul retrocedărilor alături de o fostă judecătoare. În acest caz, rechizitoriul întocmit de DNA susține că fostul primar a mituit-o pe judecătoarea care avea să-i devină colegă de lot, în scopul obținerii unor hotărâri judecătorești prin fraudă la lege în favoarea unor interpuși. Vă dați seama? Fosta judecătoare, care avea o funcție de conducere, un salariu uriaș și o poziție socială excepțională, și-a distrus cariera pentru o nenorocită de șpagă, de care, între noi fie vorba, chiar nu avea nevoie. 

După cum vedeți, zeița Justiției nu doarme. Am mai spus și cu alte ocazii: terenurile de stat sunt ale noastre, ale tuturor. Când niște unii de o lăcomie ieșită din comun fură terenurile de stat, ne fură pe fiecare dintre noi. Ghinionul lor este acela că există oameni care nu vor să se lase furați și mai ales magistrați corecți care nu se lasă intimidați de hoții din politică. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

”Primarul Colgate” din Hârșova vrea să le mănânce ficații și consilierilor locali

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Cel mai zâmbăreț primar din județul Constanța nu este nici cel mai pozitiv, nici cel mai corect din branșa sa. Ne referim aici la ”primarul Colgate” din Hârșova, Viorel Ionescu, și la prestația sa din cadrul ultimului episod al serialului de investigații ”Județe la stăpân” de la Pro Tv, difuzat duminică, 13 octombrie a.c.. Pro Tv l-a făcut cunoscut întregii țări, ca un edil incapabil să termine proiectele începute, care a făcut învârteli bizare cu banii publici, dar mai ales ca un personaj de un cinism cu totul remarcabil.

”Ăsta sunt eu, domnișoară!”. ”Vreau să le mănânc ficații”

”Vreau să le mănânc ficații” – a spus Viorel Ionescu la adresa membrilor echipei ProTv. Ionescu purta lavaliera televiziunii la cămașă. Cu toate acestea, el nu s-a prins că vorbele sale se înregistrează. Ca urmare, de fiecare dată când a dispărut din câmpul vizual al aparatului de filmat, a continuat să trăncănească și să dea de gol un caracter urât, mascat până acum în spetele unui zâmbet dulceag. ”Ăsta sunt eu, domnișoară!” – a punctat primarul în spatele ușii închise, după ce a povestit unei angajate ce mare chestie a făcut dumnealui filmându-i pe cei de la PRO TV care veniseră să îl filmeze pe el. Ionescu a dat publicității filmările sale, de care era așa de mândru. Nu știm ce impact au avut și cât au reușit să schimbe din percepția publicului. În schimb, emisiunea Pro Tv a fost deja văzută de milioane de telespectatori și internauți din România. Grație acesteia, avem dovada că primarul din Hârșova este genul care mănâncă ficații adversarilor cu zâmbetul pe buze.

Ficat de consilier

După ce Ionescu s-a dat de gol cu privire la cinismul comportamentului său, putem afirma că acesta le mănâncă ficații cu zâmbetul pe buze și consilierilor locali din orașul său. În cele ce urmează vom relata o serie de apucături bizare ale primarului în raport cu aleșii de la care trebuie să obțină aprobarea pentru proiectele sale. După cum știe toată lumea, consilierii locali nu sunt angajații Primăriei, nu sunt subordonații primarului și nu se află la cheremul acestuia. Ei au joburile lor, din care își câștigă existența. Însă fiind aleși să îi reprezinte pe cetățeni și să ia decizii în numele lor, consilierii trebuie să participe la ședințele convocate de primar. Pentru asta primesc o indemnizație lunară.

În decurs de două săptămâni, primarul din Hârșova a convocat cinci ședințe ordinare și trei extraordinare. S-a întâmplat în zilele de 26, 28, 29 și 30 septembrie, apoi pe 2, pe 9, pe 10 și pe 11 octombrie. Ședința din 11 octombrie a rămas fără obiect, după ce singurul proiect înscris pe ordinea de zi a fost supus dezbaterii în ședința din 10 octombrie. Toate ședințele au fost programate pentru ora 11 dimineața. După cum spuneam mai sus, consilierii locali nu sunt angajații Primăriei. Ei au joburile lor, de la care nu pot lipsi, în miezul zilei, de câte ori are chef primarul să-i cheme la ședințe.

Primarul Viorel și Codul Viorica

Deși este limpede pentru orice om de bună-credință că aceste convocări în cascadă reprezintă o formă de hărțuire, comportamentul primarului nu poate fi calificat ca abuz în serviciu. El nu a încălcat nicio lege și nu riscă nimic. În mod paradoxal, acest comportament este cât se poate de legal și respectă litera, cam strâmbă, e drept, dar totuși în vigoare, a noului cod administrativ adoptat anul acesta, prin ordonanță de urgență, de guvernul Viorica Dăncilă. Acest cod bizar îl obligă pe primar să convoace cel puțin o ședință ordinară în fiecare lună de mandat, dar nu-i spune unde să se oprească. Practic, îi dă mână liberă să convoace ședințe ordinare de câte ori are chef și poate mâzgăli o oportunitate. De ce le mai zice ordinare, dacă pot fi convocate aleatoriu și câte or fi la număr, nu se știe. Codul lui Dăncilă nu prevede sancțiuni atunci când primarul uită să-i cheme pe consilieri la ordinară sau atunci când abuzează – în sensul de dicționar – de acest mecanism și îi cheamă prea des. Pe legea veche, 215/2001, ședințele ordinare se organizau o dată pe lună.

Tot după Codul lui Dăncilă, consilierii locali nu au voie să lipsească nemotivat de la ședințe, de orice tip ar fi ele, ordinare sau extraordinare. Absențele lor pot fi motivate doar când fac dovada, cu acte, că au fost internați în spital, că s-au aflat în concediu medical la domiciliu, că au fost plecați într-o deplasare în afara țării, că le-a murit soțul, soția sau o rudă de până la gradul II.  Ei nu pot lipsi motivat atunci când le moare o mătușă, un unchi sau un nepot de frate ori de soră. Concediul de odihnă nu poate motiva o absență; nici deplasarea în țară; nici faptul că angajatorul nu-i permite alesului să o taie de la muncă, în miezul zilei, când poate nu se găsește un înlocuitor.

Pe de altă parte, oricâte ședințe ar programa primarul, consilierul local primește aceeași indemnizație lunară. Dacă participă la mai multe ședințe, nu primește bani în plus, însă dacă absentează nemotivat riscă sancțiuni. Consilierii pot fi amendați cu 10% din indemnizație la două absențe nemotivate. Dacă sunt prea vocali, pot fi dați afară din ședință cu absență nemotivată. Cumva, ca în învățământul socialist. De asemenea, Codul prevede situații în care consilierii își pot pierde de drept mandatele, legat de absența de la ședințe sau de neadoptarea de hotărâri, pe o perioadă mai lungă de timp.

Consilierii PSD s-au înmuiat și au votat execuția bugetară

Speculând situația creată de noul cod administrativ și având de dus un război cu o majoritate care i-a devenit ostilă, primarul din Hârșova a început să convoace ședințe de consiliu, după pofta inimii sale. După limbajul său, le-a mâncat ficații consilierilor locali, care s-au trezit chemați de 8 ori, în două săptămâni, de fiecare dată de la ora 11. Presiunea de acest tip permisă de Codul lui Dăncilă a dat roade. Ca dovadă, după ce consilierii PSD și PNL au lipsit în bloc de la 3 ședințe extraordinare consecutive, s-au dus grămadă la ședința ordinară următoare. La 4 absențe nemotivate consecutive, pe o interpretare posibilă a legii, riscau deja să fie azvârliți afară din Consiliu. Pe 9 octombrie, la a șase ședință, consilierii PSD s-au înmuiat și au votat decisiv pentru aprobarea execuției bugetare pe trimestrul II. Vorbim aici de o situație care trebuia aprobată încă din luna iulie. Primarul nu s-a prezentat cu proiectul în fața Consiliului Local, în termenul legal. Respins de mai multe ori, în ședințele anterioare, proiectul a fost aprobat în cele din urmă.

Mai tare de ficat, un liberal a refuzat să semneze hotărârea

Președintele de ședință, Emil Paraschiv de la PNL, a refuzat să semneze hotărârea adoptată prin votul majoritar al consilierilor PSD și ALDE. Acesta a motivat în scris că prin hotărârea adoptată au fost aprobate două anexe care nu pot fi identificate. În fapt, Primăria le-a trimis consilierilor un singur fișier anexă, care cuprinde niște tabele de venituri și cheltuieli. Expunerea de motive a primarului era făcută în bătaie de joc, având singura motivație că se impune aprobarea contului de execuție… nu se știe din ce motive, că nu s-a detaliat nimic. Raportul de aprobare întocmit de direcția economică a Primăriei este un copy/paste la fel de jalnic. Legal ar fi fost ca proiectul să cuprindă date concrete, ușor de urmărit, așa cum se prezintă toate proiectele similare din alte localități. Am arătat într-un articol trecut că tabelele trimise de Ionescu nu arată gradul de realizare a veniturilor și cheltuielilor sau acela de a realizare a investițiilor. Cel puțin, în ultima privință, demonstrația din emisiunea Pro Tv, în care s-au prezentat nimicurile realizate din marile proiecte aflate la un pas de a fi pierdute, ar putea reprezenta o cauză a lipsei acestor raportări procentuale. Ce să raporteze primarul? Mai nimicul care se vede? Suntem curioși să vedem ce atitudine va avea Prefectul Județului Constanța față de această bătaie de joc.  

La a șaptea ședință, consilierii au cerut să voteze în avans și proiectul unic pentru care fusese convocată a opta ședință. Și au votat… cei cu ficații mâncați. Ne oprim aici. Într-un articol viitor vă spunem cum se judecă Primăria Hârșova împotriva Curții de Conturi, pentru ca Viorel Ionescu să nu achite din buzunarul său o deplasare în SUA și Canada. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: