Connect with us

Justitie

Adina Florea și Andrei Bodean, constănțenii din competiția pentru șefia DNA

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Şase procurori şi-au depus candidatura pentru a ocupa funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a anunţat, vineri, Ministerul Justiţiei. Adina Florea şi Sorin Armeanu şi-au depus dosarele în ultima zi, cu câteva ore înainte de expirarea termenului limită.

„Candidaturile depuse până la data de 24 august 2018, ora 16,30, la Ministerul Justiţiei pentru selecţia procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire în funcţia vacantă de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt Paula – Nicoleta Tănase, Nicolae Lupulescu, Gabriela Scutea, Andrei Bodean, Adina Florea Şi Sorin Armeanu”, au anunţat, vineri, reprezentanţii Ministerului Justiţiei.

Ultimii doi candidaţi şi-au depus dosarele cu doar câteva ore înainte de expirarea termenului limită. Vineri, la ora 13.00, Tudorel Toader anunţa că există patru candidaţi.

Adina Florea este procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, iar Sorin Armeanu prim-procuror Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui.

Gabriela Scutea este fost procuror general adjunct al României şi fost secretar de stat în Ministerul Justiţiei.

Procurorul Gabriela Scutea de la Parcheul Curţii de Apel Braşov a fost secretar de stat la Ministerul Justiţiei (ianuarie 2016), anterior fiind Înalt reprezentant al Ministerului Justiţiei pentru relaţia cu Comisia Europeană pe aspectele referitoare la îndeplinirea condiţionalităţilor stabilite în cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV) privind reforma sistemului judiciar şi lupta anticorupţie, potrivit news.ro.

În perioada  mai – august 2013 a fost consilier al procurorului general la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Între noiembrie 2006 – mai 2013 a fost adjunct al procurorului general Laura Codruţa Kovesi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, responsabil pentru activitatea Secţiei judiciare, activitatea de resurse umane şi documentare, ordonator principal de credite (delegat), implementarea programelor cu finanţare externă, precum şi audit . Anterior, a fost procuror la Braşov.

Andrei Bodean are 38 de ani şi este procuror la Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Constanţa.

El a instrumentat mai multe dosare vizându-l pe fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa Nicuşor Constantinescu. De altfel, dosarul în care Constantinescu a fost condamnat definitiv la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciul în cazul Centrului Militar Zonal a fost instrumentat de Andrei Bodean.

Paula Tănase are 47 de ani şi este procuror la Parchetul Curţii de Apel Galaţi, iar anterior, începând cu 2009, ea a lucrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi.

În perioada 2007-2009, Paula Tănase a fost procuror al Secţiei judiciar-penale din cadrul aceleiaşi instanţe, iar în perioada 2006 – 2007, procuror la Secţia Urmărire penală la aceeaşi instanţă. Ea a intrat în magistratură în 1996, ca procuror stagiar la Parchetu Judecătoriei Galaţi, după ce a absolvit Facultatea de Drept din Iaşi, cu media 9.46. Paula Tănase scria despre ea, în anul 2012, că deşi au existat perioade în care a instrumentat şi o mie de dosare pe an, avea ”stoc zero de la o săptămână la alta” şi nu a avut ”nicio restituire sau achitare în soluţiile de trimitere în judecată dispuse”.

Ea a candidat şi în 2012 pentru conducerea DNA.

Nicolae Lupulescu are gradul de general-maior şi este procuror la Secţia Parchetelor Militare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. El a fost detaşat la Ministerul Apărării Naţionale, în martie 2016, pentru o perioadă de trei ani, prin Hotărârea CSM nr. 148/ 2016. Lupulescu a candidat, în martie 2015, pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT, alături de Ioana Albani, Daniel Horodniceanu, Giorgiana Hosu, Adrian Glugă şi Cătălin Borcoman.

În perioada 3-5 septembrie, candidaţii vor susţine interviul cu ministrul Justiţiei, iar în 6 septembrie ar urma să fie anunţate rezultatele selecţiei.

Propunerea/propunerile ministrului justiţiei va fi/vor fi înaintate Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori, în vederea obţinerii avizului acestei instituţii. Ulterior obţinerii avizului Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul Justiţiei înaintează propunerea preşedintelui, în vederea numirii în funcţia de conducere.

Ministrul Justiţiei, Todorel Toader, declara că aşteaptă de la candidaţii pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie un plan managerial care să conţină starea actuală a DNA, măsurile de îmbunătăţire a activităţii şi un grafic privind realizarea măsurilor.
”Un program managerial obligatoriu trebuie să cuprindă radiografia autorităţii DNA, obligatoriu trebuie să cuprindă măsurile şi graficul de realiare a respectivelor măsuri. Nu poţi face o chestiune descriptivă ce este DNA şi cât de bine a funcţionat el”, afirma Toader.

El susţineacă exact acest lucru le-a lipsit celor patru candidaţi care au susţinut interviul pentru acest post.

Cei patru candidaţi pentru postul de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie au fost Florentina Mirică, procurorul şef al Serviciului combatere a corupţiei în justiţie din DNA, procurorul şef adjunct al DNA Marius Iacob, procurorul şef al Secţiei judiciare penale din DNA Elena Grecu şi Cristian Lazăr, adjunctul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Prima selecţie pentru postul de procuror-şef al DNA a început în 9 iulie, imediat după anunţul privind semnarea decretului de către preşedintele Klaus Iohannis pentru revocarea din funcţie a Laurei Codruţa Kovesi.

sursa: news.ro

Comments

comments

Justitie

Procurorul general, Augustin Lazăr, se pensionează! Va încasa aproape 30.000 de lei lunar

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, căruia îi expiră mandatul în 27 aprilie, a luat o decizie radicală în ceea ce privește viitorul său. Lazăr a depus dosarul pentru a se pensiona. Decizia pare surprinzătoare în condițiile procurorul general al României își depusese candidatura pentru un nou mandat în fruntea Parchetului General. Potrivit Mediafax, Secţia pentru procurori a CSM a suplimentat ordinea de zi a şedinţei de joi cu solicitarea procurorului general, Augustin Lazăr, de eliberare din funcţie prin pensionare, cererea fiindu-i aprobată.

Sursa citată amintește că Augustin Lazăr a fost acuzat, în ultima perioadă, că a refuzat de două ori eliberarea condiţionată a disidentului anticomunist Iulius Filip, închis la Aiud în anii 80. La vremea respectivă, Lazăr era procuror în Comisia de liberare condiţionată a Penitenciarului Aiud. Actualul procuror general a explicat că atribuţiile sale erau doar să constate dacă cei care cereau eliberarea condiţionată şi-au făcut fracţia de pedeapsă, conform legii, şi că nu decide eliberarea sau nu a deţinuţilor.

Potrivit unor surse, potențiala pensie a lui Augustin Lazăr se ridică la aproximativ 27.000 de lei lunar.

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

OFICIAL – Nicușor Constantinescu, urmărit penal într-un nou dosar al DNA

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

DNA a anunțat astăzi, prin intermediul unui comunicat, că fostul președinte al Consiliului Județean Constanța Nicușor Constantinescu a fost pus sub învinuire pentru abuz în serviciu într-un nou dosar.

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța au dispus efectuarea urmăririi penale față o persoană, la data faptelor președinte al unei autorități din administrația publică locală, pentru săvârșirea a două infracțiuni de abuz în serviciu, cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

În calitatea menționată, suspectul și-a îndeplinit, cu încălcarea legii, atribuțiile de serviciu privind gestionarea bugetului și exercitarea funcției de ordonator principal de credite, respectiv a dispus, cu încălcarea normelor în materia finanțelor publice, efectuarea, de către Regia Județeană de Drumuri și Poduri (RAJDP) Constanța, a unor lucrări asupra unor obiective care nu erau administrate de către instituția pe care o conducea, unul dintre aceste obiective aparținând unei persoane juridice de interes privat, iar altul aparținând unei regii autonome de stat (Romsilva).

Ca urmare a acestor demersuri s-au achitat, în mod nelegal, cu bani din bugetul Consiliului Județean Constanța, lucrări în valoare de 1.792.370,19 lei la un obiectiv privat, respectiv de 3.778.451,09 lei la un obiectiv aparținând unei regii autonome.

La data de 15 aprilie 2019, suspectului i s-a adus la cunoștință calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

La aceeași dată, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale în cauza mediatizată la punctul 1) din prin comunicatul:

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale, în trei dosare distincte, față de suspectul CONSTANTINESCU NICUȘOR-DANIEL, la data faptelor președinte al Consiliului Județean Constanța, în prezent aflat în stare de detenție, sub aspectul săvârșirii a patru infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, din care două în formă continuată. În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

În perioada 2011 – 2013, suspectul Constantinescu Nicușor-Daniel, în calitățile de președinte al Consiliului Județean Constanța și ordonator principal de credite, și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu în sensul că a achitat în mod nelegal, către Regia Autonomă Județeană Drumuri și Poduri (R.A.J.D.P.) Constanța, suma totală de 40.780.316 lei. Această sumă de bani, ce reprezenta contravaloarea unor lucrări de modernizare și reabilitare a unor drumuri județene și de consolidare a sistemului rutier, a fost achitată de suspect, în următoarele împrejurări:

– fără a exista vreo procedură de atribuire dintre cele prevăzute de lege – în absența documentelor justificative legal întocmite, din care să rezulte efectuarea în realitate lucrărilor,

– fără ca lucrările să fie recepționate de către Consiliul Județean Constanța (întrucât acestea nu îndeplineau cerințele de calitate – într-unul dintre cazuri drumul era deteriorat în proporție de 100%.

În cursul anului 2013, suspectul Constantinescu Nicușor-Daniel, în calitate de președinte al Consiliului Județean Constanța, a încălcat prevederile legale în legătură cu adoptarea și punerea în aplicare a H.C.J. nr.313/2013 (privind alocarea unei sume de bani R.A.J.D.P. Constanta în vederea ducerii la îndeplinire a Programului cu obiectivele si lucrările de drumuri și poduri pentru anul 2013 finanțate din bugetul Consiliului Județean Constanța). În concret, prin hotărârea respectivă, suspectul a acordat R.A.J.D.P. Constanța, cu titlu de subvenții, importante sume de bani, deși potrivit prevederilor legale, regiile autonome puteau primi subvenții doar în cazul în care înregistrau pierderi și doar pentru acoperirea deficitelor respective. Acest lucru nu era valabil și pentru R.A.J.D.P. Constanța care, în exercițiul financiar anterior, înregistrase profit.

În perioada decembrie 2009 – noiembrie 2010, suspectul Constantinescu Nicușor-Daniel, în calitate de președinte al Consiliului Județean Constanța, și-a îndeplinit cu încălcarea legii, atribuțiile de serviciu privind gestionarea bugetului și exercitarea funcției de ordonator principal de credite, în sensul că a plătit, în mod nelegal, către o firmă de publicitate „agreată” suma de 401.700 lei. Acești bani au fost achitați societății respective în condițiile în care serviciile de publicitate au fost achiziționate cu încălcarea normelor în materia achizițiilor publice și finanțelor publice. Suspectului Constantinescu Nicușor-Daniel i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.“

În dosarul ultim menționat, inculpatului i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale și punerea în mișcare a acțiunii penale sunt etape ale procesului penal reglementate de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activități care nu pot, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție“, se arată întrun comunicat al DNA.

Cotidianul Ordinea a scris azi că fostul președinte al CJC Nicușor Constantinescu, care are o condamnare de şapte ani şi patru luni de închisoare în dosarul Centrului Militar Zonal şi în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri din Mamaia, este cercetat de procurorii DNA în alte două dosare. Într-un dosar el este urmărit penal, iar în cel de-al doilea are calitatea de suspect. Unul dintre dosare este legat de firma Tel Drum. Constantinescu spune că este şantajat pentru a face denunţuri împotriva lui Liviu Dragnea. De altfel, Constantinescu a fost audiat marți, 15 aprilie a.c., la DNA Constanța. Anunțul l-a fost făcut, luni, chiar de fostul șef al administrației județene, într-o postare făcută pe pagina sa de Facebook.

„Mâine, 15 aprilie 2019, la ora 10:00 sunt chemat de același procuror DNA Bodean Andrei la DNA Constanța în calitate de suspect și inculpat în alte două dosare penale ! Aștept presa care este interesată de aceste noi abuzuri”, a scris Nicușor Constantinescu.

Astăzi, la ieșirea din duba penitenciarului Poarta Albă, chiar în fața sediului DNA Constanța, Nicușor Constantinescu a adus nou acuzații la adresa procurorului Andrei Bodea și a spus că nu este lăsat să vorbească despre tot ce i se întâmplă.

„În loc să fie cercetat dl Bodean Andrei pentru represiune nedreaptă și tortură, tot ce mi-a făcut mie în dosarele, zeci, pe care le-a instrumentat. Sunt cercetat eu pentru că a aflat că este cercetat, alături de doamna Kovesi, la plângerile mele la Secția pentru Investigarea Magistraților. Nu vedeți că nu mă lasă ăștia să vorbesc?”, a spus Nicușor Constantinescu jurnaliștilor prezenți.

După mai bine de jumătate de oră de audieri, Nicușor Constantinescu a declarat, la ieșirea din sediul DNA următoarele:

„Este dosarul în care este vizată firma Tel Drum a domnului Dragnea. Este șantaj pentru că face denunț împotriva domnului Dragnea, cel care deranjează poporul roman.”

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Comision uriaș pentru lucrările de reabilitare a căii ferate București – Constanța

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și măsura controlului judiciar pentru 60 de zile față de următorii inculpați:

SZECHELY MIHAELA VASILICA, consilier al ministrului Transporturilor în perioada 10 iulie 2012 – 21 decembrie 2012, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și instigare la spălare de bani

FAVINO ROBERTO PASQUALE, soțul persoanei anterior menționate, asociat în cadrul firmei TEAM DELTA PROIECT, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și instigare la spălare de bani

MOCANU ALEXANDRA, administrator al firmei TEAM DELTA PROIECT, pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani

Controlul judiciar impune celor 3 inculpați o serie de obligații, între care și aceea de a nu părăsi țara decât cu încuviințarea procurorului și de a nu comunica direct sau indirect cu anumite persoane menționate în conținutul ordonanței

În aceeași cauză s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de persoana juridică TEAM DELTA PROIECT, pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani

Prezenta cauză are ca obiect împrejurările și destinația unor comisioane de peste 2 milioane de euro încasate în schimbul deblocării unor plăți datorate de stat unei companii pentru lucrări de reabilitare a unor tronsoane de cale ferată. Lucrările de reabilitare fuseseră efectuate pe tronsoane de cale ferată de pe ruta București – Constanța, fiind finanțate în proporție de 75 % din fonduri europene și 25 % din bugetul de stat.
În contul lucrărilor efectuate, compania constructoare avea de încasat de la statul român, prin intermediul beneficiarului lucrărilor CFR (Compania de Căi Ferate), suma de 15 milioane euro, plăți restante la nivelul lunii mai 2012.
În ordonanțele procurorilor de dispunere a controlului judiciar se arată că, în cauză, există date și probe ce conturează următoarea stare de fapt:
În cursul anului 2012, în exercitarea atribuțiilor de consilier al ministrului Transporturilor, inculpata Szechely Mihaela Vasilica a pretins sume de bani de la un reprezentant al companiei de construcții, iar în perioada 2012 –2015 a primit, prin intermediul firmei TEAM DELTA PROIECT pe care o controla, suma de 9.410.375,7 lei.
În schimbul banilor, consilierul a promis că, datorită influenței pe care o are asupra funcționarilor din Ministerul Transporturilor (influență rezultată din calitatea sa de consilier personal al ministrului transporturilor), îi va determina să facă demersurile necesare astfel încât ministerul să aloce CFR SA banii datorați companiei.
O parte din comisionul încasat, respectiv suma de 1.011.550 euro, a fost transferată în contul unor firme belgiene de consultanță, după care a fost folosită pentru plata unor servicii de publicitate prestate în cadrul campaniei electorale ocazionate de alegerile parlamentare din anul 2012.

Ceilalți doi coinculpați au participat la activitățile infracționale, în sensul în care Favino Roberto Pasquale a intermediat discuțiile dintre consilier și reprezentantul companiei de construcții, cu privire la condițiile și la modul de plată a comisioanelor, iar Mocanu Alexandra, care a preluat de la Szechely Mihaela Vasilica administrarea firmei TEAM DELTA PROIECT (prin care s-au plătit comisioanele) după ce aceasta din urmă a devenit consilier al ministrului Transporturilor, a dispus transferul sumei de 1.011.550 euro în conturile firmelor belgiene, cunoscând că suma provine din săvârșirea unei infracțiuni.
Prezentul dosar s-a constituit ca urmare a unei cereri de asistență juridică formulată de autoritățile belgiene, iar ancheta se desfășoară în cadrul unei echipe comune de investigații (Joint Investigative Team), instrument de cooperare judiciară internațională în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene, din care fac parte DNA și autorități de aplicare a legii din Belgia. Investigația a fost realizată cu sprijinul OLAF și al Eurojust.
Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: