Connect with us

Justitie

Ministerul Justiţiei reia procedura de selecţie pentru funcţia de procuror-şef al DNA

Mihaela Tîrpan

Publicat

la

Ministerul Justiţiei reia astăzi procedura de selecţie pentru funcţia de procuror-şef al DNA, după ce, la prima selecţie, ministrul Tudorel Toader nu a acceptat niciunul din cei patru candidaţi.

Conform unui anunţ al Ministerului Justiţiei, în perioada 06.08 – 06.09. 2018, ministerul organizează selecţia procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire în funcţia vacantă de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Selecţia se desfăşoară în condiţiile prevăzute de art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Candidaţii pot depune cereri de înscriere, pentru funcţia de conducere vacantă, până la data de 24 august (inclusiv), la Direcţia resurse umane din cadrul Ministerului Justiţiei. Cererile de participare la selecţie vor fi însoţite de: dovada îndeplinirii condiţiilor de vechime prevăzute de lege; declaraţiile prevăzute de art. 54 alin. (2) raportat la art. 48 alin. (10-11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care participă la selecţie, care se depune atât pe suport hârtie, cât şi în format electronic, pe suport specific (Proiectul se va încadra într-o limită de 30 pagini, iar anexele nu vor putea depăşi 10 pagini. Planul şi anexele vor fi redactate cu caractere de mărimea 12, font Times New Roman, spaţiere la 1,5 rânduri); un curriculum vitae al procurorului; minim 10 lucrări întocmite de procuror în compartimentele în care şi-a desfăşurat activitatea, în ultimii 5 ani; ultimul raport de evaluare a activităţii profesionale a procurorului participant la selecţie; orice alte înscrisuri relevante.

Lista procurorilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la selecţie şi programarea interviurilor se vor afişa la sediul Ministerului Justiţiei şi se vor publica pe pagina Internet a acestuia, la data de 29 august.

Procurorii participanţi la selecţie vor susţine, în perioada 3-5 septembrie, un interviu cu ministrul Justiţiei.

În 6 septembrie vor fi anunţate rezultatele selecţiei.

Propunerea/propunerile ministrului justiţiei va fi/vor fi înaintate Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori, în vederea obţinerii avizului acestei instituţii. Ulterior obţinerii avizului Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul justiţiei înaintează propunerea Preşedintelui României, în vederea numirii în funcţia de conducere, se mai precizează în anunţ.

Ministrul Justiţiei, Todorel Toader, a declarat, în urmă cu o săptămână, că aşteaptă de la candidaţii pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) un plan managerial care să conţină starea actuală a DNA, măsurile de îmbunătăţire a activităţii şi un grafic privind realizarea măsurilor. ”Nu poţi face o chestiune descriptivă ce este DNA şi cât de bine a funcţionat el”, a spus Toader.

Toader a precizat că aşteaptă să se înscrie cât mai mulţi candidaţi penru a ocupa funcţia de procuror-şef al DNA, iar aceştia ar trebui să aibă un plan managerial ”din care să rezulte starea actuală a DNA, din care să rezulte măsurile de îmbunătăţire a activităţii, din care să rezulte şi un grafic privind realizarea măsurilor de îmbunătăţire a activităţii”.

”Un program managerial obligatoriu trebuie să cuprindă radiografia autorităţii DNA, obligatoriu trebuie să cuprindă măsurile şi graficul de realiare a respectivelor măsuri. Nu poţi face o chestiune descriptivă ce este DNA şi cât de bine a funcţionat el”, a spus Toader.

Acesta a precizat că exact acest lucru le-a lipsit celor patru candidaţi care au susţinut până acum interviul pentru acest post.

Procedura de selecţie pentru postul de procuror-şef al DNA este reluată, în condiţiile în care ministrul Justiţiei a anunţat că niciunul dintre candidaţi nu întruneşte condiţiile necesare pentru a ocupa acest post.

Cei patru candidaţi pentru postul de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie au fost Florentina Mirică, procurorul şef al Serviciului combatere a corupţiei în justiţie din DNA, procurorul şef adjunct al DNA Marius Iacob, procurorul şef al Secţiei judiciare penale din DNA Elena Grecu şi Cristian Lazăr, adjunctul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

sursa: news.ro

Comments

comments

Justitie

Dana Gîrbovan, propunerea pentru Ministerul Justiției, vrea independență totală

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Președintele PSD, Viorica Dăncilă, a anunțat, astăzi, după ședința CEx PSD, că social democrații o propun pe Dana Gîrbovan la Ministerul Justiției. Magistratul din Cluj a anunțat că a acceptat propunerea, dar a pus și o condiție importantă, aceea a avea independență totală.

„Am fost contactată de doamna premier Viorica Dancila cu propunerea de a prelua Ministerul Justiției, mai ales pentru a acționă, în limitele competenței, în vederea combaterii criminalității organizate și a traficului de persoane. Am acceptat de principiu propunerea, cu condiția de a-mi fi asigurată independența deplină în exercitarea mandatului și, de asemenea, că președintele Klaus Iohannis să fie de acord de principiu. Am solicitat acest lucru pentru că nu doresc că ministerul să devină subiect de dispute politice și electorale între palate, ci discuțiile publice să fie pe găsirea de soluții pentru problemele din justiție. Pe lângă problema traficului de persoane și a criminalității, justiția are probleme recurente ce nu au fost soluționate, cum sunt cele legate de resursele umane și infrastructura sau de supraaglomerarea instanțelor și parchetelor, probleme de prea mult timp neglijate. Sunt deschisa să colaborez, în ipoteza în care președintele e de acord cu numirea, atât cu toți factorii decizionali, cât și cu toți cei interesați, pentru a avea o justiție independența, eficienta și respectata în România, astfel încât cetățeanul să vadă că drepturile și libertățile sale sunt respectate și protejate“, a scris Gîrbovan pe Facebook.

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

DNA: Italian, sub control judiciar în dosarul privind reabilitarea căii ferate București-Constanța

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Mario La Sala, cetățean italian, a fost pus sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență. 

Potrivit DNA, cauză are ca obiect împrejurările și destinația unor comisioane de peste 2 milioane de euro încasate în schimbul deblocării unor plăți datorate de stat unei companii pentru lucrări de reabilitare a unor tronsoane de cale ferată. Lucrările de reabilitare fuseseră efectuate pe tronsoane de cale ferată de pe ruta București – Constanța, fiind finanțate în proporție de 75% din fonduri europene și 25% din bugetul de stat.

În contul lucrărilor efectuate, compania constructoare avea de încasat de la statul român, prin intermediul beneficiarului lucrărilor CFR (Compania de Căi Ferate), suma de 15 milioane euro, plăți restante la nivelul lunii mai 2012.

Din ordonanța privind măsura controlului judiciar întocmită de procurori a rezultat că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

În perioada iunie – iulie 2012, inculpatul La Sala Mario a pretins unui reprezentant al companiei de construcții, suma de 1.900.000 euro, promițându-i că, datorită influenței pe care o are asupra ministrului transporturilor, îl va determina să se implice în rezolvarea problemei companiei de construcții, legată de plățile scadente și restante ale CFR.
Urma ca banii să fie încasați prin intermediul unor contracte încheiate cu societatea controlată de Favino Roberto Pasquale, Team Delta Proiect SRL.

Activitatea de pretindere a venit în continuarea și susținerea activității de pretindere săvârșită de Favino Roberto Pasquale față de reprezentanții aceleiași companii de construcții, având rolul de a întări faptul că semnarea contractelor (menite să mascheze cumpărarea influenței) constituie unica modalitate de rezolvare a problemei legată de plățile scadente și restante ale CFR și, totodată, de a asigura plata sumelor de bani restante în contul companiei de construcții.

În perioada 2012 – 2015, inculpatul a primit indirect, pentru sine sau pentru altul, prin intermediul a trei contracte fictive încheiate de compania de construcții, cu societatea Team Delta Proiect SRL, suma de 9.845.937,31 lei (aproximativ 2,1 milioane euro) pentru a-și exercita influența asupra ministrului transporturilor și a-l determina pe acesta să se implice în rezolvarea problemei companiei respective.

Din suma totală, inculpatul La Sala Mario a încasat 4.472.141 lei (1.020.550 euro), în perioada 05.11.2012 – 26.08.2013, prin intermediul a 34 de viramente bancare efectuate din contul societății Team Delta Proiect SRL în conturile a două societăți belgiene aflate sub controlul său. În perioada imediat următoare, suma de 600.693 euro a fost virată din conturile societăților belgiene în conturile personale ale inculpatului La Sala Mario.

Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul La Sala Mario trebuie să respecte următoarele obligații:
a) să se prezinte la Direcția Națională Anticorupție ori de câte ori este chemat; b) să informeze de îndată Direcția Națională Anticorupție cu privire la schimbarea locuinței;  c) să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa, conform programului de supraveghere întocmit;  d) să nu ia legătura cu persoanele menționate în ordonanța procurorilor și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect pe nicio cale;

Inculpatului La Sala Mario i s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
Inculpatului i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

Investigația este realizată cu sprijinul OLAF.

”Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.”, precizează Biroul de presă al DNA. 

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

ÎCCJ menține arestul preventiv pentru Radu Mazăre în dosarul “Polaris”

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a menţinut, marţi, măsura arestării preventive a fostului primar din Constanţa Radu Mazăre şi, totodată, a respins cererea acestuia de revocare a măsurii. Decizia poate fi însă contestată, informează news.ro.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat, marţi, că, în baza art. 399 alin. 10 Cod de procedură penală rap.la art.208 alin.4 Cod de procedură penală, menţine măsura arestării preventive dispusă faţă de Radu Ştefan Mazăre.

De asemenea, în baza art. 399 alin. 10 Cod de procedură penală rap. la art. 242 alin. 1 Cod procedură penală, respinge cererea de revocare a măsurii arestării preventive formulate de Mazăre.

Decizia poate fi contestată în 48 de ore de la comunicare.

În 4 iunie, ICCJ prelungise cu 60 de zile, din 6 iunie până în 4 august inclusiv, mandatul de arestare preventivă emis pe numele fostului primar al Constanţei Radu Mazăre. Totodată, instanţa a respins atunci o solicitare a lui Mazăre de revocare a măsurii arestării preventive.

În 21 mai, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat mandatul de arestare preventivă emis în lipsă anul trecut pentru Radu Mazăre, acesta fiind valabil din 8 mai până în 6 iunie.

Fostul primar al Constanţei Radu Mazăre a fost dus, atunci, de la Penitenciarul Rahova la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru confirmarea mandatului de arestare emis anul trecut în dosarul Polaris, în care Mazăre a fost condamnat, între timp, în primă instanţă, la 9 ani şi 10 luni de închisoare.

Astfel, era vorba despre confirmarea mandatului de arestare emis pe numele lui Mazăre în acest dosar, în 10 ianuarie 2018, când îi fusese înlocuită măsura controlului judiciar cu cea a arestului preventiv, în lipsă însă întrucât el plecase din ţară.
În acest dosar, cunoscut ca dosarul Polaris, fostul primar al Constanţei Radu Mazăre a fost condamnat, în 3 mai 2019, la 9 ani şi 10 luni de inchisoare, în dosarul Polaris, decizia nefiind însă definitivă. În acest dosar, Radu Mazăre a fost trimis în judecată în 10 decembrie 2015, fiind acuzat de trei infracţiuni de luare de mită, abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit şi conflict de interese.
Radu Mazăre mai are o condamnare de 9 ani în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri din Mamaia, această decizie fiind definitivă.
Fostul primar al Constanţei se afla de aproape un an şi jumătate în Madagascar, el fiind extrădat în 20 mai.

Radu Mazăre a fost dus în Penitenciarul Rahova, unde a rămas în carantină. (stiripesurse.ro)

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: