Connect with us

Exclusiv

Afacerile Primăriei Constanța, acaparate de mafia fostului PDL

Publicat

la

Scandalurile tot mai dese de la Constanța, stârnite de deciziile controversate ale primarului Vergil Chițac, țin opinia publică ocupată și companiile serioase la distanță. Balamucul de la Constanța (pe care nu are rost să-l mai descriem, fiind cunoscut de toată lumea) profită din plin unor firme controversate care ajung să câștige licitațiile organizate de Primărie, fără concurență sau în condiții de concurență minimală. În articolul de față, analizăm două contracte de lucrări, în valoare cumulată de 3,4 milioane de euro, atribuite de Primăria Constanța către afaceriști din zona fostului PDL. Cele două contracte se referă la modernizarea Liceului Sportiv, respectiv a Teatrului de Stat.

Liceul sportiv și țeapa de la Hidro Salt

Înainte de toate, trebuie să spunem că Liceul Sportiv a intrat într-un program de reabilitare pe vremea fostului primar Decebal Făgădău. În anul 2018, Primăria a atribuit un contract cu acest obiect firmei bucureștene Hidro Salt B92 SRL, la valoarea de 4,9 milioane de lei. La câtva luni distanță, firma menționată a părăsit șantierul, fără să finalizeze lucrările.

În aprilie 2021, aceeași firmă a ajuns să semneze cu actualul primar, Vergil Chițac, un alt contract de lucrări, în valoare de 91 de milioane de lei, pentru modernizarea bulevardului Lăpușneanu. Presa locală constănțeană a opinat că Hidro Salt trebuia eliminată din licitație pentru conduita de la Liceul Sportiv. Însă Vergil Chițac nu a comentat acest aspect. În schimb, primarul s-a organizat să închidă rana lăsată în urmă de această firmă.

Vergil Chițac și Deugene Băiculescu, administratorul Hidro Salt, la semnarea contractului pentru modernizarea bulevardului Lăpușneanu. Sursa foto: Facebook. În perioada Guvernării PDL, Băiculescu a fost implicat în scandalul privatizării fabricii de armament de la Mizil. 

Ca dovadă, tot îl luna aprilie, Primăria a reluat formalitățile pentru desemnarea unui nou constructor. În luna octombrie, după o procedură simplificată, la care au participat doi ofertanți, autoritatea a atribuit un contract pentru restul de lucrări la valoarea de 8,3 milioane de lei plus TVA, ceea ce înseamnă 1,7 milioane de euro. Aproape dublu față de contractul inițial!

Familia Poteraș

Noul contract a fost ”împușcat” de asocierea Nemar Construct General SRL – Nemar Edil-Construct SRL. Cele două firme asociate sunt controlate deopotrivă de Denis-Ioan Poteraș,  fiul fostului primar PDL-ist de la Sectorul 6 București, Cristian Poteraș. Denis deține câte 75% din părțile sociale ale ambelor firme. De asemenea, ambele firme sunt administrate de Aureliana Gîdea, mama lui Denis și fosta soție a fostului primar.

Familia Poteraș. Sursa: Facebook.

Cristian Poteraș a condus Primăria Sectorului 6 București în perioada 2004-2012, din partea PDL. A intrat sărăcuț în Primărie și a ieșit putred de bogat, după o serie de șpăgi, retrocedări frauduloase și licitații aranjate.

În 2009, presa națională a relatat că Primăria lui Poteraș a concesionat Piața Crângași către o firmă manevrată de soțul de atunci al Elenei Udrea, Dorin Cocoș. Mai departe, Cocoș a plătit modernizarea obiectivului către All Plan Construction SRL, firmă deținută, fifty-fifty, de soția primarului Poteraș și de un consilier județean PDL din Prahova. Afacerea a decurs după zicala: ”ia și tu, că mi-ai dat ceva”.

Ca urmare a scandalului iscat pe această temă, în 2010 Aureliana Poteraș a divorțat formal de soț și s-a retras din firmă. Părțile ei sociale de la All Plan Construction SRL au fost cumpărate atunci de două persoane născute în Valea Jiului. Una dintre aceste persoane, pe numele ei Roland Simina, este acum asociată și în grupul Nemar cu Denis Poteraș. Firma a continuat să facă bani grei, în principal de la primării ale căror proiecte erau finanțate de Ministerul condus de Elena Udrea. Numai la Mangalia, această firmă a pus pavele de aproape cinci milioane de euro, din banii livrați de Udrea.

Treaba mergea și scandalul fusese dat uitării. Ca urmare, Aureliana s-a recăsătorit cu Poteraș. La câțiva ani a divorțat din nou, după ce fostul primar a început să fie anchetat pentru retrocedări frauduloase. În 2015, Cristian Poteraș a fost condamnat la 8 ani de închisoare. Anul acesta a fost eliberat condiționat, scăpând de o parte din pedeapsă, după ce a scris o carte.

Nici fiul Poterașilor nu e ușă de biserică. Denis a primit o condamnare penală cu suspendare, în anul 2019, pentru deținerea de cocaină în vederea propriului consum. Între timp s-a cumințit, iar acum a ajuns să modernizeze liceele Constanței. La finalul ”epocii” Făgădău, Poteraș junior a obținut un prim contract cu Primăria Constanța, pentru modernizarea Liceului Ovidius. Iar mai nou, după cum am explicat, a câștigat și continuarea lucrărilor de modernizare a Liceului Sportiv, de la administrația Chițac.

Concurență între PDL-iști

La Liceul Sportiv, firmele familiei Poteraș au concurat cu grupul Gamaro Construct deținut de fostul PDL-ist constănțean Iustin Fabian Roman.

Așadar, s-au duelat doi foști politicieni din zona PDL. Unul a câștigat procedura. Iar celălalt a câștigat… o altă licitație, cu aceeași valoare de 1,7 milioane de euro, la care a participat de unul singur. Fostul PDL-ist Roman se va ocupa de modernizarea Teatrului de Stat. Și el a mai avut contracte cu Primăria pe vremea lui Făgădău.

Nimeni altcineva, din alte zone politice sau de afaceri, nu a mai participat la cele două licitații. Ipoteza noastră, enunțată la începutul acestui articol, este aceea că scandalurile pe care administrația Chițac se pare că le caută cu lumânarea țin firmele serioase la distanță. Iar situația profită unor familii controversate din fostul PDL.

Rechinul imobiliar Iustin Fabian Roman

Iustin Fabian Roman (47 de ani) a urmat cursurile Academiei Navale Mircea cel Bătrân, acolo unde era profesor actualul primar Vergil Chițac. În 2016, fostul profesor și fostul student au devenit oficial colegi de partid, la PNL. În același an, Roman, care era consilier local, a renunțat la această calitate ca să nu afecteze șansele ”amiralului” aflat atunci la prima candidatură la Primărie. Chițac se lupta în teorie cu rechinii imobiliari, iar Roman tocmai cerea, în practică, un PUZ ca să poată construi, ca un veritabil rechin, un mastodont de beton peste o clădire istorică a Constanței.

Clădirea din strada Sarmisegetuza. Fațada vilei Georgescu a fost conservată. Sursa foto clădire: Partidul Verde Constanța. ”La Constanța, istoria se călărește”. Sursa foto medalion: Facebook.

Dar Roman este și un apropiat al lui Gabriel Comănescu, cel care l-a sprijinit pe fostul profesor Chițac să ajungă primar al Constanței. El a participat la petrecerile private ale mogulului (vezi AICI). De asemenea, a fost unul dintre puținii invitați din politică la momentul în care Gabriel Comănescu a devenit consul onorific al statului Azerbaidjan la Constanța (vezi AICI). 

De-a lungul timpului, firmele lui Roman au prestat pentru Tehnoconstruct Marine Operations SRL și Gino Impex SRL, două din companiile controlate de Comănescu. Mogulul a întârziat plățile, cum face de obicei, iar grupul Gamaro a trebuit să se adreseze instanțelor de judecată (dosarele 751/118/2020 și 752/118/2020 ale Tribunalului Constanța) pentru a obține ordonanțe de plată. 

Teren de la Giurgiucanu, asociere cu unchiul lui Sebastian Ghiță

Mai nou, tot potrivit presei locale, Roman a cooptat un fost angajat al mogulului pentru a-i pune pe picioare afacerea hotelieră din Mamaia. Este vorba de hotelul Nyota, construit de Gamaro Black Sea SRL (sursa informației, AICI). În septembrie 2021, Gamaro Black Sea a primit un certificat de urbanism de la administrația Chițac, pentru un nou hotel de 15 etaje, pe care urmează să-l ridice lângă Nyota, pe terenul rămas liber. 

În trecut, această firmă s-a numit Pro-Verbe SRL și a fost deținută de Georgică Giurgiucanu, cel mai mare tunar de la retrocedările lui Radu Mazăre. Ca o paranteză, Giurgiucanu a fost clientul avocatei Felicia Ovanesian, actualmente city-manager la Primărie.

În Gamaro Black Sea, Roman este asociat cu BGD Import SRL București, dar și cu afaceriștii buzoieni Gheorghe Manole și Vasile Domente. Cel din urmă, Domente, este unchiul fostului deputat Sebastian Ghiță, care se ascunde la Belgrad de câțiva ani, de când are probleme penale și duce o luptă împotriva DNA.  

Sponsorizarea de la grupul Nordis

Cu Udrea și Ghiță mai au ceva legături indirecte și cei de la Primărie. În primul rând, trebuie să consemnăm că, anul acesta, administrația Chițac a acceptat o sponsorizare de la grupul Nordis pentru construirea unui parc de fitness pe plaja Modern. Grupul Nordis este controlat de oamenii de afaceri Emanuel Poștoacă și Vladimir Ciorbă. Firmele celor doi dezvoltă un ansamblu hotelier și rezidențial de lux, pe malul Mării, în Mamaia Nord-Năvodari.

Emanuel Poștoacă este un specialist în imobiliare, cu o bună imagine publică. În 2011, el a trecut de la statutul de intermediar de tranzacții la acela de dezvoltator imobiliar, construind un prim bloc de apartamente în cartierul Crângași din Sectorul 6. Sectorul era condus atunci de Cristian Poteraș.

Celălalt asociat, Vladimir Ciorbă, este un afacerist care a avut, în trecut, probleme de natură penală. El a fost arestat preventiv în anul 2015, într-un dosar al DNA Ploiești care se referea la fraudarea unor fonduri europene (canalizarea orașului Comarnic). Acuzatul principal din acel dosar a fost Iulian Herțanu, cumnatul lui Victor Ponta. De asemenea, în același dosar a fost plasat sub control judiciar și fostul deputat Sebastian Ghiță, acuzat de sprijinirea grupului infracțional.

Ciorbă a fost în cele din urmă achitat. El a devenit cunoscut la nivel național, după ce s-a căsătorit cu avocata Laura Vicol, actualmente deputat PSD și președinte al Comisiei Juridice a Camerei Deputaților. Vicol a fost în trecut avocata Alinei Bica, prietena intimă a Elenei Udrea, condamnată pentru implicarea în retrocedări frauduloase. Mai mult decât atât, Bica, Udrea și Vicol apar într-o fotografie, la o petrecere privată, alături de un tip din SRI implicat în operațiuni de compromitere a DNA.

Și alte legături

Relevat este și faptul că Felicia Ovanesian – mâna dreaptă a lui Chițac – a fost membră PMP, în vremea când acest partid se contura ca o platformă pentru candidatura Elenei Udrea la alegerile prezidențiale din 2014. De asemenea, mogulul Gabriel Comănescu, cel care l-a sprijinit pe Chițac pentru a ajunge primar, a fost unul din apropiații fostului președinte Traian Băsescu. Președintele l-a luat pe mogul în prima sa vizită la Moscova, în anul 2005. De asemenea, l-a pomenit în confruntările sale electorale din anul 2009, când a punctat că GSP derulează un contract important cu gigantul rus Gazprom. Nu în ultimul rând, Gabriel Comănescu a participat, în 2012, la nunta fiicei lui Traian Băsescu, fiind repartizat la masa mogulilor, alături de soția lui Puiu Popoviciu, de Tiberiu Urdăreanu, Raul Doicescu și Ion Maticiuc, după o consemnare a presei naționale (vezi AICI).

1 – Vergil Chițac și Gabriel Comănescu la o petrecere bahică. Sursa foto: Constanta.info; 2 – Gabriel Comănescu și Traian Băsescu – sursa Luju.ro; 3 – Felicia Ovanesian, membră PMP, în perioada în care acest partid pregătea candidatura Elenei Udrea la președinția României, sursa foto: Facebook.

Toate aceste aspecte ar putea să explice, măcar tangențial, de ce afacerile Primăriei Constanța ajung acum pe mâinile unor afaceriști din zona fostului PDL.

Trebuie să mai spunem că, în luna noiembrie, am solicitat un punct de vedere de la Primăria Constanța cu privire la licitația de la Liceul Sportiv. Luna aceasta, am primit un răspuns pe mail, prin care eram anunțați să consultăm site-ul oficial al autorității locale pentru a afla soluția. Am intrat pe site, unde am descoperit că Primăria răspunsese cererii noastre, dar – atenție – motivase că nu poate transmite răspunsul, neavând o adresă de comunicare. În realitate, adresa noastră de comunicare era precizată atât în antetul cererii, cât și în cuprinsul acesteia. Funcționarii s-au făcut că nu văd ce scria mare, ca să nu ne livreze un răspuns.

Comments

comments

Exclusiv

Un primar cu dosar penal face sondaj despre corupția din primăria sa

Publicat

la data de

Scris de

Primăria Medgdia a lansat un sondaj on-line pentru a afla părerea locuitorilor despre fenomenul corupției în localitate.

”Primăria municipiului Medgidia vă invită să completați chestionarul privitor la modul în care dumneavoastră, în calitate de cetățeni ai municipiului Medgidia, percepeți fenomenul corupției în urma interacțiunii cu angajații Primăriei Municipiului Medgidia și ai altor instituții din subordinea acesteia.” – se arată în anunțul publicat de autoritatea locală pe Facebook.

Chestionarea locuitorilor cu privire la fenomenul corupției din Primărie este o activitate de bază în cadrul unui proiect finanțat din fonduri europene prin Programul Operațional Capacitate Administrativă. Răspunsurile rămân anonime, iar informațiile colectate de Primărie vor servi, cel puțin declarativ, la îmbunătățirea serviciilor oferite publicului.

Fals intelectual

Valentin Vrabie este primar la Medgidia din anul 2016, după ce, anterior, a ocupat aceeași funcție, timp de mai multe mandate, la Primăria comunei Peștera. În luna iulie 2020, el a fost trimis în judecată, la instanța penală a Judecătoriei Medgidia, în baza unui rechizitoriu întocmit de Parchetul Curții de Apel Constanța. Primarul este acuzat de fals intelectual, în legătură cu emiterea unui certificat de atestare fiscală. Documentul emis de Vrabie atesta în fals că o societate comercială de pe raza localității nu ar fi înregistrat datorii la taxe și impozite. În realitate, firma în cauză, controlată de socrul fostului președinte al Consiliului Județean Constanța, figura cu debite restante față de bugetul local al municipiului Medgidia.

”Martori amenințați”

Momentul esențial din cursul procesului penal s-a consumat pe 17 noiembrie 2021, atunci când instanța a încuviințat audierea martorilor protejați sub pseudonimele Colibri și Scatiu. Prin aceeași Încheiere, judecătorul fondului a conferit celor doi calitatea de ”martori amenințați”, dispunând ca aceștia să fie audiați fără a fi prezenți în sală, prin intermediul mijloacelor audiovideo de transmitere, cu vocea și imaginea distorsionate. Cercetarea judecătorească a fost încheiată pe 12 ianuarie 2022. Pronunțarea sentinței penale a fost programată pentru 26 ianuarie 2022.

Funcționar cu nouă fapte penale recunoscute

În trecut, Primăria Medgidia a avut probleme de natură penală și cu Direcția Națională Anticorupție. În anul 2020, un funcționar public apropiat primarului Vrabie a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii DNA, recunoscând astfel nouă fapte de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată. În urma acordului, funcționarul s-a ales cu un avertisment.

Discriminare

În sfârșit, primarul din Medgidia a avut probleme și din partea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. El a fost reclamat pentru discriminare de două angajate concediate în mod abuziv. Consiliul a dat dreptate celor două angajate. Valentin Vrabie a contestat soluția în dosarul 390/36/2021 al Curții de Apel Constanța, în care se judecă în contradictoriu cu CNCD și cu persoanele fizice Alexandra Georgiana Moșescu și Oana Buzoianu. În acest dosar, a fost fixat un termen de judecată pentru 14 februarie 2022.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

O firmă cu dosar penal din siajul lui Flutur ar putea schimba țevile de termoficare din Constanța

Publicat

la data de

Scris de

O firmă din Bucovina, trimisă în judecată de procurorii DNA și despre care s-a spus că este protejată de PNL-istul Gheorghe Flutur, ar putea semna un contract de aproximativ 18 milioane de euro cu Primăria Constanța, condusă de liberalul Vergil Chițac. Flutur și Chițac fac parte din aceeași tabără care a decis alegerea lui Florin Cîțu în funcția de președinte al PNL.

Investiția Primăriei Constanța are ca obiect înlocuirea conductelor termice primare pe un traseu de 21,6 kilometri din zona bulevardelor Lăpușneanu și 1 Decembrie. Banii vin de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, condus de prietenul lui Cîțu, Dan Vâlceanu (PNL). Contractul de finanțare dintre Minister și Primărie a fost semnat pe 7 ianuarie 2022. Însă administrația locală a lansat licitația pentru alegerea unui constructor încă din octombrie 2021, sub clauza suspensivă că poate anula procedura dacă nu primește fondurile (vezi AICI). Probabil și din acest motiv, în ”competiție” a fost depusă o singură ofertă (vezi AICI).

Potrivit datelor din portalul de achiziții publice (SICAP), oferta unică de participare la această licitație a fost depusă de un consorțiu de 4 firme din Botoșani, București, Brașov și Constanța.

Liderul asocierii este Elsaco Electronic SRL Botoșani, o firmă cu 257 de angajați, care a derulat afaceri de 170 de milioane de lei în 2020. Firma a fost înființată în anul 1994 de coordonatorul ei, Valeriu Iftime, și de alți trei colegi de facultate ai acestuia, de la Institutul Politehnic din Iași, Ovidiu Jitaru, Doru Popa și Petru Parfenov.

Imperiul Elsaco

Iftime este doctor inginer, președinte al Camerei de Comerț din Botoșani, dar și ”patron” al clubului de fotbal FC Botoșani care ocupă un excelent loc 3 în campionatul național.

În jurul Elsaco Electronic gravitează și alte firme create de acești băieți deștepți (fără nicio urmă de ironie) de la Botoșani. Împreună formează un veritabil imperiu de afaceri.

Imperiul Elsaco se ocupă de termoficare, rețele de apă și irigații, distribuie repartitoare de căldură, vinde softuri, telefoane, computere, montează diverse automatizări, rețele electrice sau sisteme de telegestiune pentru utilități. De asemenea, elaborează documentații (SF-uri, PT-uri, strategii), montează panouri fotovoltaice decontate prin programul guvernamental ”Casa Verde” și face demersuri pentru dezvoltarea unor parcuri eoliene în județele Botoșani și Galați. La nevoie, mai ridică, pe bani public, și câte un centru de sănătate. 

Clienții sunt de regulă autoritățile locale și instituțiile de stat din toate zonele țării. În Pandemie, grupul s-a adaptat ca să vândă scanere termice pentru aeroporturi sau tablete pentru elevii goniți, de către virus, din școli.

Concurență trucată și dosar penal pentru lucrări fictive

În 2017, două companii din grupul Elsaco împreună cu alți jucători importanți de pe piața repartitoarelor de căldură s-au aflat în centrul unei investigații efectuate de Consiliul Concurenței. Companiile anchetate împărțiseră țara în zone de influență sau, dacă vreți, în feude, stabilind totodată și tarifele percepute de la populație. Firmele din grupul Elsaco și-au recunoscut faptele și au scăpat cu amenzi de numai 2,2 milioane de lei. Decizia Consiliului Concurenței poate fi accesată AICI

La sfârșitul aceluiași an, Elsaco Electronic SRL Botoșani a fost trimisă în judecată, ca persoană juridică, de către procurorii DNA, sub acuzația de complicitate la abuz în serviciu și obținere de foloase necuvenite. Abuzul în sine a fost imputat companiei publice de termoficare din Botoșani (Modern Calor SA), care ar fi plătit către Elsaco trei facturi de peste un milion de lei, fără ca firma condusă de Valeriu Iftime să fi prestat acele lucrări.  Mai multe detalii AICI

Vărul cel mare

Cu aceasta ajungem și la legăturile dintre Elsaco și familia Flutur. Întreaga țară îl cunoaște pe Gheorghe Flutur, care a fost ministru al Agriculturii și mai ales al Pădurilor în guvernarea PNL-PDL. Flutur a avut trei mandate de senator, iar acum se află la al treilea mandat de președinte al Consiliului Județean Suceava. El este, totodată, prim-vicepreședinte al PNL, fiind ales la congresul care l-a făcut pe Cîțu președinte.   

Mai puțin cunoscut la nivel național este faptul că Gheorghe are un văr care a fost primar, tot PDL și PNL, la Botoșani, în perioadele 2004 – 2012 și 2016 -2020. Faptele penale evocate mai sus s-au petrecut în mandatului vărului Cătălin Flutur.

Consătenii

Și tot în mandatul vărului, tipul deștept de la Elsaco a devenit întâi președinte la FC Botoșani, apoi proprietar al acestui club de fotbal. Bineînțeles, clubul a primit finanțare de la Primăria Botoșani, de regulă câte un milion de lei pe an. La rândul ei, firma Elsaco a primit contracte în valoare de 120 de milioane de lei ca să modernizeze sistemul de termoficare al municipiului Botoșani – după cum se relatează în presa din regiunea Moldova.

Soția lui Valeriu Iftime și vărul Flutur sunt născuți, deopotrivă, în aceeași comună, Vârfu Câmpului. Comuna se află la 25 de kilometri de Botoșani și 24 de Suceava. Soții Iftime dețin aici pensiunea ”Moșia Cai de Poveste”, plus o exploatație agricolă și un conac boieresc. Și Cătălin Flutur a deținut până de curând un teren agricol la Vârfu Câmpului, însă a scăpat de el, după cum a consemnat, în 2020, în ultima declarație de avere depusă ca primar. 

Sponsor și propagandist

Jurnaliștii au relatat că, de-a lungul anilor, Elsaco a sponsorizat PDL și PNL. De asemenea, un tip care a fost viceprimar PNL și chiar președinte al PNL Botoșani activează de mai bine de opt ani în conducerea grupului Elsaco.

La alegerile locale din 2020, Valeriu Iftime a apărut într-un clip electoral pentru PNL (vezi AICI). El a îndemnat alegătorii să voteze candidatul liberal pentru funcția de primar al orașului Bucecea, care este situat la mijlocul distanței dintre Vârfu Câmpului și Botoșani. Ulterior, afaceristul a declarat că a sprijinit omul, nu partidul.

Legăturile cu Suceava vărului cel mare

În perioada 2008-2009, Elsaco s-a ocupat și de modernizarea a 40 de puncte termice din Suceava și a rețelei de distribuție aferentă. Cu această ocazie, Elsaco a dobândit și un cvasi-monopol al repartitoarelor de căldură, pe care le-a montat consumatorilor, ”beneficiind de un suport puternic din partea Primăriei”, după cum relatează presa din Suceava (vezi AICI).

Primarul localității (PDL-istul, acum liberal, Ion Lungu) era subordonat politic lui Gheorghe Flutur.

În 2015, același primar din Suceava a băgat în faliment compania de termoficare a orașului (care avea producția și distribuția la un loc). Producția a fost preluată de Bioenergy Suceava SA, în acționariatul căreia se aflau și tăietorii de păduri de la Schweighofer, dar și investitori români care au pus în funcțiune o centrală în cogenerare, pe biomasă (resturi vegetale rezultate, de regulă, din exploatarea pădurilor).

În același context, distribuția a fost delegată de Primărie către Thermonet SRL, o firmă abia înființată, în care Elsaco Electronic SRL Botoșani deținea 49% din părțile sociale.

Între timp, participațiile românești în cele două firme au fost vândute, întregul sistem (producție și distribuție) fiind deținut acum de firme din Austria. Ca o coincidență, în toate cele trei mandate de senator, Gheorghe Flutur a fost membru în grupul de prietenie România-Austria.

De asemenea, compania condusă de Ifteme și-a construit o pensiune turistică (El Quatro) în județul Suceava, la Voroneț, cu fonduri europene. Contractul de finanțare a fost semnat pe 9 iunie 2010 cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, condus atunci de PDL-ista Elena Udrea.

Zeci de milioane de euro, de la primării liberale

Relația dintre verii Flutur și afaceristul de la Elsaco ar putea fi ilustrată și de fotografia de mai jos:

Captură video. Sursa: Banulbotosanean.ro

În repetate rânduri, grupul Elsaco a transmis presei că nu există nicio legătură între licitațiile câștigate și vreo influență politică. De altfel, pe zona de termoficare, Elsaco a câștigat contracte de zeci de milioane de euro în localități liberale, precum Arad, Brașov, Cluj, Oradea sau Timișoara, însă totodată a executat lucrări și pentru fostele administrații PSD-iste din Iași, Focșani, Craiova și Constanța. La malul mării, firma din regiunea verilor Flutur a montat sisteme termice la blocurile pentru tineri construite de Radu Mazăre.

La licitația de acum, de la Constanța, Elsaco are drept parteneri firma bucureșteană Sicor SRL și firma constănțeană Fluid Development SRL (cea care a primit de la administrația Chițac lucrarea de înlocuire a conductelor termice primare de pe Ștefan cel Mare). O a patra firmă, Iovidia Com SRL Brașov, este subcontractor.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Asociațiile care hărțuiesc firmele de construcții, puse la punct de Curtea Constituțională

Publicat

la data de

Scris de

Pe 23 decembrie 2021, s-a publicat în Monitorul Oficial Decizia 461 a Curții Constituționale a României. Curtea a analizat o excepție de neconstituționalitate ridicată de o firmă din Constanța în cadrul unui proces cu Asociația Constanța Altfel. Firma constănțeană a arătat că mai multe prevederi din Legea contenciosului administrativ ar putea fi neclare și deci neconstituționale. Legea stabilește că procesele în contencios pot fi declanșate de particulari doar când un act administrativ (ca de exemplu un PUZ sau o autorizație de construire) lezează drepturile lor subiective sau interesele lor legitime private. Diverse ONG-uri, care sunt persoane juridice de drept privat, adică particulari, contestă PUZ-uri sau autorizații de construire fără să fi suferit o vătămare, acționând exclusiv în apărarea interesului public. Or legea ar putea fi neclară, de vreme ce unii judecători admit, iar alții resping calitatea procesuală activă a ONG-urilor în aceste cazuri.

Salvatorii

Înainte de a prezenta decizia CCR, trebuie să amintim că moda atacării proiectelor imobiliare de către diverse asociații nonguvernamentale durează de câțiva ani. ONG-iștii spun că dezvoltatorii sunt niște ”rechini imobiliari”, ale căror proiecte distrug spațiile verzi, aglomerează cartierele, le poluează și în acest fel produc o degradare a calității vieții. ONG-iștii se descriu drept ”salvatori urbani”, luptând cu ”rechinii” pentru beneficiul marelui public.  

Cele mai cunoscute ONG-uri din țară care contestă PUZ-uri și autorizații de construire sunt Asociația Salvați Bucureștiul, Asociația pentru Protecția Urbanistică a Clujului (APUC) și Asociația Constanța Altfel. Acestea au fost lăudate în spațiul public pentru inițiativele lor. Însă au fost și criticate, în sensul că în spatele narațiunii mai sus prezentate ar urmări de fapt scopuri politice sau hărțuirea unor investitori.

Singura opinie care contează

La malul mării, a fost înființată, în anul 2017, Asociația Constanța Altfel. ONG-ul a deschis numeroase procese în care a contestat diverse PUZ-uri și autorizații de construire. Acțiunile au fost redactate și susținute de Felicia Ovanesian, o avocată arogantă și fără scrupule, mai bogată decât mulți ”rechini imobiliari”.

Înainte de a întoarce foaia și a poza în imaculata apărătoare a interesului public, Ovanesian apărase interese private extrem de controversate. Printre clienții ei s-au numărat rechini imobiliari care au încălcat reguli urbanistice, după cum au constatat instanțele de judecată, sau alții care urmăreau să ridice blocuri în zone care ar trebui protejate, pe faleză sau pe malul lacului Tăbăcărie. Ovanesian a semnat o tranzacție extrajudiciară cu Radu Mazăre, în numele italienilor de la Fincogero (vezi AICI documentul). Și tot ea a oferit servicii juridice pentru Georgică Giurgiucanu, marele rechin de la retrocedări.

Captură: Ziua de Constanța – publicația care a scris pentru prima dată despre faptul că Giurgiucanu a fost clientul Feliciei Ovanesian. Articolul AICI.

După ce a prestat pentru rechini și pentru condamnatul de la retrocedări, s-a erijat într-o voce imaculată, trăgând după ea și alte persoane, afectându-le credibilitatea. Răutatea și aroganța Feliciei Ovanesian se văd acum când declară că singura opiniei juridică valabilă și care contează pentru ea este doar opinia ei. E limpede că și la Constanța Altfel a contat doar opinia avocatei.

Grav este faptul că o parte din procesele inițiate de Constanța Altfel au fost stârnite din nimic sau din răutate, putând fi calificate drept hărțuiri.

O iarbă de două milioane de euro

Este cazul proceselor inițiate de Constanța Altfel în vederea blocării investiției Comprest Util. Această firmă a construit un bloc de locuințe pe bulevardul Alexandru Lăpușneanu, pe un teren cumpărat (în 2004) cu două milioane de euro de la Primăria Constanța. Două PUZ-uri succesive care includeau și acest teren au fost adoptate fără probleme, cu toate dezbaterile impuse de lege. De asemenea, societatea a obținut autorizații de construire și apoi de supraetajare cu un etaj, în condițiile legii. În 2019, când blocul era aproape finalizat, actele de urbanism ale firmei au fost atacate de Asociația Constanța Altfel, pe motiv că ar fi în interesul publicului ca acest teren să fie păstrat de cumpărătorul său ca spațiu verde. De cealaltă parte, investitorul a afirmat că a plătit Primăriei două milioane de euro pe teren ca să poată construi, nu ca să cultive iarbă. Procesele pentru anularea și suspendarea autorizației de construire au fost câștigate definitiv de Comprest Util. De asemenea, Comprest Util a câștigat pe fond procesul în care Asociația Constanța Altfel a solicitat anularea PUZ-ului Lăpușneanu.

Grigore Comănescu, proprietarul Comprest Util, la blocul de pe Lăpușneanu, în perioada procesului.

În octombrie 2019, în cadrul procesului de suspendare a autorizației de construire, societatea Comprest Util a ridicat excepția de neconstituționalitate la care ne-am referit mai sus. Legea stabilește că ONG-urile pot invoca apărarea interesului public doar în subsidiar, după ce se legitimează procesual printr-o vătămare a unui drept subiectiv sau a unui interes legitim privat. Or fără să sufere nicio vătămare, ONG-ul cerea suspendarea autorizației de construire fluturând un interes public (și acela aberant). Acționând la fel în diferite procese, Constanța Altfel a convins mulți judecători să-i recunoască legitimarea procesuală activă. Însă alți judecători nu s-au lăsat înduplecați. Or, de vreme ce aceeași lege putea fi interpretată fie că ar da, fie că n-ar da calitate procesuală activă ONG-urilor, Comprest Util s-a plâns că prevederile legale sunt neclare și deci neconstituționale.

Stop joc, de la ÎCCJ

Înainte ca excepția să fie soluționată de Curtea Constituțională, aceeași situație a fost analizată în cadrul unui recurs în interesul legii (RIL), judecat și soluționat (prin Decizia 8/2020) de Înalta Curte de Casație și Justiție, în luna martie 2020.

Decizia 8/2020 sugerează că ONG-urile care se luptă cu PUZ-urile și autorizațiile de construire în scopul formal al apărării interesului public uzurpă atribuții date în sarcina instituțiilor de stat, singurele care au acces la contenciosul obiectiv. Instanța supremă a stabilit că asociațiile private, ca toți privații din această țară, au deschisă doar calea contenciosului subiectiv, putând să apere interesul public doar în subsidiar, dacă probează în principal că au suferit o vătămare. Înalta Curte a mai stabilit că acțiunile populare, precum acelea inițiate de ONG-uri, sunt pur și simplu interzise.

Ce spune CCR

În mod vădit, completul de RIL de la ÎCCJ s-a pronunțat pe aceeași problemă semnalată de Comprest Util Curții Constituționale. Totuși, excepția de neconstituționalitate și-a urmat cursul ei firesc, fiind soluționată prin decizia 461, publicată în Monitorul Oficial pe 23 decembrie 2021. Excepția a fost respinsă deoarece Curtea Constituțională s-a mai pronunțat unitar asupra aceleiași situații prin deciziile 939/2006, 66/2009, 750/2009, 168/2011 și 349/2012. Curtea și-a reafirmat practica anterioară, conform căreia, cităm:

”prin acțiunea introdusă, persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat trebuie să dovedească mai întâi că a avut loc o încălcare a dreptului sau a interesului lor legitim privat, după care să susțină în sprijinul cererii și vătămarea interesului public, ce decurge din actul administrativ atacat. Prin adoptarea textului criticat, legiuitorul a urmărit să „paralizeze“ așa-numitele „acțiuni populare“ intentate de unele persoane fizice sau persoane juridice de drept privat care, neavând argumente să dovedească o vătămare a unui drept sau interes legitim privat propriu, recurg la calea acțiunilor întemeiate exclusiv pe motivul vătămării interesului public.”.

Așadar, nu există o bază legală și constituțională pentru acțiunile populare. Și nu a existat niciodată, motiv pentru care ONG-urile care au acționat așa ar putea ajunge în situația delicată de a suporta financiar deranjul de ani de zile creat unor firme.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: