Connect with us

Exclusiv

Baronul local din Agigea nu scapă de dosarul penal al impozitelor fictive

Publicat

la

Judecătoria Constanța a admis plângerea unui cetățean din Agigea cu privire la netrimiterea primarului Cristian Maricel Cîrjaliu în judecată și a decis ca unul din dosarele penale ale acestuia să se întoarcă la Parchet, pentru completarea urmăririi penale.  Speța este absolut fabuloasă și se referă la inventarea unui impozit fictiv împotriva unui concurent politic al primarului Maricel. Opozantul a primit o decizie de impunere fiscală de aproximativ 20.000 de euro, cu titlul de impozit pentru o clădire și majorări de întârziere, deși impozitul uzual era de numai 250 de euro. Ani de zile, Primăria Agigea a încercat să-l execute silit pe opozantul lui Maricel, emițând 8 somații de plată consecutive. În urma hărțuirii, victima s-a îmbolnăvit de inimă și diabet.

Mărul discordiei: titlul de cetățean de onoare

În anul 2012, Maricel Cîrjaliu era pe cai mari. Mentorii lui, Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu, erau Dumnezei în județ, nu ca acum niște pușcăriași. Cu așa susținerea, Maricel a candidat pentru al doilea mandat de primar al comunei Agigea și a câștigat fără emoții. La câteva zile de la constituirea noului Consiliu Local, primarul PSD-ist s-a autopropus să primească titlul de cetățean de onoare al comunei sale. Secretara comunei, o turmă de 36 de angajați, popa din sat și un barosan de la Constanța au mâzgălit atunci referate și recomandări, cu laude ”jenibile”: ba că ține audiențe și merită titlul, ba că e evlavios, ba că întreține relații bune cu regiile autonome.

Comuna se scufunda în noroaie, însă consilierii locali au votat această imbecilitate monumentală, prin care Maricel a primit titlul nemeritat de cetățean de onoare al comunei sale și posibilitatea, de-a dreptul scandaloasă, de a fi scutit de taxe și impozite pentru proprietățile pe care le deținea cu duiumul.

Mai multe detalii despre afacerea prin care Maricel a obținut titlul de cetățean de onoare al comunei Agigea puteți citi AICI

Totuși, un singur consilier local a ales să protesteze. Iar marele erou al comunei nu putea să tolereze această apostazie. L-am numit mai sus pe Mircea Scărlătescu. La alegerile locale din 2012, acesta a candidat din partea PDL pentru funcția de primar al comunei și, totodată, pentru aceea de consilier local. Scărlătescu locuia în satul Lazu, acolo unde deținea o mică afacere, în speță un service auto. Primar n-a ajuns, însă a câștigat un loc în Consiliul Local.

Prigoana

Ședința de Consiliu, în care Cîrjaliu aranjase să primească titlul de cetățean de onoare al comunei sale, a debutat cu excluderea lui Scărlătescu din forul așa-zisei democrații locale. Alesul a fost dat afară din Consiliu pe baza unor motive aberante, așa cum aveau să constate mai târziu și instanțele de judecată. Motivul real a fost nevoia lui Maricel de a elimina o voce critică, pentru că ”eroului” nu-i plac decât laudele, chiar și grețoase.

Așa cum era de așteptat, Scărlătescu a contestat excluderea în instanță și a avut câștig de cauză. O scurtă vreme a fost reprimit în Consiliu, însă Maricel a mai aranjat încă două excluderi la rând, ba chiar și o condamnare penală cu suspendare (mai multe detalii AICI). Hărțuirea a continuat cu desființarea abuzivă a unui contract de închiriere a unui teren, contract încheiat în urma unei licitații publice între Primăria Agigea și firma lui Scărlătescu, Auto Rapid SRL. Deși contractul funcționa de ani de zile, Cîrjaliu le-a propus consilierilor locali, iar aceștia au votat ca oile, să anuleze retroactiv hotărârea de consiliu, veche din 2004, în baza căreia se organizase la vremea ei licitația de închiriere. Această manevră, pe lângă faptul că încălca legea, era și o lovitură pentru afacerea lui Scărlătescu.

Altcineva, în locul său, ar fi renunțat la luptă. Însă Mircea Scărlătescu nu s-a dat bătut, formulând plângeri penale și angajând procese pentru anularea acestor acte administrative. Dacă a văzut așa, Maricel a început să-l ardă – cum se spune în popor – la taxe și impozite. Și mult nu a lipsit să-l despoaie pe Scărlătescu de toată munca lui de-o viață.

Cum să aplici un impozit majorat, retroactiv

Potrivit Codului Fiscal, impozitul pe clădirile deținute de persoanele juridice se stabilește prin aplicarea unei cote de impozitare, cuprinsă între 0,25% și 1,50% din valoarea lor de inventar. Legea prevede posibilitatea ca autoritățile locale să aplice cote de impozitare majorate la 30 – 40% pentru clădirile fără reevaluare în ultimii 5 ani. Firma lui Scărlătescu avea un raport de reevaluare întocmit în noiembrie 2011 de un expert acreditat. Doi ani la rând, în 2012 și 2013, Primăria Agigea a emis decizii de impunere fiscală în baza acestui raport, încasând de la firma lui Scărlătescu câte 1.076 de lei pe an. Cu toate acestea, în vara anului 2013, Cîrjaliu a solicitat ANEVAR să facă o verificare a raportului de reevaluare din 2011. Președintele ANEVAR de la acel moment a trimis Primăriei un răspuns în care menționa că ar fi ajuns la concluzia că valoarea recomandată în raportul din 2011 ar fi viciată, fără să menționeze în ce ar consta acest viciu și care ar fi modalitățile legale de îndreptare.

Modalități existau, fiind prevăzute în art. 55 din vechiul Cod Fiscal, pe atunci în vigoare. În speță, trebuia declanșată o inspecție fiscală, iar în cadrul acesteia trebuia numit un expert neutru care să stabilească valoarea clădirii. Eventualele diferențe constatate trebuiau imputate contribuabilului. De asemenea, acesta era ținut să plătească și accesorii. Însă Primăria Agigea nu a procedat conform legii. Nu s-a făcut inspecție fiscală și nu a fost angajat un expert. Pur și simplu, o angajată a Primăriei, pe numele ei Carmen Manolache (soția unui fost polițist prins la furat de calorifere) a întocmit un referat în care a propus respingerea retroactivă a raportului de reevaluare din anul 2011 și aplicarea unei cote de impozitare de 30% pentru firma lui Scărlătescu. Maricel a inițiat un proiect de hotărâre locală pe baza acestei propuneri, iar consilierii i-au votat inițiativa, cu o singură abținere. În acest fel a fost adoptată hotărârea nr. 208/15.07.2013, prin care s-a stabilit că firma lui Scărlătescu trebuie să achite un impozit de 17.705,40 de lei pe an pentru clădirile service-ului auto, în loc de 1.076 de lei pe an.

Carmen Manolache este în prezent secretar general delegat al comunei Agigea, ocupând provizoriu funcția eliberată de Ancuța Calust (fostă Mihail), trimisă anul acesta în judecată, alături de primarul Maricel Cîrjaliu, pentru un alt abuz în serviciu de mare răsunet.

La final, compartimentul de taxe și impozite al Primăriei Agigea a calculat impozitul și pe anii anteriori, plus majorări de întârziere. În acest fel, firma lui Scărlătescu a fost scoasă datoare cu 92.581 de lei (peste 20.000 de euro).  Până în 2016, Auto Rapid SRL a fost de 8 ori în situația de a fi executată silit. Fostul consilier declară că a achitat peste 50.000 de lei Primăriei, făcând rost de bani după ce și-a vândut o altă proprietate din orașul Eforie, la un preț inferior valorii de piață. Însă plățile sale s-au dus în principal pe majorări de întârziere, calculate după o formulă inventată de Primărie.

Cifrele scoase din burtă

Auto Rapid SRL a câștigat în justiție anularea HCL 208/15.07.2013. Instanța de judecată a apreciat că nu se poate aplica o cotă de 30% la impozitul pe clădire, deoarece nu vorbim de un imobil fără reevaluare în ultimii 5 ani. Instanța a criticat faptul că organul fiscal nu a dispus efectuarea unei expertize proprii, dacă avea dubii cu privire la valoarea imobilului.

În anul 2015, Cîrjaliu a interpretat hotărârea în favoarea lui. În acest sens, primarul PSD-ist l-a angajat ca expert pe colegul său de partid Vasile Moldovanu (decedat între timp). Acesta a realizat o expertiză a valorii de piață a imobilului, iar nu a valorii contabile (actualizarea valorii investiției, pe baza înscrisurilor contabile). Chiar și așa, impozitul pe clădire a coborât la 3.716 lei pe an, în loc de 17.705 lei pe an. Deși expertiza trebuia să producă efecte pentru viitor, primarul a aplicat-o retroactiv, socotind-o din anul 2011. Și de aici, alți bani, alte rămășițe și majorări. În mai multe rânduri, organul fiscal a îndreptat erori materiale ale propriilor decizii de impunere fiscală, care erau multe, cu cifre scoase din burtă, bătându-se cap în cap. După cum am spus la începutul articolului, oponentul lui Cîrjaliu a fost obligat să-și vândă o proprietate din orașul Eforie, pentru a plăti aproximativ 50.000 de lei, pentru a evita executarea silită.

Pe timpul acestei hărțuiri incredibile, fostul consilier s-a îmbolnăvit de inimă și diabet. Totodată, a ieșit la pensie anticipat, pe caz de boală, beneficiind de o pensie lunară de 400 de lei.

Dosarul penal, clasat după 4 ani de indiferență

În 2016, Scărlătescu a depus plângere penală la Parchetul Judecătoriei Constanța, pentru povestea impozitelor fictive. După patru ani de așa-zise cercetări, un polițist de la Mangalia (care nu se știe cum a ajuns să preia o cauză de la Constanța) a propus clasarea dosarului penal, iar procurorul de caz și-a însușit argumentația polițistului, fără măcar să menționeze numele lui Maricel Cîrjaliu, al fostei secretare Ancuța Calust (fostă Mihail) sau al funcționarei Carmen Manolache, cu toții denunțați nominal de Scărlătescu. Ordonanța făcută în bătaie de joc a fost atacată la instanță de Mircea Scărlătescu. Săptămâna trecută, un magistrat de la Judecătoria Constanța a admis plângerea împotriva soluției de netrimitere în judecată și a obligat Parchetul să completeze urmărirea penală împotriva făptașilor.

După cum spuneam, Cîrjaliu nu scapă de dosarul penal al impozitelor fictive.

Inculpatul recidivează cu același comportament abuziv împotriva viceprimarului Ciobanu

Primarul din Agigea a mai fost trimis în judecată, anul acesta, în dosarul furtului de terenuri din golful Pescarilor, prin care și-a omenit clanul (fratele și ginerele) cu un loc de restaurant pescăresc pe malul mării. Dosarul penal tratează și modalitățile abuzive în care primarul a ordonat zeci de controale, demolări aiuristice și amenzi tembele pentru restaurantul Pescăria lui Matei care făcea concurență restaurantului deținut de familionul său. 

Trebuie să mai amintim că inculpatul Maricel Cîrjaliu este acuzat în aceste zile de liderii USR că refuză să permită accesul în Primărie viceprimarului ales Gabriel Ciobanu. De altfel, Maricel a demarat deja împotriva lui Ciobanu un scenariu asemănător celui aplicat lui Mircea Scărlătescu, amendându-l pentru niște fleacuri, reclamându-l la firma la care lucra și amenințându-l cu demolarea casei. Deși comportamentul său despotic a șocat deja opinia publică, baronul din Agigea continuă să conducă localitatea după bunul său plac, sfidând principiul domniei legii. Deh, e cetățean de onoare, are pile la Parchet și își permite.

Comments

comments

Exclusiv

Mascaradă la Hârșova. Viceprimărița și-a dat demisia pentru a fi aleasă din nou, un pic mai legal decât data trecută

Publicat

la data de

Scris de

Primarul din Hârșova și consilierii locali din anturajul său au pus ieri în scenă o veritabilă mascaradă politică. La inițiativa lui Viorel Ionescu, aleșii locali au fost convocați în ședință extraordinară pentru a alege un nou viceprimar, după ce ocupanta postului, Dumitra Stan, și-a dat demisia din această funcție. În mod bizar, Dumitra Stan a fost propusă din nou, a acceptat propunerea și a fost votată pentru a exercita funcția de viceprimar, pe care abia o părăsise prin demisie. Deși totul pare o mare caterincă, în realitate vorbim de aspecte grave și de un război juridic în care s-au pronunțat hotărâri judecătorești. Or, din acest punct de vedere, era necesar ca viceprimărița să fie realeasă, un pic mai legal decât data trecută. Legal până la capăt tot nu a fost acest proces, după cum vom explica mai jos. Și nici moral, deoarece vorbim și de trădarea unor PSD-iști care au votat în beneficiul puterii! 

Primul viceprimar, cu biroul la cimitir

Ceea ce se întâmplă acum la Hârșova izvorăște cumva din ultimul proces electoral. Primarul localității, Viorel Ionescu, a fost racolat anul trecut de PNL, după un mandat în fruntea orașului din partea ALDE. El a reușit să câștige un nou mandat de primar, însă nu și majoritatea în Consiliul Local. PSD a scos cel mai bun scor la alegerile pentru Consiliu, obținând 8 mandate. Deși PNL a obținut mai puține voturi, la redistribuire a primit tot 8 mandate. În Consiliu a mai intrat și partidul Pro România cu un consilier.

Pe 2 noiembrie 2020, primarul a convocat Consiliul Local în vederea alegerii viceprimarului. Propunerea sa a fost Dumitra Stan de la PNL – ”o persoană în care am încredere și alături de care am făcut echipă și în mandatul trecut. Cred, în continuare, că Hârșova are nevoie de liniște și de o echipă care să asigure continuitate. Este posibilă, însă, și constituirea unei majorități care să impună un viceprimar al opoziției, dar care nu va avea atribuții și care va încasa o indemnizație degeaba, doar pentru a fi împotriva primarului.”. Declarația primarului a fost citată de site-ul www.harsova.ro. 

La ședință, așa cum anticipase primarul, s-a format o majoritate PSD – Pro România, iar reprezentantul acesteia, Emil Paraschiv, a fost ales viceprimar. La scurt timp, Ionescu și-a pus amenințarea în practică. Astfel, viceprimarul ales a primit un birou la cimitirul din localitate și atribuții spre ZERO (să se ocupe de utilajele Primăriei). A fost nevoie ca majoritatea de 9 consilieri să voteze o hotărâre expresă ca Paraschiv să fie lăsat să lucreze în biroul din Primărie. Însă această decizie n-a ajutat prea mult. 

Una din postările lui Emil Paraschiv, din perioada în care a fost viceprimar

Prefectul se implică, iar consilierii aleg ILEGAL un nou viceprimar

Pe 19 noiembrie 2020, Instituția Prefectului a atacat în contencios administrativ hotărârea locală prin care Paraschiv fusese ales viceprimar. Iar după lege, HCL-ul s-a suspendat de drept. Profitând de această situație, pe 8 decembrie 2020, primarul Ionescu a întocmit un proiect de hotărâre pentru alegerea unui nou viceprimar. Documentația a fost trimsă spre avizare comisiei juridice a Consiliului Local. Însă comisia a considerat că nu există toate informațiile necesare, motiv pentru care a amânat discutarea și avizarea proiectului.

Potrivit legii, niciun proiect de hotărâre nu poate ajunge la vot, în plenul Consiliului Local, fără avizul comisiei de specialitate. Cu toate acestea, proiectul neavizat a fost supus la vot, în ședința de Consiliu din 18 decembrie 2020. În acest fel s-a desfășurat procedura de alegere a unui nou viceprimar, iar Dumitra Stan de la PNL a fost aleasă în funcție cu cele 8 voturi liberale și cu încă un vot provenit din tabăra PSD. Secretarul general al orașului a opiniat că hotărârea nu este legală și a refuzat să o semneze. 

Trădătorul

La scurt timp după ședință, PSD Constanța a decis să-l excludă din partid pe consilierul Marian Paștea, care votase la vedere diverse proiecte ale primarului, de unde și suspiciunea că își exercitase votul secret de la alegerea viceprimarului pe aceeași linie. Prefectul a luat act de excluderea lui Paștea și a întocmit un ordin de încetare a mandatului. Însă la scurt timp, probabil pe fondul unor obligații politice, și-a revocat propriul ordin, lăsându-l pe trădător în funcție, ca să voteze contrar voinței electoratului. 

”Trădătorul”, primarul narcisist și prefectul

Au urmat două procese de contencios administrativ.

Acțiunea Prefectului, admisă de instanță

În primul rând, vorbim de procesul inițiat de Prefect contra Consiliului Local, la care ne-am referit mai sus. Pe 8 aprilie 2021, acțiunea Prefectului a fost admisă, pe fond, de Tribunalul Constanța. Apărările Consiliului Local au fost respinse ca neîntemeiate și la fel intervenția accesorie în favoarea Consiliului Local depusă de Emil Paraschiv. Mai apoi, pe 8 septembrie 2021, Curtea de Apel Constanța a anulat recursul formulat de Consiliul Local Hârșova, deoarece acesta era semnat – ATENȚIE!!! – de persoane care nu aveau calitatea să reprezinte această autoritate (practic, recursul a fost semnat de niște consilieri locali, după ce majoritatea din jurul primarului a refuzat să ducă procesul mai departe). Ca urmare, recursul intervenientului Paraschiv a fost la rândul său respins, ca neavenit, iar criticile sale nici nu au mai fost examinate. 

Tribunalul apreciază că alegerea Dumitrei Stan a fost ilegală

În al doilea rând, vorbim de procesul prin care Emil Paraschiv a atacat hotărârea de Consiliu Local 140 din 18 decembrie 2020, prin care Dumitra Stan a fost aleasă în funcția de viceprimar. Reprezentându-se pe sine în acest nou proces, nefiind așadar un simplu intervenient în favoarea altei persoane, Paraschiv a reușit să se facă auzit. Iar pe 12 iulie 2021, Tribunalul Constanța i-a dat câștig de cauză, anulând HCL-ul din decembrie 2020 prin care fusese aleasă Dumitra Stan. Instanța a evidențiat 3 vicii ale HCL-ului din decembrie: 1 – lipsa avizului comisiei juridice, 2 – încălcarea procedurii legale pentru situațiile în care secretarul general refuză semnarea hotărârii (așa cum a fost cazul) și 3 – faptul că postul de viceprimar nu era vacant, întrucât acțiunea Prefectului de a ataca alegerea lui Paraschiv conducea de drept doar la suspendarea temporară a HCL-ului, nu la apariția condițiilor pentru alegerea altei persoane. 

Extrase din Sentința Civilă 1317, prin care a fost anulată HCL 140/18.12.2020 privind alegerea Dumitrei Stan în funcția de viceprimar

Mascarada

Pe 6 august 2021, primarul din Hârșova, ca reprezentant al Consiliului Local, a declarat recurs. Șansele sale de a răsturna argumentele instanței de fond nu sunt prea mari, în contextul în care acestea sunt clare și surprind esența cazului. Cel mai probabil, cântărind aceste șanse, Viorel Ionescu a luat decizia să organizeze mascarada realegerii viceprimăriței, după cum spuneam: un pic mai legal decât data trecută. Mai legal a fost faptul că, de data aceasta, postul de viceprimar a fost vacantat, după ce HCL-ul pentru alegerea lui Paraschiv a fost anulat definitiv, pe 8 septembrie 2021 de instanța de contencios administrativ. Nu întâmplător, chiar la două zile distanță, pe 10 septembrie, viceprimărița a înregistrat documentul prin care își anunța demisia din funcție începând cu 14 septembrie.

În cele câteva zile, proiectul de hotărâre pentru alegerea unui nou viceprimar a fost înaintat comisiilor de specialitate. Comisia juridică nu a emis aviz. Însă proiectul a fost avizat de comisia socială, ceea ce ar putea fi un pic mai legal dacă punem în balanță situația total ilegală fără aviz, pe de o parte, cu situația existenței unui aviz, chiar dacă de la o comisie nepotrivită, pe de altă parte. În sfârșit, rămâne de văzut ce va avea de spus secretarul general, dar nu credem să fie emoții în această privința pentru primar și pentru majoritatea sa, câștigată la vot sau cumpărată.

Ca să fie clar, la mascarada alegerii unui nou viceprimar în persoana vechiului viceprimar au participat cei 8 consilieri PNL și încă doi de la PSD. Un vot din cele 10 a fost anulat, astfel că viceprimărița a fost realeasă cu 9 voturi pentru. Cel puțin un vot a fost de la PSD. Iar pe viitor, la cum se prefigurează colaborarea lui Florin Cîțu cu PSD-iștii, nu ne-ar mira să vedem o unanimitate tăcută și dispusă să voteze orice în spatele primarului Viorel. 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Cine ”coafează” parcurile din Agigea: o firmă fără angajați, fără cifră de afaceri… dar cu relații în Golf

Publicat

la data de

Scris de

O firmă înființată pentru producția de hârtie igienică, a cărei singură ispravă de până acum a fost aceea de a-și completa obiectul de activitate cu prestații de coafură și înfrumusețare, a ajuns să toarne alei de beton și să amenajeze locuri de joacă în Agigea.  

N-au trecut decât trei săptămâni de când primarul din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, posta pe contul său de Facebook o filmare, prin care se lăuda că a început să amenajeze parcul Mihai Eminescu din localitate cu alei de beton, un loc de joacă pentru copii și o platformă cu echipamente de fitness. La acel moment, am semnalat că la parcul băgat în modernizare nu exista o amenajare de șantier și nici banalul, dar obligatoriul, panou informativ cu titlul investiției, numărul autorizației de construire și prestatorul lucrărilor.

La câteva zile distanță, autorul rândurilor de față a filmat în parcul Mihai Eminescu, la o acțiune de dezinsecție organizată de consilierul local Gabriel Ciobanu (viceprimar ales, dar nerecunoscut și neacceptat în Primărie de ”jupânul” Maricel). Cu acea ocazie, am dat nas în nas cu echipa de constructori. Un bărbat, trecut ușor de 40 de ani, ne-a interzis să îl filmăm (vezi AICI). Totuși, la insistențele lui Gabriel Ciobanu, acesta a precizat că reprezintă firma Lux R.I.M. SRL, care fusese contractată de Primărie. Dacă nu ar fi fost întâmplarea de mai sus, raporturile dintre Primăria Agigea și această firmă s-ar fi consumat într-o discreție totală.

O firmă concepută pentru producția de hârtie igienică

În realitate, așa cum rezultă din documentarea noastră, firma în cauză se numește Lux R.I.M. Soft SRL. Aceasta a fost înființată în anul 2015 de Marius Ghiță (cel care ne întâmpinase pe ”șantier”). Sediul social al firmei se află în satul Movilița din comuna Topraisar. Potrivit anunțului publicat la înființare în Monitorul Oficial al României, firma are ca activitate principală fabricarea produselor de uz gospodăresc și sanitar, din hârtie sau carton. Este vorba de codul CAEN 1722, care se referă – potrivit site-ului caen.ro – la fabricarea de: hârtie igienică, șervețele pentru curățarea tenului, batiste, prosoape, șervețele de masă, prosoape și tampoane igienice, scutece pentru adulți și copii, pahare, farfurii și tăvi.

Tot din Monitorul Oficial al României aflăm că, pe 5 noiembrie 2018, Marius Ghiță a decis să extindă activitatea firmei cu un  cod pentru coafură și alte activități de înfrumusețare.

Activitate ZERO, experiență ZERO

Până pe 31 decembrie 2020, Lux RIM Soft SRL n-a apucat să fabrice niciun sul de hârtie igienică și nici să coafeze pe nimeni. Ca dovadă, Marius Ghiță a depus declarații de inactivitate pe proprie răspundere la organul fiscal, după cum atestă portalul Confidas.Ro și site-ul Ministerului de Finanțe.

Așadar, la începutul acestui an, firma avea zero angajați, zero venituri, zero activități și zero competență. Ca urmare, nimic, dar absolut nimic, nu o recomanda pentru a fi contractată de Primăria Agigea în vederea efectuării unor lucrări de construcții. Cu toate acestea, societatea a fost aleasă de primarul localității, pe baza unor relații de gașcă, după cum vom demonstra în cele ce urmează. Vorbim mai jos de relații care se degajă din activitatea unor persoane în rețeaua Facebook (rețea definită drept spațiu public de instanțele de judecată din România).

Prietenia virtuală cu fratele și cumnata primarului

În primul rând, trebuie să spunem că Marius Ghiță nu are un cont de facebook, însă soția sa deține două. Un cont al soției sale prezintă activitatea ei profesională, de specialist în tehnici și terapii de înfrumusețare, precum volumizarea buzelor cu hyaluron pen, epilare definitivă cu laser dioda, tratamente faciale cu oxigen hiperbaric etc. Soția lui Marius Ghiță nu ascunde prietenia, cel puțin virtuală, cu fratele și cumnata primarului din Agigea.

În poze, la Golful Pescarilor

Mai multe fotografii publicate pe Facebook îi înfățișează pe soții Ghiță la restaurantul Golful Pescarilor din Agigea.

Vorbim de un restaurant deținut de Ionuț Cătălin Nuțoaia Cîrjaliu (50%), Petre Daniel Popa (25%) și Mihai Cristian Lupoiu (25%). Primul dintre aceștia este chiar ginerele primarului din Agigea. De asemenea, Petre Daniel Popa, pe scurt Dan Popa, este prietenul intim al lui Maricel Cîrjaliu și ctitor, alături de edil, al bisericii de lemn de pe malul lacului Agigea.

Primarul din Agigea a fost trimis în judecată anul trecut pentru fapte de corupție cu privire la includerea abuzivă a terenurilor din zona Golful Pescarilor în domeniul privat al localității. După inventarierea frauduloasă a terenurilor, edilul a vândut un lot important, în anul 2014, la un preț subevaluat, către firma care deține restaurantul Golful Pescarilor. La acel moment, societatea era deținută 100% de Dumitru Stanciu, finul lui Bogdan Cîrjaliu. Stanciu le-a declarat procurorilor DNA că a plătit terenul cu bani împrumutați de la nașul său. La scurt timp de la achiziția terenului de pe malul mării la preț de garsonieră, Stanciu a cedat 50% din firmă către afaceriștii constănțeani Popa și Lupoiu. În noua structură, firma a ridicat restaurantul din Golf și a ajuns să deruleze afaceri de peste un milion de euro pe an. 

În 2018, în afacerea Golful Pescarilor a fost cooptat și Ionuț Cătălin Nuțoaia Cîrjaliu, ginerele lui Maricel Cîrjaliu, care a primit 20 de procente din afacerea de milioane de euro cu un aport simbolic de 200 de lei. Concomitent, Dumitru Stanciu, finul lui Bogdan Cîrjaliu, și-a redus participația la 30%, refuzând practic să aducă un aport în numerar de 200 de lei care i-ar fi asigurat în continuare 50% din firmă. E limpede că la mijloc a fost un aranjament dubios, de transfer al bunului de la interpus către beneficiarul dinainte știut, în speță primarul din Agigea. 

O vreme, firma a funcționat cu următorii asociați: Dumitru Stanciu – 30%, Dan Popa – 25%, Mihai Lupoiu – 25% și Ionuț Nuțoaia Cîrjaliu – 20%. Pe 18 decembrie 2020, Stanciu și-a cesionat și celelalte 30 de procente din firmă către ginerele primarului. De data aceasta, cesiunea s-a făcut cu bani, Nuțoaia Cîrjaliu achitând 50.000 de euro în schimbul părților sociale. Schimbarea structurii a fost publicată în Monitorul Oficial pe 15 aprilie 2021, dată de la care familia primarului deține oficial jumătate din acest restaurant cu o poveste penală în spate.  

Prietenii soților Ghiță s-au tras în sanie cu Maricel

În fotografiile de la Golf, soții Ghiță apar în anturajul unui antreprenor local specializat în montarea de pergole retractabile, precum și a soției acestuia. Vorbim de o prietenie veche, de familie, care nu s-a consumat doar la restaurantul primarului, ci și în concedii prin țară și străinătate. Mai departe, prietenii intimi ai soților Ghiță apar în fotografii alături de Dan Popa și Mihai Lupoiu de la Golful Pescarilor. Și legăturile nu se opresc aici. Prietenii soților Ghiță au petrecut începutul de an 2020 în Bucovina, alături de primarul din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, și de alte persoane. O fotografie de atunci, înfățișându-l pe Maricel într-o sanie trasă de un cal, a ajuns pe Facebook, pe contul unei persoane din acest grup.

Există numeroase alte detalii care atestă apartenența soților Ghiță la un grup social mai larg, grup din care face parte și primarul din Agigea. Nu intrăm în aceste detalii, pentru a nu afecta mai mult decât este necesar aspecte care țin de viața privată. În orice caz, datele prezentate sunt suficiente pentru a susține că firma lui Marius Ghiță, Lux RIM Soft SRL, cu activitate ZERO și CAEN-uri de frumusețe corporală și producție de hârtie igienică, a fost aleasă de Primăria Agigea pe criterii de gașcă.

Cel mai probabil, aceste relații de grup au contat în privința atribuirii lucrărilor de modernizare a parcurilor din Agigea către societatea din Movilița care, repetăm, avea zero angajați, zero activitate, zero cifră de afaceri și zero competență, necalificându-se pentru astfel de lucrări. Dar nu ne surprinde. Așa merg lucrurile la Agigea, nu după lege, ci după diverse cumetrii și favoritisme.

Citește și:

Exclusiv. Cîrjaliu sifonează fondurile europene de pescuit spre gașca de la Golful Pescarilor

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Constanța Altfel și-a mai luat o palmă. PUZ-ul Lăpușneanu, păstrat aproape intact de instanță

Publicat

la data de

Scris de

La sfârșitul săptămânii trecute, Tribunalul Constanța a anulat parțial PUZ-ul bulevardului Alexandru Lăpușneanu, la cererea Instituției Prefectului. PUZ-ul fusese aprobat prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Constanța nr. 102/30.04.2015. Hotărârea locală a fost anulată doar în privința Coeficientului de Utilizare a Terenului (CUT) aprobat de consilierii locali pentru un amplasament aflat în proprietatea companiei Cambela Prod. Toate celelalte reglementări ale PUZ-ului au rămas în vigoare. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs.

Un interes aparte cu privire la anularea PUZ-ului Lăpușneanu a fost manifestat de Asociația Constanța Altfel, fondată de actualii conducători ai Primăriei, Vergil Chițac și Felicia Ovanesian. La inițiativa acestora, în anul 2019, ONG-ul a atacat în mod direct PUZ-ul la instanța de judecată. Ei urmăreau blocarea, nu doar a investiției Cambela Prod, care a rămas la stadiul unei gropi în pământ, ci și a altor proiecte aflate atunci aproape de finalizare. Este vorba în primul rând de blocul Comprest Util de pe Lăpușneanu, care a atras furia fondatorilor Altfel.

În paralel, PUZ-ul a mai fost atacat de Instituția Prefectului și de o altă asociație nonguvernamentală. Iar toate aceste demersuri au fost conexate într-un singur proces, împotriva unui singur pârât, Consiliul Local Municipal. Beneficiarii PUZ-ului au depus cereri de intervenție accesorie.

Pe parcursul judecății de la Constanța, a avut loc o schimbare de paradigmă la nivelul Justiției naționale. Astfel, anul trecut a fost admis un Recurs în Interesul Legii, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că asociațiile nonguvernamentale nu mai pot iniția procese în contencios obiectiv. ONG-urile sunt persoane juridice de drept privat, astfel încât, în rând cu toți particularii, trebuie să facă dovada unui prejudiciu personal pentru a sta în astfel de litigii. 

Deși s-a chinuit să însceneze un așa-zis prejudiciu, Constanța Altfel n-a reușit decât să se facă de râs. Iar după mai multe recuzări ale magistraților, asociația s-a ales și cu o amendă pentru rea-credință. Șicanările nu au folosit la nimic ”salvatorilor”, care au pierdut în cele din urmă procesul pe fond, pe lipsa calității procesuale active, în luna iunie anul curent.

De la acel moment, a mai rămas de soluționat doar plângerea Instituției Prefectului, singura care fusese formulată în deplină calitate procesuală activă. Constanța Altfel a depus cerere de intervenție accesorie, sprijinind poziția procesuală a reclamantului. Pe 20 august, Tribunalul Constanța a dat câștig de cauză Prefectului, anulând parțial HCL 102/2015 ”exclusiv în referire la Coeficientul de Utilizare al Terenului (CUT) stabilit pentru amplasamentul situat la 183 B”, adică pe lotul Cambela Prod. Nicio altă prevedere a PUZ-ului Lăpușneanu nu a fost anulată de instanță. Or, din acest motiv, rezultatul poate fi privit ca un eșec al Asociației Constanța Altfel care și-a cam pierdut din forță de când emanații săi au pus mâna pe oraș și și-au dat arama pe față.

Rămâne de văzut dacă primarul Vergil Chițac va declara recurs. Pe lege, primarul este obligat să uzeze de toate căile de atac în apărarea legalității PUZ-ului adoptat de Consiliul Local. Însă, în mod paradoxal, cetățeanul Chițac și-a exprimat convingerea că PUZ-ul este ilegal, atunci când era președinte la Constanța Altfel și l-a atacat în instanță. Acum, același Chițac, ajuns primar, trebuie să susțină contrariul, luptând cu Prefectul și implicit cu asociația pe care a fondat-o și de care nici nu se poate lepăda cu totul. De ce nu se poate lepăda? Un motiv ar fi acela că funcția de președinte la Constanța Altfel a fost preluată de Samir Gafar, un intim al actualului primar, în vreme ce nora lui Chițac ocupă și ea un loc în Consiliul Director. Colac peste pupăză, asociația este reprezentată convențional de o avocată care are sediul profesional acasă la Felicia Ovanesian și care s-a obligat să-i achite acesteia un purcoi de bani, după cum reiese din declarația de avere a doamnei city-manager. Or toate aceste aspecte bat spre nepotism și spre conflict de interese, două păcate pe care ”imaculații” Altfel le-au criticat la alții.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: