Connect with us

Actual

Cifrele care stau în spatele programului IMM Invest. De ce vom avea o revenire economică în „V”

Claudiu Vuță

Publicat

la

Niciodată în ultimii ani nu s-a discutat atât de aprins legat de economie și este lesne de înțeles de ce. Economia creștea pe baza majorării consumului, împrumuturile mergeau cu motoarele turate. Nimic nu părea a zdruncina teoria creșterii pe consum.

Dar la început de 2020, criza Covid-19 a lovit atât în sănătatea oamenilor, dar și în sănătatea economiei. Este cea mai importantă criză economică din ultimii o sută de ani.

Ce au făcut guvernele? Pentru a limita daunele economice, guverne precum cel al Statelor Unite au apelat la instrumentul denumit „Bonds” și s-au împrumutat cu aproximativ 7 trilioane de dolari. Pachete de susținere economică au fost implementate și de către Uniunea Europeană. România va beneficia, astfel, de un pachet de 80 de miliarde de euro pentru finanțarea proiectelor, pachet format din granturi și credite, pentru următorii 7 ani.

Dar în timp ce de banii de la Uniunea Europeană, România va beneficia în baza unor proiecte, care nu pot fi implementate peste noapte, economia românească avea nevoie de stimulente pentru a nu sucomba.

Lipsa educației financiare va duce la crearea unei mase largi de cetățeni ușor manipulabili. Este necesar ca educația financiară să fie predată de la vârste fragede

Unul dintre programele ce au venit în sprijinul economiei este IMM Invest, un program care nu a oferit bani gratis, ci bani accesibili, pe care companiile i-au utilizat pentru a-și continua afacerile. Astfel, angajații nu și-au pierdut locurile de muncă, companiile au plătit taxe și impozite, au continuat să funcționeze și să susțină economia românească.

Din momentul în care programul IMM Invest a fost adoptat de către actualul guvern, am analizat atent modul în care acesta a evoluat. Plafonul inițial, de 15 miliarde de lei, a fost majorat la 20 de miliarde de lei. Privind cifrele, este clar că IMM Invest a venit în sprijinul mediului privat.

Afirm cu ce mai mare responsabilitate, fără susținerea mediului privat, România moare economic. Suntem în fața celei mai mari crize economice din istorie, iar susținerea mediului privat nu este doar o necesitate, este o obligație.

Programul este unul inovativ. A venit în sprijinul companiilor private, a acordat posibilitatea acestora de a-și finanța capitalul de lucru și cel investițional, dar în același timp a permis acestor companii a susține locurile de muncă.

Ce dobânzi plătește România pentru împrumuturile pe termen lung și cum se poziționează țara noastră față de celelalte țări din Uniunea Europeană?

Cifrele pentru IMM Invest, valabile la data de 15 septembrie 2020, arată conform celor de mai jos:

  • 68359 companii înscrise în program. Aceste companii susțin 838.000 de locuri de muncă
  • Credite aprobate de către bănci în valoare de peste 13 miliarde de lei (echivalentul a peste 2,6 miliarde euro)
  • 17.056 credite aprobate de către bănci

Precizez mai jos structura pe categorii de IMM-uri:

Iese în evidență echilibrul foarte bun între creditele acordate pentru a finanța capitalul de lucru (49% din totalul sumei creditelor acordate), dar și creditele pentru investiții (51% din totalul sumelor creditelor acordate).

Structura solicitărilor IMM Invest pe categorii de IMM-uri:

Programul IMM Invest susține peste 830 de mii de locuri de muncă, efectul de multiplicare în economie fiind de 7. Mai exact, fiecare leu pe care IMM Invest l-a injectat în economie, în vederea susținerii mediului privat, a dus la crearea a altor 7 lei.

Structura creditelor acordate IMM Invest pe categorii de de IMM-uri:

Execuția la 6 luni a FNGCIMM arată în felul următor: profit la 6 luni – 57 de milioane lei, cu 194% mai mult față de planificarea inițială, și cu 15% față de semestrul 1 al anului 2019.

În 2019, FNGCIMM a acordat pentru IMM-uri 2.992 garanții în valoare de 913 milioane lei. În doar 8 luni din 2020 au fost semnate 17.513 de garanții pentru finanțări pentru IMM-uri, ce totalizează 10,1 miliarde lei (de 6 ori mai multe decât anul trecut, valoarea fiind de 10 ori mai mare.

În 18 ani de existență 2002 – 2019, FNGCIMM a acordat pentru IMM-uri 74.387 garanții în valoare de 34,1 miliarde lei. Deci, 15% din numărul de garanții pentru IMM-uri, acordate de fond în 18 ani (din 2002 până în prezent) și 30% din valoarea lor pe aceeași perioadă, respectiv 18 ani, au fost acordate în doar 8 luni.

În data de 16 septembrie, Institutul Național de Statistică a publicat datele economice aferente primelor 7 luni din acest an.

Constanța, orașul distracțiilor de noapte sau un pol al dezvoltării economice?

În perioada 1.I-31.VII.2020, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, în termeni nominali, a crescut fâță de perioada 1.I-31.VII.2019, atât ca serie brută cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 2,7%, respectiv cu 2,5%.

În perioada 1.I-31.VII.2020 cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), în termeni nominali, a crescut fâță de perioada 1.I-31.VII.2019,atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 3,9%, respectiv cu 2,5%.

În perioada 1.I-31.VII.2020, faţă de perioada 1.I-31.VII.2019, volumul lucrărilor de construcții a crescut, ca serie brută, cu 18,1%, iar ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 20,0%

Revenirea economică va fi una în „V”. România a înregistrat o cădere economică de cca. 10,5%, în T2/2020 (atunci când economia a fost, practic, închisă), față de T2/2019 și minus 12,3% față de T1/2020. În S1/2020, economia s-a contractat cu 4,7%..

Comunicatul INS a scos în evidență evoluții interesante, atât cifra de afaceri din serviciile de piață prestate în principal întreprinderilor,  dar și cifra de afaceri din comerțul cu ridicata, precum și volumul lucrărilor de construcții au cunoscut creșteri importante.

Când citiți cele afirmate mai sus, legat de revenirea economiei, aruncați o privire către IMM Invest.

Articol publicat și pe platforma Project-E, link-ul se poate accesa aici

Explicația pentru care unii oameni își cumpără SUV-uri, telefoane scumpe și își fac concediile în locuri exotice, deși „nu-și permit”

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Actual

Bătaia de joc de la Ministerul Muncii: valoarea tichetelor de masă crește cu… UN BAN!

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Ministerul Muncii anunță că valoarea tichetelor de masă a fost indexată cu un ban. Asta a rezultat în urma calculelor făcute în baza formulei și indicatorilor economici prevăzuți de lege, informează ministerul.

„Valoarea nominală indexată a unui tichet de masă se stabilește prin aplicarea unei formule de calcul clare, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1045/2018 privind Normele de aplicare ale Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare. Prin urmare, ultima indexare a valorii tichetelor de masă, cu un ban, a rezultat în urma calculelor făcute în baza formulei și indicatorilor economici prevăzuți de lege. Această valoare a rezultat prin înmulțirea ultimei valori nominale indexate a unui tichet de masă cu indicele creșterii prețurilor de consum înregistrat la mărfurile alimentare, comunicat de Institutul Național de Statistică, calculat ca raport între nivelul mediu realizat al acestui indice pe ultimul semestru constituit din 6 luni calendaristice întregi și nivelul mediu al aceluiași indice pe penultimul semestru, raportat la prevederile art. 33 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1045/2018. Conform prevederilor art. 32 alin.(1) din Legea nr. 165/2018, valoarea nominală maximă a biletelor de valoare prevăzute de prezenta lege se indexează, semestrial, după cum urmează:

a) în cazul tichetelor de masă, cu indicele prețurilor de consum, înregistrat la mărfurile alimentare, comunicat de Institutul Național de Statistică;

b) în cazul celorlalte bilete de valoare, cu indicele inflației comunicat de Institutul Național de Statistică, în funcție de evoluția tarifelor/prețurilor la serviciile/bunurile a căror contravaloare poate fi achitată cu aceste bilete de valoare, potrivit acestei legi.“, notează Ministerul Muncii

 

Comments

comments

Continuă să citești

Actual

Bogdan Olteanu, fost viceguvernator BNR, 5 ani de ÎNCHISOARE. Decizia este definitivă!

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Bogdan Olteanu, fost deputat PNL și fost viceguvernator al Băncii Naționale, a fost condamnat la 5 ani de închisoare.

Bogdan Olteanu a fost reținut în urmă cu mai mulți ani și a fost acuzat că a primit 1 milion de euro de la Sorin Ovidiu Vântu astfel încât să sprijine numirea unei persoane într-o funcție publică. El a fost condamnat astăzi, 29 octombrie 2020, la cinci ani de închisoare. Sentința este definitivă.

Solutia pe scurt:

Decizia penală nr.1129/A din data de 29 Octombrie 2020 – În temeiul art.421 pct.2 lit.a din Codul de procedură penală, admite apelul declarat de inculpatul OLTEANU BOGDAN împotriva Sentinţei penale nr.1960 din data de 24 decembrie 2019, pronunţată de Tribunalul Bucure?ti – Sec?ia I Penală, în Dosarul nr.20082/3/2017. Desfiinţează, în parte, sentinţa penală apelată şi, în fond, rejudecând: Reduce pedeapsa principală aplicată inculpatului OLTEANU BOGDAN pentru infrac?iunea de trafic de influen?ă, prev. de art.291 alin.1 Cod penal rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.5 Cod penal, de la 7 ani închisoare la 5 ani închisoare, men?inând pedepsele complementare ?i accesorii aplicate aceluia?i inculpat prin sentin?a apelată. În temeiul art.424 alin.3 Cod de procedură penală rap. la art.72 Cod penal, deduce din pedeapsa principală de 5 ani închisoare aplicată inculpatului perioada re?inerii, a arestării preventive ?i a aretului la domiciliu, de la 29.07.2016 la 20.10.2016, inclusiv. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate. În temeiul art.275 alin.3 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare din apel rămân în sarcina statului. În temeiul art.275 alin.6 rap. la art.272 alin.1, 2 din Codul de procedură penală, onorariul parţial cuvenit avocatului din oficiu desemnat pentru inculpat, în cuantum de 220 lei, rămâne în sarcina statului, fiind suportat din fondul Ministerului Justiţiei. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 octombrie 2020.”

NOTĂ! La ultimul termen al procesului reprezentantul DNA a declarat că la dosar există numeroase probe care dovedesc vinovăţia lui Bogdan Olteanu, printre care declaraţiile date de Sorin Ovidiu Vîntu, ale unor oameni de afaceri şi ale fostului guvernator al Deltei Dunării, Liviu Mihaiu, dar şi înscrisuri bancare şi interceptări telefonice şi ambientale.

“Inculpatul Bogdan Olteanu a cerut şi primit un milion de euro şi sprijin electoral de la Sorin Ovidiu Vîntu. Martorul Sorin Ovidiu Vîntu a recunoscut săvârşirea faptelor, el fiind trimis în judecată pentru săvârşirea faptelor de cumpărare de influenţă (…) O altă declaraţie este cea a lui Sorin Enache, directorul general al Realitatea Media. El spune clar că la acea vreme Sorin Ovidiu Vîntu urmărea ieşirea lui Mihaiu de la “Academia Caţavencu” şi promovarea pentru postul de guvernator al Deltei Dunării. Aceste declaraţii sunt dublate de documente bancare ale unor autorităţi străine. Din interceptările făcute în cauză, reiese că Sorin Ovidiu Vîntu era interesat de numirea lui Mihaiu. Martorii cheie din dosar au fost testaţi cu aparatul poligraf pentru verificarea gradului de disimulare a sincerităţii. Rezultatul a fost ca aceşti martori au fost sinceri în cele declarate. Bogdan Olteanu a refuzat proba cu testarea la aparatul poligraf. Mai există un raport economic ce arată că Bogdan Olteanu a avut cheltuieli mai mari decât suma veniturilor legale”, a spus procurorul.

În ultimul cuvânt în faţa instanţei, Bogdan Olteanu a negat acuzaţiile procurorilor DNA şi a spus că nu a primit bani de Sorin Ovidiu Vîntu sau de la alte persoane, neexistând nicio comunicare cu privire la numirea lui Liviu Mihaiu în funcţia de guvernator al Deltei Dunării. El a declarat că toată lumea îl susţinea pe Liviu Mihaiu pentru funcţia de guvernator al Deltei Dunării, iar decizia de numire a fost luată de PNL şi Guvern.

INFO! Bogdan Olteanu a fost trimis în judecată de DNA în octombrie 2016, fiind acuzat că, în perioada iulie – noiembrie 2008, pe când era preşedinte al Camerei Deputaţilor, a solicitat şi primit de la omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu un milion de euro şi sprijin electoral în schimbul numirii lui Liviu Mihaiu în funcţia de guvernator al Deltei Dunării. Ulterior, ca urmare a diligenţelor depuse de Olteanu, Mihaiu a fost numit, la data de 18 septembrie 2008, în funcţia de guvernator al Deltei Dunării, susţin procurorii. Potrivit acestora, suma de un milion de euro a fost transferată dintr-un cont din Cipru în contul din Bulgaria al unei societăţi înregistrate în SUA şi apoi retrasă în numerar în trei zile consecutive. Ulterior, la solicitarea lui Vîntu, banii i-au fost remişi lui Olteanu la biroul unde acesta îşi desfăşura activitatea în sediul PNL.

Comments

comments

Continuă să citești

Actual

Controale în trenurile de călători, în județul Constanța. Vezi ce amenzi au fost aplicate

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Polițiștii de la transporturi  au desfășurat, în cursul zilei de ieri, o acțiune în trenurile de călători, stațiile de cale ferată și aeroporturi, pentru limitarea efectelor pandemiei SARS COV-2 și creșterea siguranței călătorilor.

La acțiune au participat peste 70 de polițiști din cadrul Secției Regionale de Poliție Transporturi Constanța, sprijiniți de forțe ale I.J.J. Constanța și G.J.M. Tomis Constanța, dar și de reprezentanți ai C.F.R. Călători.

Echipele de control au fost prezente în trenurile de călători, stațiile de cale ferată și aeroporturi, acționând pentru păstrarea măsurilor de siguranță sanitară în rândul călătorilor.

Astfel, au fost verificate 57 de stații C.F. și 62 de trenuri, fiind legitimate 515 persoane.

”În urma acțiunii, polițiștii au aplicat 271 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 109.700 de lei, dintre care 198 la Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 și 49 la Legea 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice.

Totodată, au fost constatate 4 infracțiuni la O.U.G. 23/2008, privind pescuitul și acvacultura.”, au precizat reprezentanții Biroului de presă al IPJ Constanța.

C.F.R. Călători face apel la călători să NU urce în tren, dacă la casa de bilete li se comunică faptul că nu mai sunt locuri. Recomandarea este valabilă și pentru persoanele posesoare de abonamente/autorizații.

Pentru a avea o predictibilitate a cererii de transport, inclusiv a persoanelor care au abonamente/autorizații și pentru a putea fi, astfel, dimensionată cât mai bine capacitatea trenurilor la numărul de locuri solicitat, recomandăm tuturor călătorilor procurarea biletelor din timp.

Este important ca pasagerii să evite aglomerația și să nu aleagă pentru destinația lor doar trenurile de la orele de vârf. Dacă vor face rezervări din timp, se pot suplimenta în mod operativ trenurile, înainte de plecare.

Purtarea măștii de protecție la bordul trenurilor C.F.R. Călatori este obligatorie pe toată durata călătoriei, precum și în zonele de așteptare a trenurilor – stații de cale ferată, peroane, săli de așteptare.

Foto: Ilustrativ

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: