Published
8 ani agoon
Trimiterea în judecată a fostului prefect Claudiu Palaz pe motiv că nu a aplicat, în 2011, o hotărâre judecătorească irevocabilă readuce în discuţia publică halucinantul caz de retrocedare de la Sibioara, relatat pe larg de Ordinea.Ro şi de o mare parte a presei locale şi naţionale. În linii mari, Parchetul Curţii de Apel Constanţa a prezentat o situaţie din care deducem că Prefectura Constanţa are conturile blocate de nişte persoane fizice în drept să încaseze 675.000 de euro pentru nepunerea în aplicare a Sentinţei Civile 4747/2008. Vinovatul care ar fi produs aceste daune ar fi, în opinia Parchetului, fostul prefect din perioada 2009-2012, Claudiu Palaz, care în complicitate cu Aura Bozdoacă, şefa Serviciului Juridic al Prefecturii, ar fi refuzat, în 2011, să pună în aplicare decizia judecătorilor. În realitate, situaţia este mult mai complexă şi va trebui cercetată de organe sub toate aspectele ei, pentru a fi traşi la răspundere cei cu adevărat vinovaţi.
Ionel Haşotti a spus că nu există cariera. Toni Bobe nu l-a contrazis
Probele care, probabil, nu au ajuns în atenţia Parchetului, arată că, în anul 2011, erau în vigoare două hotărâri judecătoreşti contradictorii, pronunţate în litigiul privind cariera de la Sibioara. În primul rând, vorbim de Sentinţa Civilă 4747/2008, singura evidenţiată de organul de urmărire penală, prin care persoanele fizice Elena Mitrofan şi Margareta Muscalu, reprezentate convenţional de celebrul avocat Ionel Haşotti, au primit recunoaşterea calităţii de persoane îndreptăţite la retrocedare şi dreptul de a li se restitui un teren de 20 de hectare, potrivit unui raport de expertiză realizat de expertul Tudorel Vizireanu din Brăila. Expertul confirma că terenul era liber de sarcini, deşi în realitate acesta se suprapunea, parţial, peste perimetrul minier Sibioara II – Valea cu Izvorul, apaţinând societăţii Somaco Construct SRL. Cu alte cuvinte, terenul nu era liber, ci de-a dreptul ocupat. În plus, fiind ocupat de o carieră, nu putea fi retrocedat, deoarece carierele în activitate sunt oprite de la restituirea către foştii proprietari interbelici prin efectul art. 4 alin. 1 din Legea 1/2000. Moştenitorii care se judecau cu Primăria Lumina au susţinut prin avocatul lor Ionel Haşotti că „nu există dovadă că există [pe teren] o exploatare de carieră de piatră”.
Comisia Locală Lumina, reprezentată în proces de Toni Bobe (actualmente PNL-ist de frunte), n-a contrazis această afirmaţie, la termenul decisiv din 25 septembrie 2008 (singurul termen de recurs).
Hotărârea care nu-l lăsa pe Palaz să facă punerea în posesie
A doua hotărâre judecătorească, neinvocată de Parchet în comunicatul transmis publicităţii, este Sentinţa Civilă nr. 15.528/12.07.2010 (vezi aici), pronunţată de Judecătoria Constanţa în dosarul de judecată 24738/212/2009. Prin efectul acesteia, instanţa a recunoscut dreptul de proprietate şi de folosinţă al firmei Somaco Construct SRL asupra terenurilor care făceau, în parte, obiectul retrocedării din 2008. Având acest titlu legal că terenurile îi aparţineau, cu titlul de proprietate şi de folosinţă, SC Somaco Construct SRL a notificat (vezi aici) Comisia Judeţeană condusă în 2011 de Claudiu Palaz, înaintându-i Sentinţa Civilă mai sus menţionată. Ei bine, această sentinţă civilă şi raportul de expertiză pe care se baza, întocmit în cauză de inginerul Diaconescu Mihail Dănuţ (vezi aici), au făcut imposibilă punerea în posesie a moştenitorilor. Niciun prefect, indiferent cum s-ar fi numit el, nu putea să facă punerea în posesie pe terenuri aflate deja în posesia legală a altor persoane, certificată de instanţă. Mai mult, suprapunerile erau confirmate de OCPI Constanţa.
Nici hotărârile irevocabile nu sunt… irevocabile
Sentinţa Civilă favorabilă Somaco Construct SRL avea să devină irevocabilă, prin Decizia Civilă 1127/30.09.2011 (vezi aici) a Tribunalului Constanţa. Ulterior, moştenitorii reprezentaţi de Ionel Haşotti (foto) au declarat recurs faţă de hotărârea irevocabilă, iar un complet condus de judecătoarea VANGHELIŢA TASE a revocat hotărârea irevocabilă (vezi aici). Potrivit Dicţionarului, irevocabil înseamnă ceva ce nu poate fi revocat. În acest caz, explicaţia de dicţionar s-a dovedit fără eficienţă. Ca urmare, procesul s-a rejudecat, iar un complet al Tribunalului Constanţa, format din judecătoarele CHIRĂŢICA ENACHE şi CRISTINA GHERNAJA (vezi aici), a modificat Sentinţa Civilă iniţială, dând câştig de cauză moştenitorilor. Mai mult, instanţa a obligat firma Somaco Construct SRL să sisteze operaţiunile miniere, să evacueze echipamentele industriale şi să demoleze clădirile. Reprezentanţii firmei susţin că pe teren nu se afla nicio clădire.
Bola, Volcinsky, Sticks. Ei n-au fost trimişi în judecată
În anul 2013, nimic nu se mai putea opune cererii de punere în posesie a moştenitorilor potrivit Sentinţei Civile 4747/2008. Întâmplător, prefect al judeţului Constanţa, la acel moment, era Eugen Bola, fost membru PNL şi ceva rudă, îndepărtată, cum singur a recunoscut într-o declaraţie recentă pentru Evenimentul Zilei, cu avocatul Ionel Haşotti. Numirea lui Eugen Bola s-a făcut prin hotărâre de Guvern, pe 14 noiembrie 2012. La acel moment, printre membrii Guvernului se număra şi Puiu Haşotti, ca titular al portofoliului culturii. La ceva timp după înscăunarea ca prefect, Eugen Bola a revocat (vezi aici) Hotărârea nr. 266/2011 dată de Claudiu Palaz pe vremea când existau hotărâri judecătoreşti contradictorii. În acest fel, s-a deschis calea ca moştenitorii să fie puşi în posesie, potrivit Sentinţei Civile 4747/2008, singura rămasă în putere. Însă acest lucru nu s-a întâmplat. Nici Bola nu i-a pus în posesie pe moştenitori, nici Radu Volcinsky, care i-a succedat în demnitate, nici Ion Constantin, zis Sticks, care a ocupat mai apoi fotoliul de prefect. Pe Bola, Volcinsky şi Sticks nu-i împiedica nimic să facă punerea în posesie. Ei nu pot invoca o Sentinţă contrară, pentru că aceasta fusese revocată prin recurs la recurs. Profitând de pasivitatea acestora, moştenitorii au deschis noi procese, cerând daune. Este evident că aceste daune se referă şi la perioada Bola, Volcinsky, Sticks. Cu toate acestea, ei nu au fost trimişi în judecată.
Să mai spunem că plângerea penală împotriva lui Claudiu Palaz a fost depusă de actualul prefect, Adrian Nicolaescu, cel care, totodată, a sesizat instanţa cu o cerere de constatare a nulităţii absolute a titlului de proprietate emis în baza Sentinţei Civile 4747/2008 în luna iunie 2016.
Adrian Cârlescu este fondator și redactor-șef al publicației Ordinea.Ro. Activează în presa locală constănţeană din anul 1998. A fost reporter şi editor de ştiri la MTC TV, redactor-şef la Replica de Constanţa, redactor în departamentul de investigații la Ziua de Constanţa, co-fondator la Dezvăluiri.Ro, redactor de investigații la Constanța.ro. Este absolvent al Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1998), finalizată cu o teză de licenţă coordonată de profesorul Gabriel Liiceanu, şi a unui master de filosofia culturii (2000). Este autor al volumului „Columbia – spectacolul morţii. Regimul de detenţie în Colonia Cernavodă a Canalului Vechi”, Editura Ex Ponto, Constanța, 2014, și coautor coordonator al volumului ”O istorie a orașului Cernavodă”, Editura Star Tipp, Slobozia, 2015.