Connect with us

Exclusiv

Cum a ajuns primarul din Agigea sărac lipit pământului. Ce s-a întâmplat cu averea lui fabuloasă

Publicat

la

În ultimul său interviu acordat unei publicații locale, primarul comunei Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, declara senin că nu are niciun fel de avere. Nu are casă, nu are mașină, nu are bani, exact așa cum reiese din declarația sa de avere. Totuși, primarul a dezvăluit că a cedat bunurile copiilor săi cu mulți ani în urmă, așa cum ar face orice părinte iubitor. În realitate, Cîrjaliu i-a făcut cadou uneia dintre fiicele sale și un teren din proprietatea comunei Agigea. Tranzacția s-a încheiat chiar într-o dată de 1 iunie, de ziua copiilor. Că doar nu era să-și lase copilul fără cadou!

Înainte să fie primar, Maricel cumpărase proprietăți de 1.200.000 de euro

Date oficiale despre averea fabuloasă acumulată de primarul din Agigea apar într-un referat al Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din cadrul IPJ Constanța, întocmit pe 31 martie 2015 într-un dosar penal.

În documentul Poliției se arăta că, în perioada 2006 – 2007, Maricel Cîrjaliu împreună cu soția sa au cumpărat bunuri imobile în Constanța, Agigea și Horia în valoare de 1,2 milioane de euro.

Tranzacții în familie

Tot în 2006, soții Cîrjaliu au vândut un teren și o casă din Agigea către SC Scan SRL (firmă în care era asociat Cristian Maricel Cîrjaliu) cu 100.000 de euro.

În 2014, firma Scan SRL a vândut același teren către cumnata primarului Cîrjaliu cu 190.291 de lei, ceea ce însemna mai puțin de jumătate din valoarea inițială. În 2007, soții Cîrjaliu au mai cumpărat un tern și niște hale în Constanța, pe bulevardul Mamaia nr. 284, cu 80.000 de euro. În 2010, cei doi au divorțat. Prin partaj, bunul imobil a intrat în proprietatea fostei soții a primarului, care a decis să îl doneze, în cote egale, către fiica sa și către fiul lui Cristian Darie, fostul vicepreședinte al Consiliului Județean Constanța. Mai departe, fiul fostului vice și-a vândut parte cu 270.000 de lei către fiica lui Cîrjaliu, care a devenit astfel unic proprietar al întregului imobil. În 2014, aceasta din urmă a vândut terenul și halele din Constanța cu doar 180.000 de lei către bunicul ei, Vasile Cîrjaliu.

Sesizarea de spălare de bani

Aceste tranzacții, subevaluate și fără scop economic, i-au determinat pe polițiști să sesizeze Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. Un argument suplimentar a fost acela că, potrivit declarațiilor de avere din 2008 și 2009, Maricel Cîrjaliu ar fi acordat împrumuturi personale firmelor sale de 714.350 de… monedă neprecizată. Însă această sumă, în lei sau în euro, depășea valoarea veniturilor sale licite, coroborate cu tranzacțiile imobiliare derulate.

În funcții publice, la mulgătorie

Maricel Cîrjaliu a fost asociat în diverse afaceri private cu Cristian Darie, încă din anii 90. Ambii au ajuns în politică în anul 2008, unul primar la Agigea, celălalt vicepreședinte la Consiliul Județean. În acest context, conform referatului Poliției, în perioada 2009-2014, Regia de Drumuri a Consiliului Județean și-a făcut aprovizionări substanțiale, în valoare de 4.080.854 de lei, de la Crisbo Service SRL, firmă deținută de cumnata primarului Cîrjaliu.

Un alt amănunt extrem de interesant reținut în referatul Poliției era acela că la Crisbo Service era încadrată ca director economic Elisabeta Magdalena Andrei. Această persoană se ocupa concomitent și de contabilitatea firmelor controlate de familiile Darie și Cîrjaliu. Organul de poliție opina că angajata Elisabeta Magdalena Andrei a fost o simplă interpusă a primarului într-o altă afacere de răsunet. Este vorba de Reprut Reparații Rutiere SRL, în care contabila deținea pe numele ei 50% din părțile sociale și funcția de administrator. În perioada 2010 – 2013, Reprut Reparații Rutiere SRL a contribuit esențial la derularea unui contract dintre Primăria Agigea și Urbis Rep SRL, în valoare de 800.000 de lei. O parte din banii încasați de Urbis Rep de la Primărie au ajuns mai apoi în conturile firmei contabilei lui Maricel. De asemenea, Reprut a livrat în mod direct bunuri și servicii către Agigeaserv Util (firma Primăriei), în perioada 2012-2013, în valoare de 25.000 de lei.

Luare de mită prin terenuri donate

Pe 18 septembrie 2008, primarul Cîrjaliu a emis un certificat de urbanism către o familie care deținea în localitate un teren de 15.000 mp, în vederea dezmembrării în 23 de loturi mai mici. Pe 9 decembrie 2008, beneficiarul actelor administrative emise de Primărie s-a dus la notariat cu fratele primarului, Bogdan Cîrjaliu, donând către acesta un lot de 500 de metri pătrați. Pe 10 iunie 2009, pleașca s-a repetat și fratele primarului a mai primit încă un  lot de 500 mp și tot cu titlul de donație. Organul de poliție opina că cele două donații ar fi indicii cu privire la săvârșirea infracțiunilor de dare și luare de mită. 

Suveici imobiliare pe numele contabilei

Despre contabila lui Cîrjaliu, organul de poliție mai arăta că a fost implicată în diverse tranzacții imobiliare, prin care mai multe terenuri au fost scoase din patrimoniul comunei Agigea, ajungând în cele din urmă în proprietatea rudelor primarului Cîrjaliu. Aici, în documentul Poliției este amintit un schimb de terenuri, din 28 noiembrie 2011, prin care contabila a oferit un teren arabil de 6.400 mp și a primit în schimb de la Primărie 6 loturi intravilane de 7.529 mp, fără să achite vreo diferență de preț. Ulterior, terenurile primite de la Primărie, aflate în cele mai bune zone ale localității, inclusiv pe buza falezei, au ajuns în proprietatea familiei primarului și apropiaților acestuia.

Despre aceste tranzacții, Ordinea.Ro a publicat două anchete detaliate, pe care le puteți citi AICI și AICI.

Retrocedări… cu beneficiu contabil

Și afacerile imobiliare nu se opresc aici, familia Cîrjaliu ajungând să intre în posesia unor terenuri ce au făcut obiectul unor retrocedări, pe baza propunerilor înaintate de Comisia Locală de fond funciar Agigea, structură condusă chiar de primarul Cîrjaliu.

În primul rând, este vorba de o retrocedare din anul 2009, prin care unui cetățean i s-a atribuit o suprafață de 20.010 mp pe raza comunei Agigea. La câteva luni de la punerea în posesie, acesta a vândut întregul teren cu 25.000 de lei către contabila lui Cîrjaliu, Elisabeta Magdalena Andrei. Ea a dezmembrat terenul în două loturi egale, de câte 10.005 mp. Ulterior, un lot a ajuns la Reprut Reparații Rutiere SRL, iar celălalt la Scan SRL, firmă deținută de fratele primarului.

Afaceri imobiliare între două cumnate

În septembrie 2012, un alt cetățean a obținut retrocedarea unui teren agricol de 3 hectare pe raza localității Agigea. În martie 2013, acesta a vândut întreaga suprafață cu 8.000 de lei către Alexandra Mioara Vaidahazan, cumnata lui Claudiu Revei, patronul Revcad SRL, firma care s-a ocupat și încă se ocupă de cadastrarea terenurilor din Agigea. La trei luni distanță, pe 17 iunie 2013, cumnata cadastristului a dezmembrat terenul în 23 de loturi. Din iulie 2012 până în martie 2014, aceasta a vândut 21 din cele 23 de loturi către Cristiana Cîrjaliu, cumnata primarului, cu numai 25.000 de lei. Cumnații celor două doamne implicate în aceste tranzacții, adică Maricel Cîrjaliu și Claudiu Revei, aveau și au o legătură foarte strânsă.

Vânzări interesate de terenuri. Bunurile ajung la familia primarului

Pe 27 septembrie 2013, Primăria lui Cîrjaliu a vândut un teren de 213 mp către un simplu angajat de la Reprut Reparații Rutiere. Acesta a plătit bunul cu 9.570 de euro. Însă la câteva săptămâni distanță, mai exact pe 18 octombrie 2013, angajatul a vândut terenul în pierdere, cu numai 10.000 de lei… fix către cumnata primarului Cîrjaliu. E limpede – spunem noi – că angajatul a fost o simplă săgeată, utilizată în această schemă de sifonare a unui bun din patrimoniul comunei în proprietatea familiei primarului.

Un schimb pe care fratele primarului nu-l putea face pe numele lui

Același angajat pomenit în paragraful anterior a cumpărat de la Bogdan Cîrjaliu un teren extravilan arabil de 2.000 mp, pe data de 31 mai 2011, cu 32.800 de lei. În 2012, el a dezmembrat terenul în 6 loturi mai mici. Un lot de 467 mp, care era cadastrat ca alee de acces aflată în intravilan agricol, a făcut obiectul unui schimb de terenuri cu Primăria Agigea. Autoritatea condusă de Maricel i-a predat în loc un teren intravilan, deplin construibil, aflat la intersecția străzilor George Enescu și Violetelor. După acest aranjament, angajatul a vândut terenul ”premium” primit de la Primărie către Cristiana Cîrjaliu, soția lui Bogdan Cîrjaliu și cumnata primarului, cu 30.000 de lei.

Un cadou de ziua copilului

În sfârșit, în cadrul anchetei s-a mai reliefat că Sorina Cîrjaliu, fiica primarului din Agigea, a cumpărat 300 mp de teren intravilan, de la Primăria condusă de tatăl ei, pe strada Mălinului din localitate. Vânzarea s-a făcut de ziua copiilor, pe 1 iunie 2012, prin negociere directă, la valoarea de 18,60 euro/mp. Însă o expertiză atesta o valoare de 60 de euro/mp, ceea ce însemna de peste 4 ori mai mult. Diferența de preț a fost ca un cadou, de ziua când părinții îi surprind pe cei mici cu afecțiunea lor.

Precizăm că toate datele prezentate mai sus au făcut parte dintr-o anchetă oficială Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din cadrul IPJ Constanța. La un moment dat, ofițerul de poliție care a făcut acest inventar al averii și combinațiilor a fost retras din dosar. Lucrarea penală a ajuns pe mâna unui subofițer, care a propus clasarea. Afacerea schimburilor de terenuri evocată mai sus a fost reinvestigată in rem, în dosarul 8578/P/2021 al PJ Constanța. Dosarul a fost clasat recent, la propunerea Poliției Judiciare, ca urmare a prescrierii răspunderii penale.

Trebuie să mai amintim că primarul din Agigea are calitatea de inculpat într-un dosar penal de răsunet, fiind acuzat că a furat un teren prin inventariere, pe malul mării, vânzându-l mai apoi către o firmă deținută acum de familia sa. Intuiția ne spune că primarul a devenit sărac lipit pământului, cedând toată averea sa către familie, nu atât din dragostea părintească pe care o evocă acum, cât din teama că va răspunde penal.

Comments

comments

Exclusiv

Primăria Constanța, obligată să achite penalități de 1,3 milioane de euro către niște clienți ai avocatului Ionel Hașotti

Publicat

la data de

Scris de

Primăria Constanța a fost obligată, pe fond, de Tribunalul Constanța, să achite dobânzi penalizatoare în cuantum de 6,5 milioane de lei către House 3000 Real Estate Investment SRL, o firmă reprezentată convențional de celebrul avocat Ionel Hașotti. Această firmă, care este deținută de o societate anonimă cu sediul în Luxemburg, a cesionat încă din 2013 creanța deținută de italienii de la FINCOGERO asupra municipalității constănțene, fiind în drept să încaseze aproape câte un milion de euro pe an de la Primărie, până în 2027. Primăria tot uită să-și achite aceste ”rate”, iar firma cu beneficiari anonimi profită de situație pentru a cere, prin avocatul ei, dobânzi penalizatoare ce înmulțesc milioanele. Penalitățile actuale, de 5,5 milioane de lei sau 1,3 milioane de euro, s-au strâns ca urmare a faptului că atât administrația trecută, cât și administrația actuală au uitat să achite ”ratele”, din februarie 2019 până în aprilie 2021. De la Crăciunul din 2020, treburile juridice ale Primăriei Constanța sunt coordonate de Felicia Ovanesian, care a fost în trecut chiar avocata FINCOGERO. Sub coordonarea ei, Primăria a mai uitat și de alte obligații, ca de exemplu să depună un recurs în termenul legal într-un proces cu familia avocatului Hașotti.

Rana numită FINCOGERO

Situația actuală are rădăcinile în anul 2000, atunci când Primăria Constanța, condusă de Gheorghe Mihăieși, a concesionat un taluz din Faleză Nord, către compania italiană FINCOGERO. Italienii primeau dreptul să construiască vile de lux pe malul mării. Însă Primăria se obliga să consolideze terenul, pe cheltuiala ei.

La scurt timp după parafarea acestui contract bizar, la cârma Primăriei a venit Radu Mazăre. Acesta a refuzat inițial să respecte contractul. Însă, situația a fost rezolvată de avocata italienilor, Felicia Ovanesian. Ea a semnat o tranzacție extrajudiciară cu Mazăre (vezi AICI). Și tot ea a câștigat o hotărâre judecătorească prin care Fincogero era autorizată să consolideze terenul ”pe cheltuiala” municipalității.  

Italienii au început consolidarea în 2009, cu ziduri de sprijin, diguri submerse, căi de acces și… un heliport. De supravegherea lucrărilor s-a ocupat Georgică Giurgiucanu, marele tunar de la retrocedări, aflat acum în spatele gratiilor alături de fostul primar Radu Mazăre. Ca o coincidență, Giurgiucanu a fost și el, în alt context, client al avocatei Felicia Ovanesian. Spunem în alt context, deoarece Ovanesian s-a retras din relația cu Fincogero, după victoriile relatate mai sus. În locul ei, italienii l-au angajat ca avocat pe și mai iscusitul Ionel Hașotti – mare maestru în retrocedări și în procese controversate.

Cum s-a ajuns la datoria de 14 milioane de euro

În 2011, după executarea primei etape de lucrări, italienii au trimis Primăriei o somație de plată pentru o sumă fabuloasă, de peste 61 de milioane de lei, stabilită nu pe baza cheltuielilor, ci prin expertiză imobiliară extrajudiciară.

A urmat un proces tensionat, pe care ”maestrul” Hașotti l-a câștigat cu brio. În proces s-a dispus efectuarea unei noi expertize, și tot imobiliare. Iar la al 14-lea termen, când nu se mai putea schimba nimic, avocatul angajat de Primărie s-a prins să ceară o expertiză contabilă.

Primăria a motivat prin avocatul ei că ANAF ar fi descoperit în acea perioadă că Fincogero înregistrase un profit de 10 milioane de euro. Cu alte cuvinte, italienii ar fi cheltuit doar 4 milioane de euro în contul Primăriei, iar nu 14, cum reieșea din expertizele imobiliare.

Toate aceste susțineri și dovezi n-au mai contat, pe motiv că Primăria trebuia să le evoce de la bun început, ceea ce avocatul ei a uitat spre profitul părții adverse. Singurul câștig al municipalității a fost eșalonarea datoriei uriașe în rate pe 15 ani, potrivit unei hotărâri din 2013.

Tot în 2013, clienții lui Hașotti au vândut întreaga creanță către House 3000 Real Estate Investment SRL. Aceasta are ca asociat unic o societate anonimă din Luxemburg, pe numele ei Green Real Estate SA.

House 3000 este administrată la vedere de Cezar Catargiu, un personaj despre care presa locală constănțeană a arătat că a fost implicat în conducerea UGIR Constanța, în perioada în care această structură se afla sub influența lui Sorin Strutinsky, fost asociat în afaceri private cu Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu.

Primăria tot uită. Anonimii își fac fulul din penalități

De-a lungul anilor, Primăria Constanța a întârziat cu plata ”ratelor” către luxemburghezi. House 3000, reprezentată tot de avocatul Ionel Hașotti, s-a dus în mod repetat la instanță, obținând plata de daune penalizatoare pentru întârzieri.

Ultimele întârzieri au survenit la ratele 8 și 9 din debitul principal de peste 14 milioane de euro. Pe 21 iunie a.c., Tribunalul Constanța a admis acțiunea depusă de House 3000 prin SCA Hașotti și Asociații, obligând municipalitatea să achite daune penalizatoare de 5,5 milioane de lei și cheltuieli de judecată de peste 73.000 de lei. Onorariul avocatului Hașotti urmează să se soluționeze pe cale separată.

În mare parte, întârzierile au fost înregistrate în mandatul fostului primar Decebal Făgădău. Însă și administrația actuală a fost pasivă în a-și îndeplini obligațiile de plată până în luna aprilie 2021.

Până la acest moment, Primăria nu a găsit oportun să transmită, din proprie inițiativă, nicio informație despre această gaură de 1,3 milioane de euro din penalități.

Altă amnezie în folosul lui Hașotti

În opinia noastră situația trebuie lămurită, public și urgent, de către autoritatea locală, deoarece, așa cum am arătat, coordonatorul domeniului juridic, city-managerul Felicia Ovanesian, a avut în trecut raporturi profesionale cu Fincogero. Colac peste pupăză, avocatul actual al italienilor, Ionel Hașotti, a mai avut un beneficiu de pe urma memoriei proaste a juridicului din Primărie. Când uiți o dată, ar putea fi o întâmplare, dar când uiți de mai multe ori spre beneficiul aceleiași persoane, deja se naște suspiciunea că ar fi ceva necurat la mijloc.

Ne referim aici la dosarul de judecată 4224/118/2021, în care Georgeta Hașotti, reprezentată de casa de avocatură a cumnatului ei, Ionel Hașotti, a contestat un act administrativ emis de Primăria Constanța pe 30 decembrie 2020. Cumnata avocatului datora niște bani Primăriei, ca regularizare la o autorizație de construire din anul 2015.

Cu Ionel la bară, cumnata a câștigat procesul, pe fond, la Tribunalul Constanța, pe 6 octombrie 2021. Primăria avea dreptul la un recurs în 15 zile de la comunicare. Însă pe portalul instanței apar două recursuri, nu unul, înregistrate de Primărie, pe 16 și 17 decembrie 2021. Instanța a analizat un singur recurs, după cum este legal, și l-a respins, ATENȚIE, ca tardiv introdus.

Manevre nesimțite

Recursul tardiv este una din cele mai nesimțite manevre juridice din câte există. Într-un alt caz, mediatizat pe larg, Ionel Hașotti a mai scăpat temporar dintr-o problemă, într-un mod similar. Ne referim la o acțiune a Prefecturii, prin care s-a cerut anularea titlului de proprietate obținut de Hașotti pentru niște clienți de-ai lui asupra carierei de granit de la Sibioara. În acel proces, fostul prefect Ioan Albu a declarat apel tardiv. Uitarea lui Albu i-a folosit din plin lui Hașotti, în sensul că argumente extrem de plauzibile, care puteau răsturna soluția de fond favorabilă clienților avocatului, nu au mai fost cercetate deloc de instanța superioară. Abia anul acesta, titlul de proprietate obținut prin frauda legii a fost desființat de o instanță penală, după ce procurorii au descoperit că actele de opțiune succesorală erau false (mai multe detalii AICI).

Revenind la penalitățile de 1,3 milioane de euro obținute de Hașotti pentru clienții săi anonimi de la House 3000, trebuie să mai spunem că această hotărâre judecătorească nu este definitivă, putând fi atacată de Primărie cu apel, să sperăm că nu tardiv, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Jupânul PSD-ist Ion Dumitrache a pus mâna pe salubrizarea porturilor Constanța, Mangalia și Midia

Publicat

la data de

Scris de

Compania Națională Administrarea Porturilor Maritime Constanța a atribuit un contract sectorial de salubrizare de peste un milion de euro către o firmă din ”siajul” lui Ion Dumitrache, liderului PSD Constanța (organizația municipală). Firma este deținută oficial de o contabilă din Medgidia, însă toate dârele duc spre jupânul PSD-ist, așa cum vom explica mai jos.

Serviciul de salubrizare a căilor rutiere și pietonale a platformelor de circulație, a spațiilor verzi amenajate și neamenajate, precum și a terenurilor pe care sunt amplasate liniile de cale ferată aparținând CN AMPC SA Constanța din porturile Constanța (sector Nord, Sud, Midia) și Mangalia” a fost scos la licitație printr-un anunț publicat în SICAP pe 28 noiembrie 2021, la o valoare estimată de 5.665.020 de lei.

În linii mari, compania portuară dorea să obțină de acești bani: măturarea manuală a străzilor, trotuarelor și parcărilor, răzuirea rigolelor, întreținerea curățeniei, stropirea mecanică a spațiilor verzi, colectarea și transportul deșeurilor (anunțul de participare poate fi consumtat AICI)

După o serie de clarificări, la licitație s-au înscris doi ofertanți: Iridex Group Salubrizare SRL (o firmă care câștigase toate licitațiile anterioare începând cu anul 2008) și consorțiul format din Salport Midia SRL Constanța + Financiar Urban SRL Pitești.

În aprilie 2022, CN APMC a decis să atribuie contractul către consorțiul condus de Salport Midia SRL. Iridex a formulat o contestație la CNSC, prin care a cerut anularea procedurii, evocând printre altele incidența articolului 228 din Legea 99/2016 privind achizițiile sectoriale. Acest articol califică drept neconforme ofertele care nu respectă documentele achiziției, care prezintă semne de înțelegeri anticoncurențiale sau CORUPȚIE, sau care sunt anormal de scăzute. Situația reclamată de IRIDEX nu a fost analizată pe fond, petiția fiind respinsă pe motive procedurale, ca lipsită de interes. Prin urmare, nu știm dacă a fost vorba de corupție, neconformități sau de un preț care nu poate acoperi prestațiile în realitate, caz în care fie nu se prestează corespunzător, fie se ajustează valoarea prin act adițional ulterior.

Pe 10 iunie 2022, după respingerea contestației, CN APMC a semnat un contract cu Salport Midia SRL, la valoarea de 5.435.482,39 de lei plus TVA. Achiziția a fost anunțată în SICAP pe 17 iunie (vezi AICI).

În ”siajul” lui Dumitrache

Potrivit Risco.Ro, Salport Midia SRL este o firmă înființată în anul 2019 prin divizare din Salport SA. La momentul înființării, firma l-a avut drept asociat unic pe Cătălin Turcu, fost angajat al lui Ion Dumitrache la Șantierul Naval Midia SA (vezi sursa informației AICI).

Pe 19 februarie 2021, acest Turcu a cesionat părțile sociale către Comagra SRL, o firmă aflată, la rândul ei, în siajul lui Dumitrache.

Potrivit datelor oficiale, Comagra SRL este deținută de Elena Mușat, de 53 de ani, din Medgidia. Aceasta a fost timp de 20 de ani contabila șantierului naval Midia deținut de Dumitrache. Informația a fost prezentată public în anul 2020 de publicațiile România Liberă și Evenimentul Zilei, în contextul scandalului scufundării navei Hind Queen în rada Portului Midia, cu peste 14.000 de oi vii la bord. Sursele citate indicau atunci ipoteza că ambarcațiunea cu animale vii s-ar fi scufundat după ce coca navei ar fi fost perforată de o structură metalică improvizată pentru prelungirea terminalului operat de Comagra.

Statul român a cheltuit sume impresionante pentru ranfluarea navei și scoaterea cadavrelor de animale din apa mării. Ancheta oficială nu a stabilit nicio implicare a firmei Comagra sau a contabilei lui Dumitrache.

În sfârșit, legăturile Salport Midia SRL cu Dumitrache sunt întărite de faptul că această firmă are, de la înființare, sediul social în Constanța, pe strada Vârful cu Dor nr. 6. Or la aceeași adresă funcționează și ETT Company SRL, o firmă înregistrată, 100%, pe numele liderului PSD Ion Dumitrache. ETT Company SRL reprezintă interfața prin care Dumitrache controlează Șantierul Naval Midia, deținând oficial 78% din  acțiunile acestuia.

4 angajați, afaceri de 65.000 de euro

Firma din umbra lui Dumitrache care a împușcat contractul de salubrizare de peste un milion de euro are în spate rezultate financiare extrem de modeste. Potrivit Risco.Ro, în anul 2021, Salport Midia SRL a avut doar 4 salariați și a derulat afaceri de numai 324.280 de lei, ceea ce înseamnă, rotunjit, cam 65.000 de euro. Profitul net raportat a fost de 15.399 de lei, ceea ce înseamnă puțin peste 3.000 de euro. În 2019 și 2020, societatea a avut ZERO angajați, ZERO cifră de afaceri, ZERO profit. Ca urmare, nu îndeplinea cerințele minimale de participare la licitație în mod autonom. Printre condiții se aflau licența de salubrizare, derularea unor contracte de 2,5 milioane de lei în perioada anterioară, deținerea mașinilor necesare prestării serviciului de salubrizare.

Toate condițiile au fost asigurate de partenerul de consorțiu, Financiar Urban SRL Pitești. În acest caz vorbim de o firmă importantă controlată de Gheorghe Văsâi. Acesta din urmă a devenit cunoscut la nivel național în calitatea sa de client al DNA. În 2020, Văsâi a fost condamnat pe fond la 6 ani de închisoare, într-un dosar în care și fostul primar PSD-ist de la Pitești, Tudor Pendiuc, a primit 8 ani de închisoare. Faptele penale se referă la modalitatea în care Primăria lui Pendiuc a achiziționat 80 de autobuze, pe care le-a dat în exploatarea lui Văsâi. Să fie bine pentru gurile lor! Dosarul celor doi potlogari se judecă în apel, cu șanse de achitare, din cauza prescripției.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Un IFN din Constanța a încălcat demnitatea și viața privată a unei angajate. Ce daune trebuie să achite compania, potrivit sentinței de fond

Publicat

la data de

Scris de

Cea mai cunoscută instituție financiară nebancară din Constanța, Easy Credit 4 All IFN SA, a manifestat un comportament abuziv față de o angajată, încălcându-i drepturile la viață privată, demnitate, sănătate și securitate în muncă. Aceste aspecte au fost constatate de Tribunalul Iași, printr-o sentință pronunțată pe 17 iunie a.c., pe fondul unui litigiu de muncă inițiat încă din anul 2019 (dosar 7191/99/2019).

Reclamanta se numește Roxana Mihaela Cernescu. Aceasta a fost angajată la punctul de lucru deschis de Easy Credit 4 All IFN SA în municipiul Iași, în baza unui contract individual de muncă încheiat în februarie 2017. La sfârșitul anului 2019, salariata acumulase un număr important de ore suplimentare muncite și neplătite. În ciuda acestei implicări, angajatorul a sancționat-o disciplinar și i-a suspendat contractul individual de muncă în condiții contrare legii, conform celor constate de instanța de judecată. Pe fondul stresului de la locul de muncă, angajata s-a îmbolnăvit.

Comportamentul abuziv al angajatorului a fost probat cu martori, interogatoriu, înregistrări ale camerelor de supraveghere montate de societate în birourile agenției, SMS-uri, e-mailuri și alte dovezi în format electronic, stocate pe un CD. Doi dintre martorii propuși de reclamantă au fost respinși de instanță, pe motiv că aceștia, la rândul lor, au fost implicați în litigii de muncă sau în reclamații de hărțuire și discriminare formulate împotriva Easy Credit, astfel încât depozițiile lor puteau fi subiective.

Înregistrările camerelor de supraveghere montate în birourile societății au fost obținute de reclamantă în baza unei ordonanțe președințiale a Tribunalului Iași (dosar 6796/99/2019). Cererea reclamantei viza în mod special înregistrările din 10 octombrie 2019, conținând, cel mai probabil, incidente menite să probeze încălcarea demnității.

În general vorbind, încălcarea demnității se referă la agresiuni verbale, amenințări, șicanări sau comportamente degradante (umilirea în fața colectivului de lucru, retragerea atribuțiilor uzuale și trasarea unor sarcini irelevante precum tocarea manuală a hârtiilor, blocarea accesului la telefon și la softurile de lucru, luarea scaunului de la birou, mutarea biroului, blocarea ușii etc). 

La capătul procesului de fond, Tribunalul Iași a constatat comportamentul abuziv al societății din Constanța. Instanța a anulat deciziile emise de Easy Credit 4 All IFN SA, în anul 2019, privind sancționarea disciplinară a Roxanei Cernescu și suspendarea contractului ei de muncă. Societatea a fost obligată să o reîncadreze pe reclamantă în muncă și să ia toate măsurile pentru a înlătura încălcarea drepturilor la viață privată, demnitate, sănătate și securitate în muncă. Easy Credit trebuie să achite salariile reclamantei din 2019 până la reîncadrare, cu indexări și majorări, precum și cu dobândă legală penalizatoare. De asemenea, trebuie să achite orele suplimentare (câte o jumătate de oră pe zi, din februarie 2017 până în  mai 2019, și câte o oră pe zi, în intervalul mai – octombrie 2019). Suma de plată s-ar putea ridica la aproximativ 50.000 de euro. 

În plus, compania constănțeană a fost obligată să achite daune morale de 40.000 de lei pentru încălcarea demnității și a celorlalte drepturi ale angajatei, precum și 2.000 de lei cu titlul de daune materiale. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată în apel.

 

”Mai rău ca în lagăr, aceeași atitudine pe care o are Putin față de ceea ce se întâmplă în Ucraina”

Câteva impresii despre atmosfera de lucru de la Easy Credit 4 All IFN SA au fost relatate de foști angajați ai companiei pe site-ul www.undelucram.ro. Iată câteva dintre ele: 

”Atitudinea managementului este tip românească, angajatul este sclav și cam atât. Volum de muncă foarte mare, colegii vin și pleacă din această cauză. Șefa de la juridic se comportă urât cu angajații.”

”SUNT PUSI OAMENI IN FUNCTII CHEIE LA VARSTE FRAGEDE FARA EXPERIENTA. (drept urmare nu știu sa gestioneze sa aplaneze sa rezolve situațiile din agenții).”

”Mai rău ca în lagăr, aceeași atitudine pe care o are Putin față de ceea ce se întâmplă în Ucraina, și nu exagerez cu absolut nimic când spun asta. Atitudinea asa zisilor șefi lasă total de dorit, nu aduc nicio plus valoare societății, te umilesc, te jignesc, te amenință cu concedierea, îți reproșează și pentru faptul ca îți primești salariul pentru care ai muncit, și încă cât… stat peste program cât se poate. Totul este la limita legii, asta cred ca a fost și motivul pentru care au avut activitatea suspendata anul trecut. Bnr-ul v-a închis, protecția muncii pe când vă închid? Pacat ca nu au curaj angajații sa va facă reclamații ca altfel erați închiși de mult.”

”Sfaturi pentru conducere: Sa se gândească ca asa cum tratează ei angajații asa vor fi și ei tratați, deși am auzit ca sunt deja tratați la fel sau chiar mai rău de directorul general. Acceptați sa fiți umiliți și faceți același lucru la rândul vostru pentru ca știți ca nu va veți mai angaja nici în 1000 de vieți pe salariile alea, asta este motivul pentru care acceptați și faceți tot ce vi se spune. Niște oameni fără caracter, fără cunoștințe juridice, economice, de leadership. Nu vreau sa ma cobor la nivelul lor și de aceea nu folosesc limbajul pe care îl merita.”. 

Crăciun și asociații

Easy Credit 4 All IFN SA este o firmă specializată în acordarea de credite cu garanții imobiliare. Compania a fost înființată în anul 2009 și are în prezent un capital social subscris de 79 de milioane de lei. Sediul social se află în Constanța, pe bulevardul Alexandru Lăpușneanu nr. 82, în zona Trocadero. Activitatea se desfășoară prin agenții/puncte de lucru în cele mai importante localități din țară.  Potrivit informațiilor publicate pe site-ul Ministerului de Finanțe, societatea constănțeană a avut anul trecut venituri totale de 42 de milioane de lei, obținând un profit net de 7,3 milioane de lei. Aceasta a mai declarat creanțe de peste 85 de milioane de lei deținute asupra clientelei (bani de încasat). În 2020, cifrele raportate de companie au fost și mai spectaculoase: creanțe asupra clientelei de 105 milioane de lei, venituri totale de 43,7 milioane de lei, profit net de peste 12 milioane de lei.

Potrivit Risco.Ro, Easy Credit 4 All IFN SA este deținută de 27 de persoane fizice și alte două persoane juridice. Directorul general și cel mai important acționar al firmei este Nicolae Crăciun (foto deschidere). Acesta deține 25,5% din acțiuni ca persoană fizică și încă 24,5% din acțiuni prin Progres Consulting SA – o firmă pe care o deține împreună cu soția sa. Progres Consulting administrează cimitirul municipal de pe strada Baba Novac din Constanța, în baza unui contract semnat cu Primăria Constanța în perioada administrației Mihăieși. Pentru anul trecut, societatea a raportat o cifră de afaceri de 23,9 milioane de lei. 

Relevant este și faptul că în consiliul de administrație al firmei care se ocupă de cimitir se află, potrivit Risco.ro, și fostul șef al Inspectoratului de Poliție al Județului Constanța, Adrian Rapotan, în vreme ce printre cenzori se numără și Carmen-Mioara Bola, soția lui Eugen Bola, inspector-șef, din vremuri imemoriale, al Inspectoratului Teritorial de Muncă din Constanța.  

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: