Connect with us

Justitie

Mafia alcoolului face victime! Zeci de persoane sunt urmărite penal!

Maria Ionescu

Publicat

la

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 17 și 18 octombrie 2016, a următorilor inculpați: BUCURA CĂTĂLIN, IVĂNESCU GEORGE, ZLOTEA GHEORGHE, CÎRCIUMARU CONSTANTIN, toți asociați la societățile comerciale de producere și comercializare a băuturilor alcoolice implicate în activitatea infracțională, care și-au împărțit funcțiile de management, în sarcina cărora s-a reținut săvârșirea unor infracțiuni de evaziune fiscală în formă continuată, ca autori și/sau complici, POPESCU GHEORGHE COSMIN, administratorul special al uneia dintre societățile comerciale implicate, după intrarea acesteia în insolvență,în sarcina căruia s-au reținut infracțiuni de evaziune fiscală în formă continuată, VASILESCU CĂTĂLIN FLORIAN, administrator a două societăți comerciale, în sarcina căruia s-au reținut infracțiuni de complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală în formă continuată, SĂVOIU SORIN VASILE, director general al unei societăți cu activitate de cultivare a strugurilor, în prezent lichidată, în sarcina căruia s-au reținut infracțiuni de complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală în formă continuată, LASCU CRISTIAN GEORGE, la data faptelor director al Direcției de politici și legislație în domeniile vamal și nefiscal din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, TĂNASE IRINA, la data faptelor șef al Direcției de Autorizări din cadrul Autorității Naționale a Vămilor (ANV), TOMA IOANA, la data faptelor director general al Direcției generale juridice din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, ultimii trei menționați fiind funcționari publici în sarcina cărora s-au reținut infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Prejudiciu foarte mare

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt: În perioada 2010-2014, patru societăți cu activitate de producere și comercializare a băuturilor alcoolice, deținute sau controlate de Ivănescu George, Bucura Cătălin, Zlotea Gheorghe și de alte persoane, au produs un prejudiciu total de 597.218.168,76 lei (aproximativ 132 milioane de euro) bugetului de stat prin sustragerea de la plata obligațiilor fiscale. Activitatea infracțională s-a desfășurat în condițiile în care funcționarii publici din cadrul autorităților fiscale și vamale competente fie nu au îndeplinit actele la care erau obligați prin atribuțiile de serviciu, fie au îndeplinit asemenea acte în mod defectuos. Cauzele producerii acestui prejudiciu, identificate în cauză, sunt:
– autorizarea, cu încălcarea dispozițiilor legale, a trei antrepozite fiscale de producție alcool și băuturi alcoolice deținute de societăți;
– sustragerea de la plata taxei pe valoarea adăugată, a accizelor și a altor obligații fiscale prin înregistrarea unor operațiuni fictive, care au mărit taxa deductibilă;
– îngăduința funcționarilor publici care nu au îndeplinit actele la care erau obligați și nu au dispus măsurile prevăzute de lege pentru a opri activitatea antrepozitelor, deși societățile au înregistrat lună de lună obligații fiscale restante, iar cuantumul acestora a crescut constant. Astfel, în cazul a trei antrepozite fiscale de producție, Comisia pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate din cadrul Ministerului Finanțelor Publice a încălcat legea în procedura de autorizare, prin adoptarea unor soluții de admitere a cererilor în alte condiții decât cele legale. După autorizarea societăților ca antrepozite fiscale, funcționarii publici cu atribuții de serviciu în materie nu au îndeplinit actele la care erau obligați în virtutea acestora și astfel, timp de doi ani, autorizațiile nu au fost suspendate, deși lună de lună societățile comerciale în cauză au acumulat obligații fiscale restante, inclusiv accize și TVA.

Au fost înregistrate operațiuni fictive

Societățile comerciale vizate în prezenta cauză s-au sustras de la plata obligațiilor fiscale prin înregistrarea unor operațiuni fictive care au avut ca scop mărirea cuantumului taxei pe valoarea adăugată deductibilă. În temeiul deconturilor de TVA cu opțiune de rambursare, societățile menționate au susținut ulterior că au de încasat bani de la bugetul de stat, astfel că împotriva lor să nu fie luate măsurile prevăzute de lege care să le oblige să plătească obligațiile fiscale restante. Trei dintre societățile comerciale vizate de anchetă au înregistrat în contabilitate facturi emise de pretinși furnizori în scopul de a majora artificial taxa pe valoarea adăugată deductibilă, astfel încât, printr-o eventuală compensare ori rambursare, această sumă să poată acoperi celelalte obligații fiscale pe care societățile le înregistrează din activitatea de producție a băuturilor alcoolice. De exemplu, în perioada septembrie 2012-iunie 2014, una dintre societățile cu activitate de producere și comercializare băuturi alcoolice a înregistrat de la furnizorii săi facturi de avans în valoare de 1.858.666.060,62 lei (aproximativ 400 de milioane de euro), plus TVA de 388.959.854 lei (aproximativ 86 milioane de euro). Menționăm că suma de 1.858.666.060,62 lei (aproximativ 400 de milioane de euro – totalul care rezultă din facturile emise de furnizorii artificiali ai societății respective) este atât de mare, încât ar putea fi comparată cu ratele de capital pe care România le-a plătit Fondului Monetar Internațional în perioada 2012 – 2015 ori cu împrumutul contractat de România de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în 2011. Deși la momentul intrării în insolvență (aprilie 2012), societatea respectivă nu înregistra, aparent, obligații restante către bugetul general consolidat, la data de 31.08.2014, conform unei adrese a finanțelor publice locale, respectiva societate figura cu obligații totale de plată la bugetul general consolidat, acumulate după deschiderea procedurii de insolvență, de 162.825.923 lei (aproximativ 36 milioane de euro).

S-au folosit furnizori artificiali

În aceeași perioadă, o altă societate din cele vizate de anchetă a înregistrat în contabilitate facturi emise de furnizorii artificiali pentru o sumă totală de 1.702.851.601 lei (aproximativ 370 milioane de euro), din care 288.939.019 lei (aproximativ 65 milioane de euro) TVA. Scopul pentru care și această societate a înregistrat facturile de avans în contabilitate a fost, ca și în cazul anterior, pe de o parte, sustragerea de la plata taxei pe valoarea adăugată și de la plata altor obligații fiscale restante, în special accize, iar, pe de altă parte, obținerea unor sume de bani de la bugetul general consolidat. La momentul deschiderii procedurii insolvenței, în luna martie 2012, nici această societate nu avea în mod aparent datorii către bugetul general consolidat. Potrivit declarațiilor depuse de societate. Inspecțiile fiscale efectuate ulterior deschiderii procedurii insolvenței au arătat că societatea avea obligații fiscale provenite în principal din modul de calcul a taxei pe valoarea adăugată. La data de 07.10.2014, datoriile însumau 90.180.097 lei. Toate cele trei societăți comerciale au solicitat deschiderea procedurii reorganizării judiciare și au susținut că, împotriva unei societăți aflate în insolvență, nu pot fi luate măsuri care să o constrângă să plătească obligațiile fiscale restante. Inculpaților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală. Inculpații IVĂNESCU GEORGE, BUCURA CĂTĂLIN, ZLOTEA GHEORGHE, CÎRCIUMARU CONSTANTIN, POPESCU GHEORGHE COSMIN, VASILESCU CĂTĂLIN FLORIAN, SĂVOIU SORIN VASILE, LASCU CRISTIAN GEORGE și TĂNASE IRINA urmează să fie prezentați la data de 18 octombrie 2016, la Curtea de Apel București, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile, iar inculpata TOMA IOANA cu propunere de arest la domiciliu.
În același dosar se efectuează acte de urmărire penală și față de alte 40 de persoane.
În cauză, procurorii anticorupție au beneficiat de sprijinul Direcției Generale Antifraudă Fiscală.
”Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.”, precizează Biroul de presă al Direcției Naționale Anticorupție.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Justitie

Kovesi: CONTURI pe ZERO, trăiește din salariul de magistrat și locuiește într-un apartament de două camere

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Fosta şefă a DNA, Laura Codruţa Kovesi, actualul procuror şef european are conturi pe zero, un apartament de două camere luat cu credit ipotecar şi trăieşte din salariul generos de magistrat, relevă ultima declaraţie de avere acesteia.

Potrivit documentului, noul procuror șef european are patru conturi curente şi unul de economii deschise la BRD – Groupe Societe Generale.

Astfel, trei dintre conturile curente sunt deschise încă din 2016. Primul este în euro, iar valoarea sa este zero, al doilea şi al treilea sunt în lei iar valoarea lor este de 195 de lei, respectiv 10.926 de lei.

Al patrulea cont curent este deschis în anul 2017, dar și valoarea acestuia este zero. Contul de economii este deschis în 2016, iar fostul procuror şef al DNA declară în el suma de 35.474 de euro, din care 10.000 de euro „ca urmare partaj succesoral 2018”.

Cu toate acestea Kovesi a avut ca magistrat român un salariu generos, iar în 2018 a câştigat 265.932 de lei, respectiv 22.161 de lei pe lună.

Declaraţia de avere mai cuprinde şi venituri obţinute din dobânda contului de economii deschis la BRD, şi anume 69,35 de lei.

Astfel, în privinţa acestora, Kovesi însemnează, în declaraţia de avere semnată în 22 mai 2018, un singur apartament cu 2 camere, cu suprafaţa de 54,74 metri pătraţi  pe care îl deţine din 2007 şi pe care l-a achiziţionat printr-un credit ipotecar.

Dacă în 2016, Laura Codruța Kovesi a declarat venituri de aproape 160.000 de lei din salariu, lucrurile au stat, în mod normal, puțin mai prost pentru 2019

Ea a câştigat şi 4.000 de euro ca expert în mai multe programe europene precum EU Grant-Albania, TAIEX – Muntenegru, TAIEX-Moldova.

Laura Codruța Koveși a fost numită drept procuror șef european. Fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupție (DNA) a primit nu mai puțin de 17 voturi din 22 posibile.

sursa: stiripesurse.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Fiica lui Nicușor Constantinescu, acuzații grave: “SECURIȘTILOR, veți plăti cu toții. PE LUMEA ASTA!”

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

UPDATE: Conducerea Penitenciarului Poarta Albă a transmis pentru “Ordinea.ro” următorul punct de vedere:

“Vă aducem la cunoștință că persoana în cauză (Nicușor Daniel Constantinescu n.r.) nu este custodiat în prezent la Penitenciarul Constanța – Poarta Albă. Unitatea unde se află încarcerat un deținut intră în categoria datelor cu caracter personal pentru a căror prelucrare presupune consimțământul persoanei respective.”

Nicușor Constantinescu, fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, a primit de la instanță vestea pe care o aștepta de mai mult timp. I s-a modificat regimul de executare al pedepsei, de la regim închis la regim deschis.

Iată decizia magistraţilor:

„Solutia pe scurt: În temeiul art. 40 rap. la art. 39 alin. 14-19 din Legea nr. 254/2013 Admite contestaţia formulată de petentul C.N.D., împotriva încheierii nr. 610 din 24.07.2019, dată de judecătorul de supraveghere a privării de libertate pentru Penitenciarul Poarta Albă în dosarul nr. 604/2019. Desfiinţează încheierea nr. 610 din 24.07.2019, dată de judecătorul de supraveghere a privării de libertate pentru Penitenciarul Poarta Albă în dosarul nr. 604/2019 şi raportul comisiei constituite în baza art. 32 din Legea nr. 254/2013 nr. 698 din 16.07.2019. Dispune modificarea regimului de executare stabilit de comisia constituită în baza art. 32 din Legea nr. 254/2013 din regim închis în regim deschis. Dispune repartizarea petentului condamnat CONSTANTINESCU NICUŞOR DANIEL în regimul de executare deschis. În baza art. 275 alin. 3 C.proc.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Definitivă“.

În prezent, Nicuşor Daniel Constantinescu se află în detenţie, el fiind condamnat definitiv la zece ani de închisoare.

Decizia magistraților pare o umbră neagră pentru familie care dorește să-l viziteze și, se pare că, reprezentanții Penitenciarului Poarta Albă ar refuza să pună în aplicare decizia instanței.

Fiica fostului șef al administrației județene a postat pe pagina de Facebook al tatălui său un mesaj prin care îi amenință pe cei din conducerea Penitenciarului Poarta Albă că vor plăti pentru nedreptatea la care sunt supuși, refuzând să îi primească în vizită. Mai mult, fiica lui Nicușor Constantinescu susține că sunt supuși la “abuzuri și umilințe”.

Iată mesajul:

“La data de 13.09.2019, tatălui meu i-a fost acceptată cererea de schimbare a regimului de executare a pedepsei din regim închis in regim deschis( de către Judecătoria Medgidia ). Booon ! Din data de 13.09.2019 (adică de 5 zile !!!) încerc să fac o programare la vizită cu pachet la Penitenciarul Poarta Alba ( ca și cum nu am altceva de făcut decât să trimit mailuri la penitenciar din ora in ora ca să binevoiască stimabilii angajați sa răspundă).
Cu toate că decizia Judecatoriei Medgidia este definitivă si executorie, Penitenciarul Poarta Alba REFUZĂ să îl mute la REGIM DESCHIS si să mă programeze la vizită !
SECURIȘTILOR,veți plăti toți,până la ultimul, cu vârf si îndesat pentru aceste abuzuri si umilințe! PE LUMEA ASTA!”.

Pentru un punct de vedere vizavi de aceste acuzații, l-am contactat pe purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Poarta Albă, Andreea Elena Brescan, însă nu a răspuns apelurilor venite din partea reporterilor Ordinea.ro. Totuși, așteptăm o reacție la acuzațiile familiei fostului președinte al CJ Constanța.

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Nici a cincea oară, Adina Florea nu a fost validată la conducerea Secției speciale

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Nici astăzi, plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) nu a reuşit validarea Adinei Florea la şefia Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ), au declarat pentru MEDIAFAX surse din cadrul CSM. Era pentru a cincea oară când se încerca validarea concursului pentru conducerea Secției, iar 10 dintre membrii CSM au votat pentru amânare.

Decizia plenului vine după ce mai mulţi membri ai CSM au cerut amânarea şedinţei de validare a Adinei Florea la conducerea Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie (SIIJ), pe motiv că nu au primit toate documentele, inclusiv fişele de notare din partea Comisiei de evaluare sau baremul.

”Este adevărat că fiind vorba de o funcţie de conducere, conform legii atunci sigur că CV şi proiectul de candidatura sunt încărcate pe site CSM-ului înainte de examen. Ceea ce am observat însă că ceea ce s-a încărcat pe EMAP pentru astăzi este doar raportul Comisiei de evaluare şi procesele verbale ale Comisiei de evaluare printre care şi unul privind adoptarea baremului şi a fişei de notare, însă ne lipsesc chiar fişele de notare. Dacă există fişe de notare, care este baremul conform acestor fişe de notare, dacă s-a acordat punctaj pentru fiecare punct de pe acel barem aprobat, nu ştiu care este pentru că nu am văzut baremul şi fişa de notare. Aşadar eu cer o amânare şi să ne puneţi la dispoziţie aceste acte pentru că nu avem cum să validăm aceste două concursuri fără să ştim actele care au stat la baza lor”, a susţinut, la începutul şedinţei, judecătorul Andreea Chiş.

La solicitarea enunţată de judecătorul CSM, preşedintele Consiliului, Lia Savonea, a replicat că regulamentul nu prevede asemenea obligaţii.

Ulterior, Chiş a precizat că nu poate vota în lipsa acestor acte. ”Nu putem să avem o validare de concurs fără să avem aceste acte. Este o chestiune de bun simţ. Eu ce votez. Ştiţi, apropo de concurs, pentru că s-a discutat concursul pentru funcţia de inspector şef, şi acolo a fost exact aceeaşi discuţie, să se pună la dispoziţia membrilor plenului fişele de notare, exact acea discuţie a fost, să vedem dacă aţi adoptat un barem. Vreau să văd acele fişe de notare şi cred că trebuia să se cunoască aceste lucruri pentru că am solicitat şi cu alte ocazii să ni se pună la dispoziţie aceste acte. Nu cred că trebuia să spun eu cu nu ştiu câte zile înainte, nu m-am aşteptat. Mărturisesc până în ultima clipă că am verificat”, a mai spus Andreea Chiş.

Şi procurorul CSM Florin Deac a cerut amânarea şedinţei de plen pentru o dată ulterioară. ”Solicit amânarea până la momentul pronunţării unei hotărâri în cauzele conexate. Dar ar mai fi un motiv pentru care au aş solicita amânarea, respectiv referitor la aspectul declanşării concursului în termenul prevăzut de lege şi aici mă refer la legislaţia subsidiară, respectiv la acel termen de 60 de zile din regulamentul privind numirea procurorilor. După cum se ştie, acest concurs s-a finalizat în circa 30 de zile. Aş solicita să solicităm o notă în care să ne lămurească despre ce termen este vorba în această situaţie, măcar pentru viitor să ştim cum să facem şi să luăm totuşi o hotărâre legală în legătură cu acest aspect”, a declarat Florin Deac.

Reamintim că Adina Florea s-a clasat pe primul loc la concursul pentru şefia Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie, post rămas vacant după numirea lui Gheorghe Stan judecător la Curtea Constituţională, ea clasându-se pe primul loc după susţinerea proiectului referitor la exercitarea atribuţiilor funcţiei de conducere. Adina Florea a obţinut punctajul 9,86. Conform CSM, rezultatele concursului sunt definitive şi nu pot fi contestate.

Foto: Digi24

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: