Connect with us

Justitie

Mafia alcoolului face victime! Zeci de persoane sunt urmărite penal!

Maria Ionescu

Publicat

la

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 17 și 18 octombrie 2016, a următorilor inculpați: BUCURA CĂTĂLIN, IVĂNESCU GEORGE, ZLOTEA GHEORGHE, CÎRCIUMARU CONSTANTIN, toți asociați la societățile comerciale de producere și comercializare a băuturilor alcoolice implicate în activitatea infracțională, care și-au împărțit funcțiile de management, în sarcina cărora s-a reținut săvârșirea unor infracțiuni de evaziune fiscală în formă continuată, ca autori și/sau complici, POPESCU GHEORGHE COSMIN, administratorul special al uneia dintre societățile comerciale implicate, după intrarea acesteia în insolvență,în sarcina căruia s-au reținut infracțiuni de evaziune fiscală în formă continuată, VASILESCU CĂTĂLIN FLORIAN, administrator a două societăți comerciale, în sarcina căruia s-au reținut infracțiuni de complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală în formă continuată, SĂVOIU SORIN VASILE, director general al unei societăți cu activitate de cultivare a strugurilor, în prezent lichidată, în sarcina căruia s-au reținut infracțiuni de complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală în formă continuată, LASCU CRISTIAN GEORGE, la data faptelor director al Direcției de politici și legislație în domeniile vamal și nefiscal din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, TĂNASE IRINA, la data faptelor șef al Direcției de Autorizări din cadrul Autorității Naționale a Vămilor (ANV), TOMA IOANA, la data faptelor director general al Direcției generale juridice din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, ultimii trei menționați fiind funcționari publici în sarcina cărora s-au reținut infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Prejudiciu foarte mare

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt: În perioada 2010-2014, patru societăți cu activitate de producere și comercializare a băuturilor alcoolice, deținute sau controlate de Ivănescu George, Bucura Cătălin, Zlotea Gheorghe și de alte persoane, au produs un prejudiciu total de 597.218.168,76 lei (aproximativ 132 milioane de euro) bugetului de stat prin sustragerea de la plata obligațiilor fiscale. Activitatea infracțională s-a desfășurat în condițiile în care funcționarii publici din cadrul autorităților fiscale și vamale competente fie nu au îndeplinit actele la care erau obligați prin atribuțiile de serviciu, fie au îndeplinit asemenea acte în mod defectuos. Cauzele producerii acestui prejudiciu, identificate în cauză, sunt:
– autorizarea, cu încălcarea dispozițiilor legale, a trei antrepozite fiscale de producție alcool și băuturi alcoolice deținute de societăți;
– sustragerea de la plata taxei pe valoarea adăugată, a accizelor și a altor obligații fiscale prin înregistrarea unor operațiuni fictive, care au mărit taxa deductibilă;
– îngăduința funcționarilor publici care nu au îndeplinit actele la care erau obligați și nu au dispus măsurile prevăzute de lege pentru a opri activitatea antrepozitelor, deși societățile au înregistrat lună de lună obligații fiscale restante, iar cuantumul acestora a crescut constant. Astfel, în cazul a trei antrepozite fiscale de producție, Comisia pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate din cadrul Ministerului Finanțelor Publice a încălcat legea în procedura de autorizare, prin adoptarea unor soluții de admitere a cererilor în alte condiții decât cele legale. După autorizarea societăților ca antrepozite fiscale, funcționarii publici cu atribuții de serviciu în materie nu au îndeplinit actele la care erau obligați în virtutea acestora și astfel, timp de doi ani, autorizațiile nu au fost suspendate, deși lună de lună societățile comerciale în cauză au acumulat obligații fiscale restante, inclusiv accize și TVA.

Au fost înregistrate operațiuni fictive

Societățile comerciale vizate în prezenta cauză s-au sustras de la plata obligațiilor fiscale prin înregistrarea unor operațiuni fictive care au avut ca scop mărirea cuantumului taxei pe valoarea adăugată deductibilă. În temeiul deconturilor de TVA cu opțiune de rambursare, societățile menționate au susținut ulterior că au de încasat bani de la bugetul de stat, astfel că împotriva lor să nu fie luate măsurile prevăzute de lege care să le oblige să plătească obligațiile fiscale restante. Trei dintre societățile comerciale vizate de anchetă au înregistrat în contabilitate facturi emise de pretinși furnizori în scopul de a majora artificial taxa pe valoarea adăugată deductibilă, astfel încât, printr-o eventuală compensare ori rambursare, această sumă să poată acoperi celelalte obligații fiscale pe care societățile le înregistrează din activitatea de producție a băuturilor alcoolice. De exemplu, în perioada septembrie 2012-iunie 2014, una dintre societățile cu activitate de producere și comercializare băuturi alcoolice a înregistrat de la furnizorii săi facturi de avans în valoare de 1.858.666.060,62 lei (aproximativ 400 de milioane de euro), plus TVA de 388.959.854 lei (aproximativ 86 milioane de euro). Menționăm că suma de 1.858.666.060,62 lei (aproximativ 400 de milioane de euro – totalul care rezultă din facturile emise de furnizorii artificiali ai societății respective) este atât de mare, încât ar putea fi comparată cu ratele de capital pe care România le-a plătit Fondului Monetar Internațional în perioada 2012 – 2015 ori cu împrumutul contractat de România de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în 2011. Deși la momentul intrării în insolvență (aprilie 2012), societatea respectivă nu înregistra, aparent, obligații restante către bugetul general consolidat, la data de 31.08.2014, conform unei adrese a finanțelor publice locale, respectiva societate figura cu obligații totale de plată la bugetul general consolidat, acumulate după deschiderea procedurii de insolvență, de 162.825.923 lei (aproximativ 36 milioane de euro).

S-au folosit furnizori artificiali

În aceeași perioadă, o altă societate din cele vizate de anchetă a înregistrat în contabilitate facturi emise de furnizorii artificiali pentru o sumă totală de 1.702.851.601 lei (aproximativ 370 milioane de euro), din care 288.939.019 lei (aproximativ 65 milioane de euro) TVA. Scopul pentru care și această societate a înregistrat facturile de avans în contabilitate a fost, ca și în cazul anterior, pe de o parte, sustragerea de la plata taxei pe valoarea adăugată și de la plata altor obligații fiscale restante, în special accize, iar, pe de altă parte, obținerea unor sume de bani de la bugetul general consolidat. La momentul deschiderii procedurii insolvenței, în luna martie 2012, nici această societate nu avea în mod aparent datorii către bugetul general consolidat. Potrivit declarațiilor depuse de societate. Inspecțiile fiscale efectuate ulterior deschiderii procedurii insolvenței au arătat că societatea avea obligații fiscale provenite în principal din modul de calcul a taxei pe valoarea adăugată. La data de 07.10.2014, datoriile însumau 90.180.097 lei. Toate cele trei societăți comerciale au solicitat deschiderea procedurii reorganizării judiciare și au susținut că, împotriva unei societăți aflate în insolvență, nu pot fi luate măsuri care să o constrângă să plătească obligațiile fiscale restante. Inculpaților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală. Inculpații IVĂNESCU GEORGE, BUCURA CĂTĂLIN, ZLOTEA GHEORGHE, CÎRCIUMARU CONSTANTIN, POPESCU GHEORGHE COSMIN, VASILESCU CĂTĂLIN FLORIAN, SĂVOIU SORIN VASILE, LASCU CRISTIAN GEORGE și TĂNASE IRINA urmează să fie prezentați la data de 18 octombrie 2016, la Curtea de Apel București, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile, iar inculpata TOMA IOANA cu propunere de arest la domiciliu.
În același dosar se efectuează acte de urmărire penală și față de alte 40 de persoane.
În cauză, procurorii anticorupție au beneficiat de sprijinul Direcției Generale Antifraudă Fiscală.
”Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.”, precizează Biroul de presă al Direcției Naționale Anticorupție.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Justitie

Nicușor Constantinescu, 4 ani de ÎNCHISOARE CU EXECUTARE în dosarul prăbușirii elicopterului SMURD în lacul Siutghiol

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Nicușor Constantinescu, fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, a fost, astăzi, condamnat definitiv la 4 ani în închisoare, de judecătorii de la Curtea de Apel Constanța, în dosarul legat de prăbușirea elicopterului SMURD în lacul Siutghiol.

Magistrații Curții de Apel au respins ca nefondat apelul declarat de Nicușor Constantinescu, fostul șef al CJ Constanța urmând să rămână cu pedeapsa de patru ani de închisoare, cu executare, la care fusese condamnat în primă instanță de Tribunalul Constanța.

NOTĂ! Magistrații l-au mai condamnat pe fostul șef al CJ la plata, către partile civile Județul Constanța şi Consiliul Judetean Constanta, a sumei de 1.082.031,62 lei, despăgubiri civile. In baza art. 397 alin.4 C.p.p. in referire la art. 20 din Legea nr. 78/2000, s-a dispus luarea măsurilor asiguratorii asupra bunurilor mobile si imobile ale inculpatului, până la concurenta sumei de 1.082.031,62 lei, retinută prin prezenta, drept prejudiciu.

Prin ordonanţa de punerea în mişcare a acţiunii penale, procurorii au precizat că, în cursul anului 2011, în cadrul unui proiect finanţat de Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră România, Consiliul Judeţean Constanţa, prin el, a achiziţionat un elicopter în scopul eficientizării activităţii de salvare în cazul situaţiilor de urgenţă din zona de graniţă, din judeţul Constanţa, România şi Districtul Dobrich, Bulgaria.

Conform anchetatorilor, la data de 29 martie 2013, Constantinescu a atribuit unei societăţi comerciale, în mod nelegal, un contract de achiziţie publică având ca obiect „Servicii de operare elicopter multifuncţional, medicalizat”, „Servicii de transport ocazional” şi „Servicii de reparare şi întreţinere a elicopterelor”, prin încălcarea celor stabilite în caietul de sarcini, în care se prevedea că aparatul de zbor trebuia folosit în cazul acţiunilor de intervenţie în caz de urgenţă şi în pofida faptului că SMURD formulase anterior o ofertă privind operarea gratuită şi conform scopurilor programului (salvare de vieţi şi intervenţii de urgenţă) a elicopterului respectiv. La data de 01 iulie 2013, Constantinescu ar fi pus elicopterul achiziţionat din fonduri publice la dispoziţia persoanei juridice respective, care nu a fost niciodată parte semnatară a Acordului de parteneriat în baza căruia a fost obţinută finanţarea nerambursabilă şi achiziţionat elicopterul, schimbând astfel beneficiarii direcţi ai investiţiei, precum şi destinaţia aparatului de zbor respectiv. Pe această cale, mai arată procurorii, inculpatul a angajat, lichidat, ordonanţat şi plătit, în mod nelegal, în perioada 05.07.2013 – 30.10.2014, din fondurile publice ale Judeţului Constanţa, suma de 1.082.031,62 lei, reprezentând cheltuieli cu serviciile de întreţinere şi operare a elicopterului.

INFO! Un elicopter SMURD cu patru persoane la bord – doi piloţi de la Inspectoratul General de Aviaţie şi două cadre medicale ale SMURD Constanţa – s-a prăbuşit pe 15 decembrie 2014 în lacul Siutghiol din municipiul Constanța. Toţi membrii echipajului au murit. Din informațiile existente la dosar, în momentul accidentului, elicopterul se întorcea dintr-o misiune aeromedicală, după ce transportase un pacient la Spitalul Judeţean Constanţa.

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Radu Mazăre va fi transferat la penitenciarul de la Slobozia. Vezi de ce

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

În cursul zilei de azi,  avocatul Lizeta Haralambie a declarat pentru ziarul Ordinea.ro că a fost aprobată cererea de transfer a fostului primar al municipiului Constanţa, Radu Mazăre, de la penitenciarul Rahova la cel de la Slobozia.

Transferul se va produce în cursul săptămânii viitoare, ca urmare a  depunerii unei cereri la Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

Avocat al lui Mazăre, Lizeta Haralambie a precizat că transferul nu putea fi făcut la Poarta Albă sau la Valu lui Traian deoarece aici este regim semideschis, respectiv deschis, iar el trebuie să rămână într-un penitenciar cu regim închis.

“Cererea am depus-o în luna ianuarie la o comisie din cadrul Administraţiei Penitenciarelor pentru a fi transferat la cel mai apropiat penitenciar cu regim închis de municipiul Constanţa, respectiv cel de la Slobozia. Motivul transferului a fost familia. Radu Mazăre a cerut acest lucru dat fiind faptul că mama şi cei doi fraţi ai lui locuiesc la Constanţa, iar până la penitenciarul de la Rahova făceau 4-5 ore. Până la Slobozia va fi mult mai simplu să ajungă. Cu maşina se face o oră şi jumătate, cel mult două ore.”, a precizat Lizeta Haralambie.

Ea a ţinut să sublinieze faptul că NU instanţa de judecată a luat această decizie, ci Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

De asemenea, avocatul lui Radu Mazăre a specificat faptul că nu a ales penitenciarul de la Slobozia pentru că aşa a vrut el.

“Trebuia ales penitenciarul care este cel mai aproape de adresa din buletin a persoanelor care se ocupă de deţinut.”, a precizat Lizeta Haralambie.

Foto: Antena3

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Din 2 martie, judecătorii constănţeni ÎNTRERUP protestele

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

În cursul zilei de azi, 25 februarie, la sediul Curţii de Apel Constanţa a avut loc şedinţa Adunării Generale a Judecătorilor, convocată de către preşedintele Curţii de Apel Constanţa.

Pe ordinea de zi a fost un singur punct, respectiv discutarea încetării/modificării protestului stabilit prin Hotărârea nr. 2 din 29 ianuarie 2020 a Adunării generale a judecătorilor şi menţinut prin Hotărârea nr. 3 din 13 februarie 2020 a Adunării generale a judecătorilor.

După dezbateri şi supunere la vot,  Adunarea Generală a Judecătorilor a hotărât:

,,1. Cu majoritate de voturi (exprimate de către 26 de judecători din totalul celor 29 de judecători prezenţi) Adunarea generală a judecătorilor hotărăşte întreruperea formelor de protest stabilite potrivit Hotărârii nr. 2 din 29 ianuarie 2020 a Adunării generale a judecătorilor, menţinute prin Hotărârea nr. 3 din 13 februarie 2020 a Adunării generale a judecătorilor, respectiv: a. amânarea cauzelor, cu excepţia cauzelor urgente; b. încetarea desfăşurării şedinţelor de judecată la ora 16:00.

2. Cu majoritate de voturi (exprimate de către 21 de judecători din totalul celor 29 de judecători prezenţi) Adunarea generală a judecătorilor hotărăşte întreruperea formelor de protest menţionate la art. 1 din prezenta hotărâre începând cu data de 2 martie 2020.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: