Connect with us

Justitie

Mafia alcoolului face victime! Zeci de persoane sunt urmărite penal!

Maria Ionescu

Publicat

la

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 17 și 18 octombrie 2016, a următorilor inculpați: BUCURA CĂTĂLIN, IVĂNESCU GEORGE, ZLOTEA GHEORGHE, CÎRCIUMARU CONSTANTIN, toți asociați la societățile comerciale de producere și comercializare a băuturilor alcoolice implicate în activitatea infracțională, care și-au împărțit funcțiile de management, în sarcina cărora s-a reținut săvârșirea unor infracțiuni de evaziune fiscală în formă continuată, ca autori și/sau complici, POPESCU GHEORGHE COSMIN, administratorul special al uneia dintre societățile comerciale implicate, după intrarea acesteia în insolvență,în sarcina căruia s-au reținut infracțiuni de evaziune fiscală în formă continuată, VASILESCU CĂTĂLIN FLORIAN, administrator a două societăți comerciale, în sarcina căruia s-au reținut infracțiuni de complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală în formă continuată, SĂVOIU SORIN VASILE, director general al unei societăți cu activitate de cultivare a strugurilor, în prezent lichidată, în sarcina căruia s-au reținut infracțiuni de complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală în formă continuată, LASCU CRISTIAN GEORGE, la data faptelor director al Direcției de politici și legislație în domeniile vamal și nefiscal din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, TĂNASE IRINA, la data faptelor șef al Direcției de Autorizări din cadrul Autorității Naționale a Vămilor (ANV), TOMA IOANA, la data faptelor director general al Direcției generale juridice din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, ultimii trei menționați fiind funcționari publici în sarcina cărora s-au reținut infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Prejudiciu foarte mare

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt: În perioada 2010-2014, patru societăți cu activitate de producere și comercializare a băuturilor alcoolice, deținute sau controlate de Ivănescu George, Bucura Cătălin, Zlotea Gheorghe și de alte persoane, au produs un prejudiciu total de 597.218.168,76 lei (aproximativ 132 milioane de euro) bugetului de stat prin sustragerea de la plata obligațiilor fiscale. Activitatea infracțională s-a desfășurat în condițiile în care funcționarii publici din cadrul autorităților fiscale și vamale competente fie nu au îndeplinit actele la care erau obligați prin atribuțiile de serviciu, fie au îndeplinit asemenea acte în mod defectuos. Cauzele producerii acestui prejudiciu, identificate în cauză, sunt:
– autorizarea, cu încălcarea dispozițiilor legale, a trei antrepozite fiscale de producție alcool și băuturi alcoolice deținute de societăți;
– sustragerea de la plata taxei pe valoarea adăugată, a accizelor și a altor obligații fiscale prin înregistrarea unor operațiuni fictive, care au mărit taxa deductibilă;
– îngăduința funcționarilor publici care nu au îndeplinit actele la care erau obligați și nu au dispus măsurile prevăzute de lege pentru a opri activitatea antrepozitelor, deși societățile au înregistrat lună de lună obligații fiscale restante, iar cuantumul acestora a crescut constant. Astfel, în cazul a trei antrepozite fiscale de producție, Comisia pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate din cadrul Ministerului Finanțelor Publice a încălcat legea în procedura de autorizare, prin adoptarea unor soluții de admitere a cererilor în alte condiții decât cele legale. După autorizarea societăților ca antrepozite fiscale, funcționarii publici cu atribuții de serviciu în materie nu au îndeplinit actele la care erau obligați în virtutea acestora și astfel, timp de doi ani, autorizațiile nu au fost suspendate, deși lună de lună societățile comerciale în cauză au acumulat obligații fiscale restante, inclusiv accize și TVA.

Au fost înregistrate operațiuni fictive

Societățile comerciale vizate în prezenta cauză s-au sustras de la plata obligațiilor fiscale prin înregistrarea unor operațiuni fictive care au avut ca scop mărirea cuantumului taxei pe valoarea adăugată deductibilă. În temeiul deconturilor de TVA cu opțiune de rambursare, societățile menționate au susținut ulterior că au de încasat bani de la bugetul de stat, astfel că împotriva lor să nu fie luate măsurile prevăzute de lege care să le oblige să plătească obligațiile fiscale restante. Trei dintre societățile comerciale vizate de anchetă au înregistrat în contabilitate facturi emise de pretinși furnizori în scopul de a majora artificial taxa pe valoarea adăugată deductibilă, astfel încât, printr-o eventuală compensare ori rambursare, această sumă să poată acoperi celelalte obligații fiscale pe care societățile le înregistrează din activitatea de producție a băuturilor alcoolice. De exemplu, în perioada septembrie 2012-iunie 2014, una dintre societățile cu activitate de producere și comercializare băuturi alcoolice a înregistrat de la furnizorii săi facturi de avans în valoare de 1.858.666.060,62 lei (aproximativ 400 de milioane de euro), plus TVA de 388.959.854 lei (aproximativ 86 milioane de euro). Menționăm că suma de 1.858.666.060,62 lei (aproximativ 400 de milioane de euro – totalul care rezultă din facturile emise de furnizorii artificiali ai societății respective) este atât de mare, încât ar putea fi comparată cu ratele de capital pe care România le-a plătit Fondului Monetar Internațional în perioada 2012 – 2015 ori cu împrumutul contractat de România de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în 2011. Deși la momentul intrării în insolvență (aprilie 2012), societatea respectivă nu înregistra, aparent, obligații restante către bugetul general consolidat, la data de 31.08.2014, conform unei adrese a finanțelor publice locale, respectiva societate figura cu obligații totale de plată la bugetul general consolidat, acumulate după deschiderea procedurii de insolvență, de 162.825.923 lei (aproximativ 36 milioane de euro).

S-au folosit furnizori artificiali

În aceeași perioadă, o altă societate din cele vizate de anchetă a înregistrat în contabilitate facturi emise de furnizorii artificiali pentru o sumă totală de 1.702.851.601 lei (aproximativ 370 milioane de euro), din care 288.939.019 lei (aproximativ 65 milioane de euro) TVA. Scopul pentru care și această societate a înregistrat facturile de avans în contabilitate a fost, ca și în cazul anterior, pe de o parte, sustragerea de la plata taxei pe valoarea adăugată și de la plata altor obligații fiscale restante, în special accize, iar, pe de altă parte, obținerea unor sume de bani de la bugetul general consolidat. La momentul deschiderii procedurii insolvenței, în luna martie 2012, nici această societate nu avea în mod aparent datorii către bugetul general consolidat. Potrivit declarațiilor depuse de societate. Inspecțiile fiscale efectuate ulterior deschiderii procedurii insolvenței au arătat că societatea avea obligații fiscale provenite în principal din modul de calcul a taxei pe valoarea adăugată. La data de 07.10.2014, datoriile însumau 90.180.097 lei. Toate cele trei societăți comerciale au solicitat deschiderea procedurii reorganizării judiciare și au susținut că, împotriva unei societăți aflate în insolvență, nu pot fi luate măsuri care să o constrângă să plătească obligațiile fiscale restante. Inculpaților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală. Inculpații IVĂNESCU GEORGE, BUCURA CĂTĂLIN, ZLOTEA GHEORGHE, CÎRCIUMARU CONSTANTIN, POPESCU GHEORGHE COSMIN, VASILESCU CĂTĂLIN FLORIAN, SĂVOIU SORIN VASILE, LASCU CRISTIAN GEORGE și TĂNASE IRINA urmează să fie prezentați la data de 18 octombrie 2016, la Curtea de Apel București, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile, iar inculpata TOMA IOANA cu propunere de arest la domiciliu.
În același dosar se efectuează acte de urmărire penală și față de alte 40 de persoane.
În cauză, procurorii anticorupție au beneficiat de sprijinul Direcției Generale Antifraudă Fiscală.
”Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.”, precizează Biroul de presă al Direcției Naționale Anticorupție.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Justitie

Procurorul Adina Florea scapă de Inspecția Judiciară în legătură cu protocolul SRI-Parchetul General

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Curtea de Apel Bucureşti a respins, în cursul zilei de azi, o acţiune a fostului procuror general Augustin Lazăr prin care acesta cerea ca Inspecţia Judiciară să redeschidă verificările faţă de procurorul Adina Florea, în legătură cu protocolul SRI – Parchetul General publicat pe Darius Vâlcov.

”Respinge cererea ca neîntemeiată. Cu recurs în 15 zile de la comunicare. În cazul declarării, recursul se va depune la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin grefa instanţei, azi 08.11.2019”, se arată în decizia instanţei publicată de Europa FM.

În luna martie 2019, Augustin Lazăr a deschis un proces la Curtea de Apel Bucureşti în care solicita obligarea Inspecţiei Judiciare să redeschidă verificările disciplinare împotriva procurorului Adina Florea, cea care a câştigat concursul pentru şefia Secţiei de investigare a infracţiunilor din Justiţie.

În august 2018, Darius Vâlcov a postat pe Facebook un protocol de colaborare între SRI şi Parchet, care avea caracter clasificat, referitor la ”cooperarea pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin”, încheiat în decembrie 2016.

Augustin Lazăr susţinea că, pe vremea când activa la Parchetul Curţii de Apel Constanţa, Adina Florea ar fi solicitat unei grefiere fotocopierea protocolului SRI – Parchetul General, iar copia documentului ar fi ajuns la Darius Vâlcov, care l-a publicat pe Facebook.

Grefiera respectivă a fost anchetată de procurorii de la Parchetul General, însă anchetatorii au dispus renunţarea la urmărirea penală pe motiv că ea a efectuat o copie de pe un document clasificat la solicitarea unei persoane în raport cu care se afla într-o poziţie de subordonare.

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Magistrații de la ÎCCJ au REVOCAT arestul preventiv pentru Radu Mazăre, în dosarul Polaris

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Magistrații instanței supreme au admis, marți, contestația lui Radu Mazăre și au revocat arestul preventiv dispus în dosarul Polaris, decizia fiind definitivă. Astfel, Radu Mazăre rămâne doar cu pedeapsa definitivă de 9 ani din dosarul retrocedărilor.

„Cu majoritate, Admite contestaţia formulată de inculpatul Mazăre Radu Ştefan. (…) Revocă măsura arestării preventive dispusă faţă de inculpatul Mazăre Radu Ştefan prin mandatul de arestare preventivă nr.1/10 ianuarie 2018 emis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală”, se arată în minuta instanței.

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție este definitivă, informează mediafax.ro.

Radu Mazăre a fost plasat inițial, în dosarul Polaris, sub control judiciar, însă fostul edil a încălcat condiţiile şi a plecat în Madagascar, fiind emis ulterior mandat de arestare pe numele său.

Mazăre a fost condamnat, în primă instanţă, la 9 ani şi 10 luni ani de închisoare în dosarul „Polaris”.

Însă fostul primar al Constanţei, extrădat din Madagascar pentru a-şi ispăşi pedeapsa de 9 ani de închisoare cu executare în România în alt dosar, cel al retrocedărilor, este deja încarcerat la Penitenciarul Rahova.

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Kovesi: CONTURI pe ZERO, trăiește din salariul de magistrat și locuiește într-un apartament de două camere

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Fosta şefă a DNA, Laura Codruţa Kovesi, actualul procuror şef european are conturi pe zero, un apartament de două camere luat cu credit ipotecar şi trăieşte din salariul generos de magistrat, relevă ultima declaraţie de avere acesteia.

Potrivit documentului, noul procuror șef european are patru conturi curente şi unul de economii deschise la BRD – Groupe Societe Generale.

Astfel, trei dintre conturile curente sunt deschise încă din 2016. Primul este în euro, iar valoarea sa este zero, al doilea şi al treilea sunt în lei iar valoarea lor este de 195 de lei, respectiv 10.926 de lei.

Al patrulea cont curent este deschis în anul 2017, dar și valoarea acestuia este zero. Contul de economii este deschis în 2016, iar fostul procuror şef al DNA declară în el suma de 35.474 de euro, din care 10.000 de euro „ca urmare partaj succesoral 2018”.

Cu toate acestea Kovesi a avut ca magistrat român un salariu generos, iar în 2018 a câştigat 265.932 de lei, respectiv 22.161 de lei pe lună.

Declaraţia de avere mai cuprinde şi venituri obţinute din dobânda contului de economii deschis la BRD, şi anume 69,35 de lei.

Astfel, în privinţa acestora, Kovesi însemnează, în declaraţia de avere semnată în 22 mai 2018, un singur apartament cu 2 camere, cu suprafaţa de 54,74 metri pătraţi  pe care îl deţine din 2007 şi pe care l-a achiziţionat printr-un credit ipotecar.

Dacă în 2016, Laura Codruța Kovesi a declarat venituri de aproape 160.000 de lei din salariu, lucrurile au stat, în mod normal, puțin mai prost pentru 2019

Ea a câştigat şi 4.000 de euro ca expert în mai multe programe europene precum EU Grant-Albania, TAIEX – Muntenegru, TAIEX-Moldova.

Laura Codruța Koveși a fost numită drept procuror șef european. Fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupție (DNA) a primit nu mai puțin de 17 voturi din 22 posibile.

sursa: stiripesurse.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: