Connect with us

Justitie

Ultima lovitură pentru mafia retrocedărilor. Moştenitorii lui Haşotti, chemaţi la Judecătorie

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Astăzi a debutat la Judecătoria Constanţa procesul iniţiat de prefectul Adrian Nicolaescu împotriva moştenitorilor reprezentaţi convenţional de avocatul Ionel Haşotti, cei care au reuşit să retrocedeze, parţial, cariera de piatră de la Sibioara. Nicolaescu cere anularea titlului de proprietate primit de aceştia, din două motive mari şi late. În primul rând, prefectul a observat că retrocedarea de la Sibioara s-a dispus prin încălcarea flagrantă a legii. În al doilea rând, vorbim de o retrocedare multiplă, existând documente legale că familia moştenitorilor primise deja, încă din anii 90, toate terenurile confiscate de stat în anii comunismului.

Judecătoarea care a făcut mangla este inculpată acum ca şpăgară

Cariera de la Sibioara funcţionează din anul 1965. În 2005, firma care o exploata legal, SC Somaco Construct SRL, a fost cumpărată cu patru milioane de euro de SC Comprest Util SRL, companie din domeniul producţiei de materiale de construcţie deţinută de omul de afaceri constănţean Grigore Comănescu. Un an mai târziu, două septuagenare reprezentate convenţional de celebrul avocat Ionel Haşotti au deschis un proces împotriva Comisiei Locale de la nivelul Comunei Lumina, cerând retrocedarea unui teren de 20 de hectare ce ar fi aparţinut bunicului lor. Terenul solicitat se afla, parţial, în incinta carierei de piatră, însă compania lui Grigore Comănescu nu a fost citată în proces. Deşi bunicul celor două femei reprezentate de avocatul Haşotti decedase în anul 1942, acestea au susţinut că: „Autorul nostru a plătit taxele şi impozitele către stat, atât până la preluarea bunului cât şi după acest eveniment, fiind înregistrat fiscal până în anul 1951.”. Controversata judecătoare Corina Eugenia Jianu de la Judecătoria Constanţa (actualmente inculpată pentru luare de mită într-o retrocedare similară de la Năvodari) a admis această aberaţie flagrantă. Ea a considerat că cele două bătrâne sunt persoane îndreptăţite la retrocedare şi că bunicul lor, decedat, repetăm, în 1942, ar avea calitatea de autor în procedurile de retrocedare,  deşi această calitate este rezervată doar persoanelor deposedate după 6 martie 1945.

Un avocat mincinos instigă la încălcarea legii

Totuşi, Jianu nu a autoriza retrocedarea în incinta carierei, deoarece legea interzicea explicit retrocedarea exploataţiilor miniere active. Ionel Haşotti a declarat recurs în numele clientelor sale, susţinând în faţa Tribunalului Constanţa că „Nu există dovadă că există o exploatare de carieră de piatră.”. Cum un expert judiciar atestase în fals că terenul ar fi fost liber de sarcini, deşi nu era, Tribunalul l-a crezut pe Haşotti şi a admis recursul pe 2 octombrie 2008. Mult a contat şi faptul că avocatul Comisiei Locale Lumina nu l-a contrazis pe Haşotti. În mod oficial, Comisia Lumina era reprezentată în instanţă de avocata Anca Mirăuţă, care avea sediul profesional pe strada AS Puşkin 19A Constanţa. La aceeaşi adresă funcţiona şi Fundaţia Brătianu, în care avea calitatea de membru fondator numitul Puiu Haşotti, pe atunci senator şi, desigur, frate al avocatului Ionel Haşotti, reprezentantul „moştenitoarelor”. Anca Mirăuţă nu a participat la singurul termen de recurs, delegându-l să o substituie de Toni Bobe – cel care a tăcut mâlc, fără a-l contrazice pe Ionel Haşotti. Ulterior, Toni Bobe avea să ajungă în conducerea PNL Constanţa, alături de Puiu Haşotti. Ne limită să semnalăm aceste potriviri curioase, lăsând organelor statului sarcina de a stabili dacă a fost sau nu o lucrătură în haită.

puskin-19a

După opt ani

Hotărârea de retrocedare din 2008 a fost pusă în aplicare abia în luna iunie 2016, însă prefectul Adrian Nicolaescu a atacat titlul de proprietate, în dosarul 23037/212/2016 al Judecătoriei Constanţa. În acţiunea sa, ajunsă astăzi pe masa magistraţilor, Adrian Nicolaescu probează că retrocedarea carierei Sibioara s-a făcut cu încălcarea flagrantă a articolului 4 aliniatul 1 din Legea 1/2000. Textul de lege interzice expres retrocedarea terenurilor miniere. De asemenea, prefectul probează că proprietarul celor 20 de hectare, decedat în anul 1942, a fost moştenit de copiii săi, şapte la număr. După 1991, urmaşii urmaşilor au retrocedat 50 de hectare agricole de la stat, plus celelalte 20 de hectare din cazul de faţă. Aşadar, documentele legale atestă o operaţiune ilicită de retrocedare multiplă, aşa cum au fost atâtea în ţara asta sufocată de mafia retrocedărilor.

Actiune Nicolaescu

Comments

comments

Justitie

Stelian Ion, ministrul Justiției: “Avizul negativ al CSM este o dezamăgire pentru mine”

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Ministrul Justiției, Stelian Ion, susține că avizul negativ al CSM pentru desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție este o dezamăgire.

”Pentru mine, avizul negativ al CSM este o dezamăgire. Nu am fost niciodată obtuz la ideile venite din partea magistraților, dar din partea CSM nu au venit soluții, altele decât cele deja eliminate din proiectul de lege. În contextul în care societatea românească discută despre eliminarea tuturor imunităților, nu pot să fiu de acord cu așa numitele super-imunități pentru magistrați.”, a spus Stelian Ion.

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Eşec pentru Stelian Ion, ministrul Justiţiei: Consiliul Superior al Magistraturii se opune desfiinţării SIIJ

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis joi, 11 februarie, cu majoritate de voturi, să avizeze negativ proiectul de lege al Ministerului Justiţiei cu privire la desfiinţare Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. Potrivit unor surse din CSM, au fost 11 voturi pentru aviz negativ şi 8 voturi pentru aviz pozitiv.

Dezbaterile care au precedat voturile au durat şase ore. Judecătorii din CSM, în frunte cu preşedinta ÎCCJ, au criticat dur proiectul ministrului Stelian Ion. Intraţi în direct în timpul şedinţei pentru a susţine desfiinţarea SIIJ, reprezentanţii unor asociaţii profesionale au fost şi ei aspru criticaţi de judecători pentru afirmaţii fără acoperire. Critici la adresa proiectului a fost şi preşedintele CSM, Bogdan Mateescu, acesta pledând pentru o cale de mijloc: în cazul desfiinţării SIIJ, să fie asigurate garanţii de independenţă pentru magistraţi, nu să se revină pur şi simplu la situaţia anterioară înfiinţării SIIJ, când competenţa de anchetare a magistraţilor era la DNA.

Guvernul a aprobat, în şedinţa din 20 martie 2021, un memorandum care prevede, printre altele, ca până la finalul lunii februarie să fie adoptat de către Executiv proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.

“Ne-am asumat, în programul de guvernare, îndeplinirea acestor criterii esenţiale pentru statul de drept din România. Ulterior, finalizarea MCV va veni ca o consecinţă a eforturilor noastre concretizate. A sosit acum momentul de a repara tot ceea ce s-a stricat în ultimii ani, de a pune Justiţia pe drumul cel bun şi de a consolida statul de drept şi democraţia din România”, spunea Stelian Ion, într-un comunicat al MJ. (sursa: stiripesurpse.ro)

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Cont fals = pușcărie. Vezi ce au decis judecătorii ÎCCJ

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Înalta Curte de Justiție a României: Deschiderea unui cont pe rețelele de socializare cu numele altei persoane, pe care sunt postate fotografii, clipuri video sau alte informații despre aceasta, constituie “infracțiune de fals informatic” și se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.

INFO! Asta înseamnă că o persoană care își însușește un cont cu numele, fotografiile și clipurile unei alte persoane ajunge la închisoare pentru până la 5 ani. Cu alte cuvinte, NU faceți conturi în numele unei persoane!

Decizia a fost luată de Înalta Curte, la solicitarea Curții de Apel Brașov, care solicitase “dezlegarea unei chestiuni de drept” într-un dosar cu această speță.

Comunicatul Înaltei Curți:

“Înalta Curte admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Brașov prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept:

„Dacă fapta de a deschide şi utiliza un cont pe o reţea de socializare deschisă publicului (reţea care nu solicită dovezi din care să reiasă folosirea numelui real de către deţinătorul unui cont), furnizând ca nume de utilizator numele unei alte persoane şi introducând date reale vizând această  persoană (informaţii, fotografii, imagini video etc.) realizează  condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de fals informatic, prevăzută de art. 325 din Codul penal, cu referire la cerinţele ca acţiunea de introducere a unor date informatice să fie realizată fără drept şi, respectiv, să aibă ca rezultat date necorespunzătoare adevărului” și stabilește că:

Fapta de a deschide şi utiliza un cont pe o reţea de socializare deschisă publicului, folosind ca nume de utilizator numele unei alte persoane şi introducând date personale reale care permit identificarea acesteia, întruneşte două dintre cerinţele esenţiale ale infracţiunii de fals informatic prevăzută în art. 325 din Codul penal, respectiv cea ca acţiunea de introducere a datelor informatice să fie realizată fără drept şi cea ca acţiunea de introducere a datelor informatice să aibă ca rezultat date necorespunzătoare adevărului.

Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României.”

Articolul 325 din Codul penal, la care face referire Înalta Curte, prevede: Fapta de a introduce, modifica sau șterge, fără drept, date informatice ori de a restricționa, fără drept, accesul la aceste date, rezultând date necorespunzătoare adevărului, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecințe juridice, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.

Punctul de pornire

Un bărbat a fost condamnat în primă instanţă la 3 ani şi 8 luni închisoare  pentru şantaj, fals informatic şi violarea vieţii private. Bărbatul deschis un cont fals şi pe un site pentru adulţi, unde a postat fotografii şi filmuleţe compromiţătoare cu aceasta.

Bărbatul în cauză şi-a ameninţat fosta iubită că, dacă nu va relua relaţia cu el, va da publicităţii pe internet mai multe fotografii. În imagini o înfăţişau dezbrăcată. Dar ce-i mai grav a urcat filmuleţe în care cei doi apăreau întreţinând relaţii intime. Și bărbatul nu s-a oprit aici, a creat un profil pe un site pentru adulți pe numele fostei iubite… Pe acel site, bărbatul a postat fotografii cu ea dezbrăcată şi un filmuleţ în care fosta iubită întreţine relaţii sexuale cu el. Iar pe contul fals pe Facebook cu numele femii a postat fotografii cu ea dezbrăcată.

La judecarea apelului, judecătorii de la Curtea de Apel Braşov au decis:

„Dacă fapta de a deschide şi utiliza un cont pe o reţea de socializare deschisă publicului (reţea care nu solicită dovezi din care să reiasă folosirea numelui real de către deţinătorul unui cont), furnizând ca nume de utilizator numele unei alte persoane şi introducând date reale vizând această persoană (informaţii, fotografii, imagini video etc.) realizează condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de fals informatic, prevăzută de art. 325 din Codul penal, cu referire la cerinţele ca acţiunea de introducere a unor date informatice să fie realizată fără drept şi, respectiv, să aibă ca rezultat date necorespunzătoare adevărului”.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: