Connect with us

Justitie

Ultima lovitură pentru mafia retrocedărilor. Moştenitorii lui Haşotti, chemaţi la Judecătorie

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Astăzi a debutat la Judecătoria Constanţa procesul iniţiat de prefectul Adrian Nicolaescu împotriva moştenitorilor reprezentaţi convenţional de avocatul Ionel Haşotti, cei care au reuşit să retrocedeze, parţial, cariera de piatră de la Sibioara. Nicolaescu cere anularea titlului de proprietate primit de aceştia, din două motive mari şi late. În primul rând, prefectul a observat că retrocedarea de la Sibioara s-a dispus prin încălcarea flagrantă a legii. În al doilea rând, vorbim de o retrocedare multiplă, existând documente legale că familia moştenitorilor primise deja, încă din anii 90, toate terenurile confiscate de stat în anii comunismului.

Judecătoarea care a făcut mangla este inculpată acum ca şpăgară

Cariera de la Sibioara funcţionează din anul 1965. În 2005, firma care o exploata legal, SC Somaco Construct SRL, a fost cumpărată cu patru milioane de euro de SC Comprest Util SRL, companie din domeniul producţiei de materiale de construcţie deţinută de omul de afaceri constănţean Grigore Comănescu. Un an mai târziu, două septuagenare reprezentate convenţional de celebrul avocat Ionel Haşotti au deschis un proces împotriva Comisiei Locale de la nivelul Comunei Lumina, cerând retrocedarea unui teren de 20 de hectare ce ar fi aparţinut bunicului lor. Terenul solicitat se afla, parţial, în incinta carierei de piatră, însă compania lui Grigore Comănescu nu a fost citată în proces. Deşi bunicul celor două femei reprezentate de avocatul Haşotti decedase în anul 1942, acestea au susţinut că: „Autorul nostru a plătit taxele şi impozitele către stat, atât până la preluarea bunului cât şi după acest eveniment, fiind înregistrat fiscal până în anul 1951.”. Controversata judecătoare Corina Eugenia Jianu de la Judecătoria Constanţa (actualmente inculpată pentru luare de mită într-o retrocedare similară de la Năvodari) a admis această aberaţie flagrantă. Ea a considerat că cele două bătrâne sunt persoane îndreptăţite la retrocedare şi că bunicul lor, decedat, repetăm, în 1942, ar avea calitatea de autor în procedurile de retrocedare,  deşi această calitate este rezervată doar persoanelor deposedate după 6 martie 1945.

Un avocat mincinos instigă la încălcarea legii

Totuşi, Jianu nu a autoriza retrocedarea în incinta carierei, deoarece legea interzicea explicit retrocedarea exploataţiilor miniere active. Ionel Haşotti a declarat recurs în numele clientelor sale, susţinând în faţa Tribunalului Constanţa că „Nu există dovadă că există o exploatare de carieră de piatră.”. Cum un expert judiciar atestase în fals că terenul ar fi fost liber de sarcini, deşi nu era, Tribunalul l-a crezut pe Haşotti şi a admis recursul pe 2 octombrie 2008. Mult a contat şi faptul că avocatul Comisiei Locale Lumina nu l-a contrazis pe Haşotti. În mod oficial, Comisia Lumina era reprezentată în instanţă de avocata Anca Mirăuţă, care avea sediul profesional pe strada AS Puşkin 19A Constanţa. La aceeaşi adresă funcţiona şi Fundaţia Brătianu, în care avea calitatea de membru fondator numitul Puiu Haşotti, pe atunci senator şi, desigur, frate al avocatului Ionel Haşotti, reprezentantul „moştenitoarelor”. Anca Mirăuţă nu a participat la singurul termen de recurs, delegându-l să o substituie de Toni Bobe – cel care a tăcut mâlc, fără a-l contrazice pe Ionel Haşotti. Ulterior, Toni Bobe avea să ajungă în conducerea PNL Constanţa, alături de Puiu Haşotti. Ne limită să semnalăm aceste potriviri curioase, lăsând organelor statului sarcina de a stabili dacă a fost sau nu o lucrătură în haită.

puskin-19a

După opt ani

Hotărârea de retrocedare din 2008 a fost pusă în aplicare abia în luna iunie 2016, însă prefectul Adrian Nicolaescu a atacat titlul de proprietate, în dosarul 23037/212/2016 al Judecătoriei Constanţa. În acţiunea sa, ajunsă astăzi pe masa magistraţilor, Adrian Nicolaescu probează că retrocedarea carierei Sibioara s-a făcut cu încălcarea flagrantă a articolului 4 aliniatul 1 din Legea 1/2000. Textul de lege interzice expres retrocedarea terenurilor miniere. De asemenea, prefectul probează că proprietarul celor 20 de hectare, decedat în anul 1942, a fost moştenit de copiii săi, şapte la număr. După 1991, urmaşii urmaşilor au retrocedat 50 de hectare agricole de la stat, plus celelalte 20 de hectare din cazul de faţă. Aşadar, documentele legale atestă o operaţiune ilicită de retrocedare multiplă, aşa cum au fost atâtea în ţara asta sufocată de mafia retrocedărilor.

Actiune Nicolaescu

Comments

comments

Justitie

Kovesi: CONTURI pe ZERO, trăiește din salariul de magistrat și locuiește într-un apartament de două camere

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Fosta şefă a DNA, Laura Codruţa Kovesi, actualul procuror şef european are conturi pe zero, un apartament de două camere luat cu credit ipotecar şi trăieşte din salariul generos de magistrat, relevă ultima declaraţie de avere acesteia.

Potrivit documentului, noul procuror șef european are patru conturi curente şi unul de economii deschise la BRD – Groupe Societe Generale.

Astfel, trei dintre conturile curente sunt deschise încă din 2016. Primul este în euro, iar valoarea sa este zero, al doilea şi al treilea sunt în lei iar valoarea lor este de 195 de lei, respectiv 10.926 de lei.

Al patrulea cont curent este deschis în anul 2017, dar și valoarea acestuia este zero. Contul de economii este deschis în 2016, iar fostul procuror şef al DNA declară în el suma de 35.474 de euro, din care 10.000 de euro „ca urmare partaj succesoral 2018”.

Cu toate acestea Kovesi a avut ca magistrat român un salariu generos, iar în 2018 a câştigat 265.932 de lei, respectiv 22.161 de lei pe lună.

Declaraţia de avere mai cuprinde şi venituri obţinute din dobânda contului de economii deschis la BRD, şi anume 69,35 de lei.

Astfel, în privinţa acestora, Kovesi însemnează, în declaraţia de avere semnată în 22 mai 2018, un singur apartament cu 2 camere, cu suprafaţa de 54,74 metri pătraţi  pe care îl deţine din 2007 şi pe care l-a achiziţionat printr-un credit ipotecar.

Dacă în 2016, Laura Codruța Kovesi a declarat venituri de aproape 160.000 de lei din salariu, lucrurile au stat, în mod normal, puțin mai prost pentru 2019

Ea a câştigat şi 4.000 de euro ca expert în mai multe programe europene precum EU Grant-Albania, TAIEX – Muntenegru, TAIEX-Moldova.

Laura Codruța Koveși a fost numită drept procuror șef european. Fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupție (DNA) a primit nu mai puțin de 17 voturi din 22 posibile.

sursa: stiripesurse.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Fiica lui Nicușor Constantinescu, acuzații grave: “SECURIȘTILOR, veți plăti cu toții. PE LUMEA ASTA!”

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

UPDATE: Conducerea Penitenciarului Poarta Albă a transmis pentru “Ordinea.ro” următorul punct de vedere:

“Vă aducem la cunoștință că persoana în cauză (Nicușor Daniel Constantinescu n.r.) nu este custodiat în prezent la Penitenciarul Constanța – Poarta Albă. Unitatea unde se află încarcerat un deținut intră în categoria datelor cu caracter personal pentru a căror prelucrare presupune consimțământul persoanei respective.”

Nicușor Constantinescu, fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, a primit de la instanță vestea pe care o aștepta de mai mult timp. I s-a modificat regimul de executare al pedepsei, de la regim închis la regim deschis.

Iată decizia magistraţilor:

„Solutia pe scurt: În temeiul art. 40 rap. la art. 39 alin. 14-19 din Legea nr. 254/2013 Admite contestaţia formulată de petentul C.N.D., împotriva încheierii nr. 610 din 24.07.2019, dată de judecătorul de supraveghere a privării de libertate pentru Penitenciarul Poarta Albă în dosarul nr. 604/2019. Desfiinţează încheierea nr. 610 din 24.07.2019, dată de judecătorul de supraveghere a privării de libertate pentru Penitenciarul Poarta Albă în dosarul nr. 604/2019 şi raportul comisiei constituite în baza art. 32 din Legea nr. 254/2013 nr. 698 din 16.07.2019. Dispune modificarea regimului de executare stabilit de comisia constituită în baza art. 32 din Legea nr. 254/2013 din regim închis în regim deschis. Dispune repartizarea petentului condamnat CONSTANTINESCU NICUŞOR DANIEL în regimul de executare deschis. În baza art. 275 alin. 3 C.proc.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Definitivă“.

În prezent, Nicuşor Daniel Constantinescu se află în detenţie, el fiind condamnat definitiv la zece ani de închisoare.

Decizia magistraților pare o umbră neagră pentru familie care dorește să-l viziteze și, se pare că, reprezentanții Penitenciarului Poarta Albă ar refuza să pună în aplicare decizia instanței.

Fiica fostului șef al administrației județene a postat pe pagina de Facebook al tatălui său un mesaj prin care îi amenință pe cei din conducerea Penitenciarului Poarta Albă că vor plăti pentru nedreptatea la care sunt supuși, refuzând să îi primească în vizită. Mai mult, fiica lui Nicușor Constantinescu susține că sunt supuși la “abuzuri și umilințe”.

Iată mesajul:

“La data de 13.09.2019, tatălui meu i-a fost acceptată cererea de schimbare a regimului de executare a pedepsei din regim închis in regim deschis( de către Judecătoria Medgidia ). Booon ! Din data de 13.09.2019 (adică de 5 zile !!!) încerc să fac o programare la vizită cu pachet la Penitenciarul Poarta Alba ( ca și cum nu am altceva de făcut decât să trimit mailuri la penitenciar din ora in ora ca să binevoiască stimabilii angajați sa răspundă).
Cu toate că decizia Judecatoriei Medgidia este definitivă si executorie, Penitenciarul Poarta Alba REFUZĂ să îl mute la REGIM DESCHIS si să mă programeze la vizită !
SECURIȘTILOR,veți plăti toți,până la ultimul, cu vârf si îndesat pentru aceste abuzuri si umilințe! PE LUMEA ASTA!”.

Pentru un punct de vedere vizavi de aceste acuzații, l-am contactat pe purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Poarta Albă, Andreea Elena Brescan, însă nu a răspuns apelurilor venite din partea reporterilor Ordinea.ro. Totuși, așteptăm o reacție la acuzațiile familiei fostului președinte al CJ Constanța.

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Nici a cincea oară, Adina Florea nu a fost validată la conducerea Secției speciale

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Nici astăzi, plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) nu a reuşit validarea Adinei Florea la şefia Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ), au declarat pentru MEDIAFAX surse din cadrul CSM. Era pentru a cincea oară când se încerca validarea concursului pentru conducerea Secției, iar 10 dintre membrii CSM au votat pentru amânare.

Decizia plenului vine după ce mai mulţi membri ai CSM au cerut amânarea şedinţei de validare a Adinei Florea la conducerea Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie (SIIJ), pe motiv că nu au primit toate documentele, inclusiv fişele de notare din partea Comisiei de evaluare sau baremul.

”Este adevărat că fiind vorba de o funcţie de conducere, conform legii atunci sigur că CV şi proiectul de candidatura sunt încărcate pe site CSM-ului înainte de examen. Ceea ce am observat însă că ceea ce s-a încărcat pe EMAP pentru astăzi este doar raportul Comisiei de evaluare şi procesele verbale ale Comisiei de evaluare printre care şi unul privind adoptarea baremului şi a fişei de notare, însă ne lipsesc chiar fişele de notare. Dacă există fişe de notare, care este baremul conform acestor fişe de notare, dacă s-a acordat punctaj pentru fiecare punct de pe acel barem aprobat, nu ştiu care este pentru că nu am văzut baremul şi fişa de notare. Aşadar eu cer o amânare şi să ne puneţi la dispoziţie aceste acte pentru că nu avem cum să validăm aceste două concursuri fără să ştim actele care au stat la baza lor”, a susţinut, la începutul şedinţei, judecătorul Andreea Chiş.

La solicitarea enunţată de judecătorul CSM, preşedintele Consiliului, Lia Savonea, a replicat că regulamentul nu prevede asemenea obligaţii.

Ulterior, Chiş a precizat că nu poate vota în lipsa acestor acte. ”Nu putem să avem o validare de concurs fără să avem aceste acte. Este o chestiune de bun simţ. Eu ce votez. Ştiţi, apropo de concurs, pentru că s-a discutat concursul pentru funcţia de inspector şef, şi acolo a fost exact aceeaşi discuţie, să se pună la dispoziţia membrilor plenului fişele de notare, exact acea discuţie a fost, să vedem dacă aţi adoptat un barem. Vreau să văd acele fişe de notare şi cred că trebuia să se cunoască aceste lucruri pentru că am solicitat şi cu alte ocazii să ni se pună la dispoziţie aceste acte. Nu cred că trebuia să spun eu cu nu ştiu câte zile înainte, nu m-am aşteptat. Mărturisesc până în ultima clipă că am verificat”, a mai spus Andreea Chiş.

Şi procurorul CSM Florin Deac a cerut amânarea şedinţei de plen pentru o dată ulterioară. ”Solicit amânarea până la momentul pronunţării unei hotărâri în cauzele conexate. Dar ar mai fi un motiv pentru care au aş solicita amânarea, respectiv referitor la aspectul declanşării concursului în termenul prevăzut de lege şi aici mă refer la legislaţia subsidiară, respectiv la acel termen de 60 de zile din regulamentul privind numirea procurorilor. După cum se ştie, acest concurs s-a finalizat în circa 30 de zile. Aş solicita să solicităm o notă în care să ne lămurească despre ce termen este vorba în această situaţie, măcar pentru viitor să ştim cum să facem şi să luăm totuşi o hotărâre legală în legătură cu acest aspect”, a declarat Florin Deac.

Reamintim că Adina Florea s-a clasat pe primul loc la concursul pentru şefia Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie, post rămas vacant după numirea lui Gheorghe Stan judecător la Curtea Constituţională, ea clasându-se pe primul loc după susţinerea proiectului referitor la exercitarea atribuţiilor funcţiei de conducere. Adina Florea a obţinut punctajul 9,86. Conform CSM, rezultatele concursului sunt definitive şi nu pot fi contestate.

Foto: Digi24

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: