Connect with us

Exclusiv

O haiducie a Primăriei Năvodari, la un pas de a fi desființată de instanța de judecată

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

O decizie a Primăriei Năvodari, rezultată din săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, se află la un pas de a fi desființată de instanța de judecată. Este vorba de un înscris fără număr de înregistrare din 14 august 2012, prin care administrația locală din Năvodari a aplicat o taxă fiscală de două milioane de euro unei societăți comerciale care deține un complex de vile turistice, de patru stele, pe malul lacului Siutghiol, în zona Mamaia Nord-Năvodari. Taxa de la Năvodari este cea mai mare taxă fiscală impusă vreodată în cuprinsul Uniunii Europene. Însă, dincolo de valoarea gigantică, fără egal în UE, aceasta este expresia încălcării flagrante a legii, așa cum aveau să constante organele judiciare ale statului.

Constatarea, datând din 2018, se referă la fapta de fals intelectual, prin care funcționarii Primăriei Năvodari au pretins că societatea taxată ar fi depozitat materiale de construcții pe un teren al orașului. În realitate nu s-a depozitat nimic. Totul a fost o golănie abjectă a găștii penale care a pus mâna pe Primăria Năvodari. Penalii au scris o minciună ordinară, ca să jupoaie firma de două milioane de euro. Această faptă de fals intelectual a fost constatată definitiv, însă nu este singura.

În joc mai sunt și alte fapte deja cu mult mai grave, care au ieșit la iveală, rând pe rând, tocmai din cauza încăpățânării celor de la Năvodari de a apăra până în pânzele albe această aberație antologică, demnă de a fi pomenită în orice tratat despre corupție și, de ce nu,  poate chiar în tratatele de psihiatrie. Pentru că ceea ce s-a întâmplat la Năvodari este semnul unei deviații cumplite de la parametrii sănătății mintale.

Istoria taxei fiscale am spus-o în zeci de feluri și ocazii (vezi AICI). Nu o mai reluăm integral în articolul de față. Însă redăm constatările finale, din 8 mai 2019, ale Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din cadrul camerei superioare a Parlamentului României, Senatul. Atenție, la nivelul comisiei de abuzuri sunt reprezentate toate partidele parlamentare, inclusiv PSD-ul, adică partidul din care fac parte și autorii abuzurilor în discuție. Nici măcar colegii lor de partid nu au putut să nu constate aberațiile inegalabile. Probabil acesta este motivul pentru care primarul actual din Năvodari și fostul, care îl dirijează fără să mai ascundă acest lucru, au dat o fugă în Federația Rusă, să caute acolo sprijinul pe care, în țară, nu-l mai pot obține de la nimeni fără niște riscuri imense (vezi detalii AICI).

Iată constatările finale ale comisiei de abuzuri a Senatului, din 8 mai 2019. În primul rând, în documentul emis de comisie se afirmă negru pe alb că decizia de impunere fiscală fără număr de înregistrare din 14 august 2012 conține abateri de la legalitate și conformitate. Comisia afirmă că taxa a fost calculată empiric, fiind de 21 de ori mai mare decât prețul de vânzare al terenului și de 1.258 de ori mai mare decât redevența (taxa de concesiune) uzuală. Mai mult, suma pretinsă inițial de la societate pentru așa-zisa depozitare de materiale, respectiv 8.474.304 lei, nu a fost niciodată inclusă în veniturile Orașului Năvodari. Cu alte cuvinte, autorii deciziei fără număr de înregistrare nu au vizat să constituie un venit orașului, ci doar să confecționeze un instrument de presiune asupra societății, prin care să poată, la o adică, să execute silit clădirile de patru stele, cum au mai făcut și în alte situații documentate de Direcția Națională Anticorupție. Acest scop reiese din modul de operare mai vechi. E limpede că asta au urmărit penalii, fiind absurd să se creadă că au umflat taxa de 1.258 de ori dintr-o simplă eroare. Au umflat-o, ca să-i jupoaie pe cei de la Somaco.

 

În 2007, Somaco Construct a amenajat terenul dintre vile și lac, având aviz de principiu de la Apele Române. Terenul aparținea statului român, fiind vorba de malul lacului Siutghiol. În 2012, Primăria Năvodari a furat terenul de la stat și a pretins o taxă de două milioane de euro societății turistice, pentru depozitare de materiale de construcții.

În al doilea rând, comisia de abuzuri a constatat că terenul pentru ocuparea căruia a fost taxată firma Somaco Construct SRL nu aparține Orașului Năvodari, ci statului român. Cu alte cuvinte, Primăria a furat terenul de la stat, ca să poată pretinde taxa uriașă de două milioane de euro de la firma Somaco. În documentul oficial al comisiei de abuzuri se fac referiri la hărți cadastrale din 1954, 1978, 1991 și 2019, care atestă că, în acest interval, luciul de apă de la Siutghiol a fost diminuat progresiv, fiind câștigate suprafețe de uscat, anterior aflate permanent sub apă. Inclusiv terenul pentru care s-a emis taxa fiscală face parte din această evoluție. Or, fiind la origini sub apă, adică în cuveta lacului, acesta aparține de drept statului român. De asemenea, consolidarea terenului de către Somaco Construct, în anul 2007, este o lucrare hidrotehnică, la rândul ei aparținând prin lege statului român. Privații și UAT-urile nu pot fi proprietari pe digurile și platformele de protecție ale mării și lacurilor naturale. Iar din acest punct de vedere, inventarierea terenului în proprietatea orașului Năvodari și intabularea sa în 2012, pentru calcularea retroactivă a taxei, începând cu anul 2010, sunt acte frauduloase.

Suprafața calculată în geometria UAT Năvodari s-a extins fără o justificare legală cu 506,718 hectare” – se arată în documentul emis de Comisia de Abuzuri. Afirmația de mai sus se bazează pe o constare mai veche a Curții de Conturi. Evident că extinderea geometriei s-a făcut prin includerea terenurilor de stat în proprietatea UAT, terenuri de pe malul lacului Siutghiol și de pe malul Mării Negre. Acestea au fost inventariate în domeniul public sau privat al localității, iar apoi au fost intabulate în cartea funciară, cu complicitatea unor funcționari corupți de la OCPI Constanța.

Însă, spune comisia de abuzuri, ”unica modalitate ce ar fi permis UAT Năvodari să efectueze o astfel de intabulare a domeniului public al statului, ca aparținând domeniului public/privat al acestei autorități locale, potrivit Legii 213/1998, era legea, în sensul unei legi emise de Parlament…”. Așa cum știți deja, nu există o astfel de lege, prin care Primăria Năvodari să fi primit terenuri de la stat. Statul român nu a cedat niciodată suprafețele în discuție. Practic, Primăria a creat o realitate falsă prin circuitul unor adrese oficiale, având ca finalitate înscrierea terenurilor în cartea funciară.  Așa cum am arătat pe larg într-un articol anterior (vezi AICI), fostul primar Nicolae Matei a inventat în prealabil o stradă, Promenada Siutghiol, care nu a existat niciodată în realitate. Deși această stradă nu exista fizic, fostul primar a atestat existența ei printr-un nomenclator stradal, în care a inclus o poziție fictivă. Ulterior, același primar a emis o adeverință, prin care a atestat că terenul cu deschidere la strada fictivă ar aparține Orașului Năvodari. În acest fel, s-a creat aparența că terenul în discuție ar fi diferit de terenul ce aparținea din totdeauna statului român.

Revenind la constatarea finală a comisiei de abuzuri a Senatului, concluzia documentului este fără niciun echivoc:

”Comisia apreciază că Orașul Năvodari nu deținea un titlu de proprietate valabil pentru a valorifica terenul riveran societății Somaco prin impunerea unei taxe locale cum este cea indicată în decizia de impunere din 14.08.2012, terenul în discuție fiind un teren de natură hidrotehnică ce aparține exclusiv domeniului public al statului român.”.

Constatarea comisiei de abuzuri întregește constatări anterioare ale Curții de Conturi, ale Administrației Naționale Apele Române, Ministerului Finanțelor Publice, Direcției Antifraudă Fiscală, ale corpului de control al Ministerului de Interne și ale altor instituții ale statului. Falsul intelectual cu privire la susținerea Primăriei că societatea ar fi depozitat materiale de construcție în locurile publice este dovedit în două ordonanțe ale procurorilor. Făptașii nu au mai putut fi trimiși în judecată sub aspectul prescrierii răspunderii penale. Desființarea deciziei de impunere, solicitată de Parchet, încă își urmează cursul pe rolul instanței de judecată. Actualul primar, Florin Chelaru, este singurul care face contestații în beneficiul fostului primar penal, Nicolae Matei, sperând să amâne cât s-ar putea de mult revenirea la legalitate. Într-un fel, trebuie să-l felicităm, deoarece fără strădania sa nu s-ar fi aflat toate detaliile furăciunilor de mai sus.

În documentul atașat, puteți citi integral constatarea comisiei de abuzuri a Senatului.

Download (PDF, 64KB)

Va urma!

Comments

comments

Exclusiv

(VIDEO) Scandal la Corsa. Angajați ai Primăriei Mangalia, denunțați la Poliție pentru distrugere și furt

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Mai mulți angajați ai Primăriei Mangalia, supravegheați chiar de șeful Poliției Locale, Mihai Angelescu, au tăiat împrejmuirea și bariera metalică de la parcarea hotelului Corsa din localitate. Acțiunea a avut loc vinerea trecută, înaintea minivacanței de Rusalii. Reprezentanții societății Eco Corsa SRL, care administrează parcarea, spun că acțiunea Primăriei Mangalia a fost abuzivă, deoarece autoritatea locală nu a prezentat un ordin de demolare, așa cum ar fi fost legal. Ca urmare, aceștia au solicitat intervenția Poliției Naționale, prin apel la 112, și au depus plângere penală pentru distrugere și furt calificat. După intervenția Poliției Naționale, acțiunea a fost suspendată, însă a fost reluată la scurt timp, până la tăierea tuturor stâlpilor împrejmuirii. Oamenii Primăriei au încărcat elementele metalice într-o camionetă, astfel acestea fiind evacuate din zonă. Până la finalul acțiunii, Primăria nu a comunicat un ordin de demolare către societate.

Primăria vrea să pună laba pe pământ, de doi ani de zile

De doi ani, Primăria Mangalia se chinuie să pună mâna pe parcarea Hotelului Corsa de pe faleza orașului. Terenul parcării aparține municipalității. Însă din 2005 face parte din contractul de asociere nr. 1710/28.04.2005 încheiat pe un termen de 23 de ani cu Eco Corsa SRL, societatea care deține hotelul Corsa. La debutul asocierii, Eco Corsa a obținut certificat de urbanism, autorizație de construire și proces-verbal de recepție finală, pentru amenajarea parcării. An de an, societatea a exploatat activul și a vărsat cota de profit stabilită prin contract. Însă în ultimii doi ani, Primăria a transmis societății mai multe notificări, în care a arătat că asocierea este neprofitabilă. Eco Corsa SRL a ripostat de fiecare dată, probând că s-a ținut o contabilitate separată pentru acest activ, că s-a realizat profit și că s-a vărsat la timp cota contractuală către bugetul local.

Rezilierea unilaterală, interzisă expres prin contract

Pe 11 iunie 2019, invocând aceleași argumente, Primăria a trimis o ultimă adresă, prin care a notificat denunțarea unilaterală a contractului de asociere din anul 2005 și a somat societatea să dezafecteze împrejmuirea în termen de 24 de ore. Rezilierea unilaterală era interzisă expres prin articolul 15 din contractul de asociere 1710/28.04.2005, care reprezintă ”legea părților”. ”Contractul nu poate fi denunțat unilateral. Se va acționa de comun acord sau prin instanță la eliberarea terenului de orice sarcini” – scria în contract. De asemenea, ”legea părților” mai stipula, la articolul 18, că ”orice neînțelegere decurgând din interpretarea și aplicarea prevederilor prezentului contract vor fi soluționate pe cale amiabilă, dar nu mai târziu de 30 de zile de la apariția lor. În cazul în care nu se ajunge la un acord pe cale amiabilă, neînțelegerile vor fi soluționate de către instanțele judecătorești competente.”.

În ziua în care a primit notificarea prin care era călcat în picioare contractul părților, Eco Corsa a deschis o acțiune în instanță, în care a cerut să i se constate drepturile. De asemenea, a obținut certificat de grefă și a transmis Primăriei aceste documente, cu specificarea că se opune rezilierii unilaterale a contractului.

Golănește, fără ordin de demolare

Societatea nu a mai primit niciun răspuns scris. În schimb, pe 14 iunie 2019, în debutul minivacanței de Rusalii, angajații Primăriei au descins cu flexuri, generator de curent electric și camionetă de transport la parcarea hotelului Corsa. Reprezentanții firmei au aflat de acțiune… după zgomot. Deși au solicitat un ordin de demolare sau orice alt document prin care a fost autorizată intervenția care se consuma sub ochii lor, nu au primit nimic. În aceste condiții, societatea a cerut intervenția Poliției Naționale, prin apel la 112. Mai mult, au depus plângere penală pentru distrugere și furt calificat. După intervenția Poliției Naționale, acțiunea a fost sistată pentru scurt timp, însă a fost apoi reluată până la dezafectarea integrală a împrejmuirii și a barierei de acces. Elementele metalice au fost încărcate de oamenii Primăriei într-o camionetă, fiind duse într-o locație necunoscută. Până la finalul acțiunii, societatea nu a primit ordinul de demolare, care este act administrativ și care, în mod obligatoriu, trebuia să cuprindă un termen de contestație. Neavând actul, Eco Corsa nu a avut ce să atace la instanță, ca să poată cere, în mod accesoriu, o ordonanță de sistare a acțiunii. În clipul atașat, puteți observa atitudinea uluitoare a agenților de la Poliția Națională, care, fiind vădit că se află în fața unei acțiuni abuzive, nu au mișcat un deget ca să sisteze faptele de natură penală. Mai mult, agentul Poliției Naționale a procedat la legitimarea unui singur participant la acțiunea abuzivă, doar ca urmare a protestelor administratorului Eco Corsa SRL, Liliana Becheru.

Protestul unui om de afaceri din Mangalia

”M-am nascut la malul mării și aici vreau să rămân. Trăiesc in Mangalia de jumătate de veac, îmi iubesc orașul și prin toată ființa mea trec valuri, brize și gustul sărat amărui al mării. Aici am mamă, frați, copii, aici am prieteni de-o viață. Cu cinste și îngăduință am respectat întotdeauna tot ce înseamnă autoritate, învățându-i pe copiii mei să cunoască legile și să le respecte. În activitatea pe care o desfășor am înțeles întotdeauna să-mi achit toate datoriile la timp, fără întârzieri, chiar dacă uneori nu am fost de acord cu modul de calcul. Am achitat în ultimii ani la bugetul de stat, personal, sau prin firmele pe care le administrez, bani cât pentru a construi o gradiniță sau o școală. 
Ca cetățean îmi aduc prinosul meu cum pot eu mai bine, conducând o asociație care a făcut mult bine cetățenilor orașului.
Astăzi am asistat și am fost parte a unui abuz și ale unor grave încălcări legale, făcute de Primărie care , fără să prezinte vreun act, fără să ne informeze în vreun fel, au purces la distrugerea unor bunuri personale. 
Pentru ce plătim taxele?
Și de ce să fim victimele abuzurilor doar pentru că… așa vrea primarul ( așa ni s-a spus)?
Până unde s-a ajuns?
În orașul Mangalia sunt doar 4 ( patru) investitori in turism născuți/ crescuți aici. De ce? Pentru că administrația nu numai că nu încurajează investitorii locali, ci face tot posibilul să-i extermine.
Vă informăm, domnule Primar, că dumneavoastră sunteți doar un administrator trecător al urbei, nu stăpânul ei.” – a scris Liliana Becheru, pe Facebook, în ziua demolării.

Modul operandi: demolarea de la Rusaliile din 2013

Trebuie să mai spunem că, în anul 2013, tot de Rusalii, Primăria Mangalia a procedat la demolarea a 30 de clădiri în Bazarul Prichindel din Neptun, fără a comunica societăților care dețineau construcțiile un ordin de demolare. Vedeți AICI un articol pe această temă. Se pare că demolarea de Rusalii este un modus operandi.

Am solicitat Primăriei Mangalia un punct de vedere față de cele întâmplate, solicitând ca acesta să ne fie furnizat până astăzi la ora 12. Autoritatea Locală nu a răspuns solicitării noastre, ignorând-o cu desăvârșire, așa cum a mai făcut în trecut de mai multe ori, chit că Legea 544/2001 nu este facultativă. Totuși, în situația în care Primăria Mangalia va trimite răspuns la întrebările noastre, îl vom publica aici de îndată.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Păienjenișul de interese de la stârpirea țânțarilor din Năvodari

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

O firmă angajată de Primăria Năvodari, fără licitație publică, a început acțiunea de stârpire a țânțarilor din acest oraș. Contractul de dezinsecție terestră a fost semnat pe 28 mai 2019 și are o valoare de 134.264 de lei plus TVA. Potrivit anunțului urcat în SICAP de autoritatea contractantă, prețul corespunde unei cantități de 1.040 (o mie patruzeci) de hectare de teren. Suprafața efectivă pe care se va realiza combaterea cu substanțe toxice a faunei reziduale de țânțari, muște, căpușe, ploșnițe, păianjeni și alte artropode este de 65 de hectare. Însă stropirile se repetă 16 săptămâni la rând, până când suprafața totală prestată  va ajunge la 1.040 de hectare.

Acțiunea de stârpire a țânțarilor a început pe 10 iunie 2019. Mai jos vedeți două din fotografiile date publicității de Primăria Năvodari.

 

Societatea Partener Construct General SRL, chemată pe sprânceană să ucidă insectele timp de 16 săptămâni la rând, s-a lipit și de alte două contracte, tot fără licitație publică și tot la fel de avantajoase, cu Primăria din Năvodari. Primul dintre acestea a fost încheiat pe 15 mai 2019, la o valoare de 129.409 lei plus TVA. De acești bani, societatea trebuie să toaleteze 700 de arbori. Al doilea contract are ca obiect cosirea ierbii și a fost încheiat pe 30 mai 2019, la o valoare de 135.000 de lei plus TVA. Prețul corespunde unei cantități de 90 de hectare de iarbă. De fapt, este vorba de o suprafață de 45 de hectare, care va fi cosită de două ori în această vară. Vorbim aici de spațiile verzi adiacente bulevardului Mamaia Nord, spre Constanța și cele din zona bulevardului Năvodari, spre Lumina.

Valoarea cumulată a celor trei contracte atribuite fără licitație publică este de 398.673 de lei plus TVA.

Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, Partener Construct General SRL este o societate înființată în  anul 2013. Aceasta funcționează la mansarda unei case de pe strada Muzicii din Năvodari și are ca obiect principal de activitate ”Lucrări de instalații sanitare, de încălzire și de aer condiționat”. În anul 2017, firma a derulat afaceri de 6,7 milioane de lei, cu 76 de angajați. Datele financiare pentru anul 2018 nu sunt disponibile. Potrivit Registrului Comerțului, afacerea este deținută de Gabriela Ursu, de 32 de ani, și de Maria-Magdalena Bîlea, de 44 de ani.

Presa locală constănțeană a relatat că Partener Construct General SRL a derulat în anul 2017 un contract extrem de avantajos cu Uzina Teromoelectrică Midia SA Năvodari, cea care livrează agentul termic primar către Termica Distribuție SRL Năvodari, societatea Consiliului Local.

Tot din 2017 datează și un anunț al unui executor judecătoresc, prin care se aducea la cunoștința publicului faptul că Partener Construct General SRL a adjudecat imobilul de pe strada Muzicii nr. 63, Năvodari, în care societatea își avea deja sediul social, la mansardă. Clădirea fusese scoasă la vânzare de executorul judecătoresc la cererea Băncii Transilvania, care avea de recuperat o sumă importantă de bani de la proprietarul casei, Marian Găliceanu, și de la ruda acestuia, Manuel Găliceanu. În 2018, licitația pentru vânzarea imobilului a fost reluată, după ce executorul judecătoresc a constatat că Partener Construct General SRL a fost un fals adjudecatar. Intuim că firma s-a implicat pentru a amâna de fapt momentul înstrăinării imobilului către un terț, plătind doar taxa de participare și refuzând apoi să achite prețul licitat.

Marian Găliceanu, proprietarul casei în care funcționează firma care cosește iarba, tunde copacii și stârpește țânțarii din Năvodari, a fost reținut timp de 24 de ore de organele judiciare în septembrie 2013, alături de Vasile Alexandru Manu, fost director la Termica Distribuție Năvodari, într-un dosar de conflict de interese.

Parchetul Curții de Apel Constanța a comunicat atunci că a propus arestarea preventivă a lui Vasile Alexandru Manu pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese ”constând în aceea că în calitate de director la SC TERMICA DISTRIBUŢIE NĂVODARI SRL, persoana juridică la care asociat unic este oraşul Năvodari, a încheiat contracte cu SC CSI ENERGO ELECTRIC SRL, în perioada 2011 – 2013, prin care s-au realizat foloase materiale pentru ginere său Găliceanu Marian, administrator la societatea comercială beneficiară a contractelor încheiate”. Aceeași propunere de arestare preventivă a fost înaintată și pentru Marian Găliceanu, urmărit pentru complicitate la conflictul de interese. Instanța de judecată nu a încuviințat arestarea preventivă, însă a aprobat instituirea controlului judiciar în privința celor doi.

În comunicatul PCA Constanța se mai preciza că firma lui Găliceanu fusese implicată în lucrări de reamenajare a sensului giratoriu de la intersecția străzilor Albinelor și Constanței (în care se află grupul statuar al pescarului aruncând năvodul din mahună), dar și într-un contract care viza închirierea de utilaje și mijloace de transport către Termica Distribuție. În perioada 4 ianuarie 2012 – 17 iunie 2013, firma ginerelui a primit de la întreprinderea publică administrată de socru suma de 690.146,59 de lei.

Trebuie să mai spunem că Vasile Alexandru Manu este coinculpat alături de Nicolae Matei și de fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu în dosarul retrocedărilor, fiind acuzat de încălcarea legii cu privire la finanțarea clubului de fotbal Săgeata Năvodari.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Vama Veche. Primăria Limanu a amplasat 12 chioșcuri, urâte ca naiba, pe buza plajei (VIDEO)

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Nu se mai termină chiloțăria de pe litoral. La Vama Veche, administrația locală a comunei Limanu a decis să amplaseze 12 chioșcuri, urâte ca naiba, pe strada Falezei, la limita plajei. Vorbim de cea mai bună zonă din Vama Veche, acolo unde există investiții private de sute de mii de euro în hoteluri, restaurante și terase. Antreprenorii locali își vor pierde vadul, în favoarea chioșcarilor. În clipul de mai jos puteți vedea momentul amplasării hidoșeniilor comerciale pe buza plajei din Vama Veche.

Inițiativa de a face loc unor chioșcuri în proximitatea celei mai frumoase plaje de pe litoralul românesc i-a aparținut primarului PSD-ist al comunei Limanu, Daniel Georgescu. Pe 8 august 2017, acesta a semnat în numele Primăriei Limanu un contract de furnizare produse, prin care a cumpărat 21 de chioșcuri din lemn pentru comerț stradal. Un an mai târziu, mai exact pe 15 mai 2018, Georgescu a venit în fața Consiliului Local Limanu cu un proiect de hotărâre referitor la aprobarea procedurii de închiriere a 17 chioșcuri situate în satul 2 Mai, pe strada Gheorghe Bunoiu și a patru chioșcuri situate în Vama Veche, pe strada Ion Creangă și strada Falezei.  În facsimil, puteți citi HCL 66/15.05.2018.

Download (PDF, 56KB)

Documentul de mai sus a fost postat pe site-ul Primăriei Limanu. Din nefericire, HCL-urile adoptate în 2019, nu au mai fost urcate pe site. Din acest motiv, nu știm dacă în anul curent s-a adoptat o hotărâre prin care s-a majorat numărul de chioșcuri pe strada Falezei. În schimb, tot pe site am găsit anunțul publicat de Primăria Limanu pe 20 mai 2019, privind organizarea licitației de închiriere a 12 chioșcuri în Vama Veche.

Download (PDF, 40KB)

Deși am încercat să obținem un punct de vedere de la primarul din Limanu, Daniel Georgescu, acesta nu a răspuns apelurilor noastre. În schimb, la telefonul fix al autorității locale o funcționară ne-a lămurit că nu ne poate da relații decât despre taxele și impozitele locale, conducătorii instituției fiind plecați pe teren.

Contactat telefonic, fostul primar al localității, Nicolae Iustin Urdea, care este consilier local în mandatul actual, ne-a declarat că nu știe dacă s-a adoptat o hotărâre de Consiliu Local cu privire la suplimentarea numărului de chioșcuri din Vama Veche. Acesta a precizat că s-a întâmplat de două sau trei ori să lipsească de la ședințele de Consiliu, însă la niciuna din ședințele la care a participat nu s-a pus în discuție un proiect de suplimentare a numărului de chioșcuri. Acesta a opinat că s-ar fi impus o analiză mai atentă și o dezbatere mai aplicată cu privire la oportunitatea amplasării de chioșcuri. ”Sunt consumatori mulți în Vama Veche. Dar această inițiativă de a se amplasa baterii de chioșcuri în fața clădirilor în care s-au investit sute de mii de euro cred că merita o analiză mai atentă și o dezbatere aplicată” – a declarat Urdea pentru Ordinea.Ro.

În situația în care primarul actual din Limanu va dori să exprime un punct de vedere cu privire la oportunitatea acestei decizii controversate, îl vom publica de îndată.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: