Connect with us

Opinie

Voi ce faceți anul acesta de Blackout?

Publicat

la

Ocupați cu discuții privind recursul compensatoriu, grațieri și amnistii, Brexit sau victoria de ieri a Simonei Halep de la Australian Open (Felicitări!), puțini observă situația în care se află Sistemul Energetic Național.

În timp ce scriu aceste rânduri, situația se prezintă în felul următor: consumul este de 8430 MW, iar producția este de aprox. 6810 MW. Diferența dintre consum și producție, de aproximativ 1600 MW, provine din import. Observăm cum s-a spulberat mitul “România, furnizor regional de securitate energetică”, așa cum era menționat în capitolul “Obiective Strategice Fundamentale” al Strategiei Energetice.

Lipsa de viziune a actualului ministru al Energiei reiese din strategia elaborată de acesta. În planul de investiții în noi capacități de producere a energiei se prevede construirea unui grup de 400 MW la Turceni. Ce să ardeți în acest nou grup, domnule ministru? Pe care cărbune îl vom arde acolo, când astăzi, tocmai din lipsa cărbunelui s-a închis un grup de 330 MW la Rovinari?

Bineînțeles, vina nu este numai a actualului ministru. Vinovați de această situație sunt toți miniștrii care au condus acest minister din 2012 până astăzi. Mă refer la anul 2012 ca la un moment T0, pentru că acela a fost anul în care am văzut cea mai rapidă diversificare a surselor de producție a energiei electrice la noi în țară.

Dacă tranziția sistemului energetic național către un sistem modern, echilibrat, care să asigure vârfurile de consum fără probleme și la costuri decente, un sistem bazat pe mai mult gaz și regenerabil, și mai puțin cărbune, dacă această tranziție începea de acum 5 ani, astăzi nu am fi fost atât de dependenți de CE Oltenia, iar problemele lor interne nu ar fi afectat atât de grav siguranța SEN. Dar cei care au condus ministerul Energiei au tratat cu superficialitate problemele cu care se confruntă CE Oltenia și, în loc să restructureze compania, să retehnologizeze grupurile de producție și să eficientizeze atât activitatea de producere a energiei electrice, cât și cea de minerit, au acordat ajutoare de stat, au scutit de achiziționarea de certificate de CO2 și, mai nou, și de certificate verzi.

Trebuie să nu trecem cu vederea solicitarea de dividende suplimentare de către ministerul Energiei, în calitate de acționar majoritar, companiilor din sectorul energetic, fapt ce a condus la o reducere a investițiilor acestor companii în retehnologizare și trebuie să ținem cont și de noul impozit de 2% din cifra de afaceri care va afecta și mai mult bugetele de investiții și fondul de salarii al acestor companii, punându-le în pericol activitatea comercială.

Ieri, ministrul Energiei, Anton Anton, spunea că noul impozit de 2% afectează grav activitatea producătorilor de energie electrică. Când a semnat acest OUG, oare nu a intuit acest lucru?

Toate aceste “ingrediente” se pare că formează, în aceste zile, rețeta perfectă pentru un Blackout al sistemului energetic.

Așa că uitați, vă rog frumos, de Black Friday, pentru că anul acesta suntem foarte aproape de Blackout, iar consecințele unui Blackout sunt dezastruoase.

 

Comments

comments

Opinie

Liderul deputaților USR-PLUS: „Iohannis a dat mesaje de activist PNL“

Publicat

la data de

Scris de

Liderul deputaților USR-PLUS, Ionuț Moșteanu, a făcut astăzi declarații dure la adresa președintelui Klaus Iohannis. Moșteanu susține că șeful statului a avut posibilitatea de a rezolva criza politică încă de săptămână trecută, dar în schimb a ales să dea mesaje ”de activist PNL”.

”Din păcate, președintele nu dă mesaje pozitive. El avea posibilitatea de a rezolva criza politică încă de săptămâna trecută, când a fost demis fără motiv Stelian Ion. Din punctul meu de vedere, mesajele acelea au fost de activist PNL. Ar fi putut să își exercite rolul de mediator.”, a spus Ionuț Moșteanu.

Amintim că, în urmă cu două zile, șeful statului a postat un mesaj prin care Klaus Iohannis s-a poziționat în mod categoric de partea premierului Florin Cîțu în criza guvernamentală provocată prin demiterea fostului ministru al Justiției Stelian Ion. Iohannis încearcă să de o mână de ajutor lui Cîțu, care va da piept unei moțiuni de cenzură în Parlament. După cum era de așteptat, Iohannis atacă dur alianța condusă de Dan Barna și Dacian Cioloș spunând că noua alianță creată în aceste zile între USR PLUS și AUR este un afront adus românilor care, la alegerile parlamentare de anul trecut, au decis prin votul lor drumul pe care trebuie să meargă țara noastră.

„Noua alianță creată în aceste zile între USR PLUS și AUR este un afront adus românilor care, la alegerile parlamentare de anul trecut, au decis prin votul lor drumul pe care trebuie să meargă țara noastră. Prin alianța cu un partid care nu respectă valorile occidentale, USR PLUS trădează voința cetățenilor care și-au pus speranțele într-o coaliție de centru-dreapta, care să dezvolte România. Este un semnal îngrijorător și extrem de grav că un partid care reclamă că are valori democratice și este reformist se aliază cu un partid cu viziuni antagonice față de valorile euro-atlantice ale României. Prin decizia de a semna și a depune o moțiune de cenzură împotriva propriului guvern, USR PLUS s-a discreditat iremediabil în fața românilor, a propriului electorat. Dinamitarea Coaliției și compromiterea iremediabilă a întregului pachet de reforme asumat prin programul de guvernare riscă să arunce România într-o profundă criză economică și socială. Dezvoltarea comunităților din România este absolut necesară și nu se poate încerca blocarea ei de către USR PLUS doar pentru un joc politic meschin. Solicit USR PLUS să cumpănească foarte bine implicațiile asocierii cu obiectivele promovate de AUR și să pună punct acestor gesturi politice iresponsabile, să își respecte electoratul și să se întoarcă la masa dialogului, pentru a găsi împreună cu partenerii din Coaliție o soluție viabilă și rațională de a debloca actuala situație.“, a spus Iohannis.

Comments

comments

Continuă să citești

Opinie

USR-PLUS și PNL au tranșat lupta pentru Prefectura Constanța

Publicat

la data de

Scris de

Lupta dintre USR-PLUS, PNL și UDMR pentru prefecturile din țară a fost tranșată ieri seară. În ceea ce privește Constanța, s-a decis ca postul de prefect să revină PNL, iar USR-PLUS să ia unul din cele două posturi de subprefect. Celălalt post va reveni minorităților. În aceste condiții, este clar că Aura Bozdoacă (susținută de PMP) va fi înlocuită.

Amintim că, funcțiile de prefect și subprefect au fost politizate prin încadrarea lor în posturi de demnitate publică și nu destinat înalților funcționari publici așa cum era până acum. Decizia a fost luată, recent, într-o ședință de Guvern, care a mai stabilit că persoanele numite în aceste funcții pot fi și membri de partid. O altă noutate adusă de Guvernul Cîțu este introducerea unei prevederi prin care la nivelul prefecturii va fi înființată funcția publică de secretar general. Acesta ar urma să asigure conducerea operativă a instituției prefectului, precum și stabilitatea funcționării acesteia, continuitatea conducerii şi realizarea legăturilor funcționale între compartimentele instituției. Pe lângă politizare funcției prefectului, Executivul a introdus în ordonanță o prevedere pe care nici PSD nu a reușit să o impună, și anume că parlamentarii pot ocupa funcții de prefect fără pregătirea de specialitate cerută în cazul celorlalți candidați.

Comments

comments

Continuă să citești

Opinie

Miniștrii cabinetului Cîțu, avizați POZITIV. Câte voturi au obținut fiecare

Publicat

la data de

Scris de

Toți miniștrii propuși în guvernul Cîțu au fost avizați pozitiv în comisiile parlamentare de specialitate, ultimul, Alexandru Nazare, propus la Finanțe, primind 20 voturi „pentru” și 12 „împotrivă”. Miniștrii propuși în guvernul Cîțu au fost audiați și avizați pozitiv în trei ore și jumătate.

  • Nicolae Ciucă, Ministerul Apărării – 18 voturi pentru, 13 împotrivă;
  • Raluca Turcan, Ministerul Muncii – 24 voturi pentru, 16 împotrivă;
  • Sorin Cîmpeanu, Ministerul Educației – 20 voturi pentru, 13 împotrivă, două abțineri;
  • Lucian Bode, Ministerul de Interne – 20 de voturi pentru și 10 impotrivă;
  • Stelian Ion, Ministerul Justiției – 41 de voturi pentru și 26 împotrivă;
  • Virgil Popescu, Ministerul Energiei – 31 de voturi pentru și 18 împotrivă;
  • Cristian Ghinea, Ministerul Fondurilor Europene- 16 voturi pentru și 5 voturi împotrivă;
  • Adrian Oros, Ministerul Agriculturii – 19 voturi pentru și 12 voturi împotrivă;
  • Cseke Attila – Dezvoltare Regională – 21 voturi pentru și 13 voturi împotrivă;
  • Claudiu Năsui – Ministerul Economiei – 26 voturi pentru și 16 voturi împotrivă;
  • Cătălin Drulă, Ministerul Trandporturilor – 18 voturi pentru și 13 voturi împotrivă;
  • Tancsoz Barna, Ministerul Mediului – 22 voturi pentru și 17 voturi împotrivă;
  • Vlad Voiculescu, Ministerul Sanatatii – 20 voturi pentru, 5 împotrivă și cinci abțineri;
  • Novak, Ministerul Tineretului și Sportului – 17 voturi pentru și unul împotrivă;
  • Bogdan Aurescu, Ministerul de Externe – 23 voturi pentru, nouă voturi împotrivă și trei abțineri;
  • Bogdan Gheorghiu, Ministerul Culturii – 13 voturi pentru și patru împotrivă;
  • Ciprian Teleman, Ministerul Digitalizării – 20 voturi pentru și 10 impotrivă;
  • Alexandru Nazare, Ministerul de Finante – 20 voturi pentru și 12 împotrivă.

Sursa: stiripesurse.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: