Connect with us

Justitie

Ziua în care avocatul Ionel Haşotti a pierdut daune de 500.000 de euro

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Ceasul dreptăţii a început, în sfârşit, să ticăie şi în justiţia constănţeană. Pe 14 februarie 2017, magistraţii Tribunalului Constanţa au casat, definitiv, daune materiale de aproape jumătate de milion de euro cerute de clienţi ai celebrului avocat Ionel Haşotti de la Prefectura Judeţului Constanţa şi Primăria Comunei Lumina. Cele două instituţii scapă de presiunea unei plăţi uriaşe care ar fi generat, cel puţin pentru localitatea rurală, o situaţie extrem de dificilă.

Minciuna care a creat haosul

Acest proces axat pe pretenţia uriaşelor daune materiale face parte din litigiul mai amplu al retrocedării ilegale a carierei de la Sibioara, comuna Lumina. În anul 2008, pensionarele Elena Mitrofan şi Margareta Muscalu (decedată între timp şi urmată în drepturi de doi descendenţi direcţi) au obţinut o hotărâre judecătorească definitivă de retrocedare a unui teren de 20 de hectare la Sibioara. 5 hectare din cele 20 se suprapuneau peste o parte din cariera de piatră a companiei miniere Somaco Construct SRL. Alte 5,8 hectare se suprapuneau, integral, peste groapa de gunoi a localităţii. Ambele amplasamente erau exceptate prin lege de la retrocedare. Însă avocatul moştenitoarelor, celebrul Ionel Haşotti, a susţinut în faţa Tribunalului Constanţa, în anul 2008, că „nu există dovadă că există o carieră de piatră”. Fiind atât de celebru, instanţa l-a crezut pe cuvânt şi nu a găsit oportun să ceară lămuriri de la Cadastru, de la Agenţia Naţională a Resurselor Miniere sau de la Guvernul României. Despre groapa de gunoi nu s-a făcut vorbire, aceasta fiind asimilată ca teren agricol. Hotărârea de retrocedare, dată prin fraudă la lege în anul 2008, a fost pusă în aplicare abia în iunie 2016. Profitând de această întârziere, generată, în parte, şi de ruda sa îndepărtată Eugen Bola, care a fost prefect între 2012 şi 2014, Ionel Haşotti a deschis un proces de daune împotriva Prefecturii Constanţa şi a Primăriei Lumina. Este vorba chiar de dosarul la care am făcut referire în partea introductivă a articolului.

Moştenitorii au cerut 100.000 de euro, Judecătoria a plusat la 468.000 de euro

În esenţă, acesta a susţinut că moştenitorii pe care îi reprezintă ar fi suferit moral şi material, din cauză că nu au fost puşi, ani de zile, în posesia terenului compus dintr-o falie minieră şi una agricolă. Pentru bucata de carieră, moştenitorii au cerut daune de 100.000 de euro. Expertul desemnat a plusat şi a calculat o lipsă de folosinţă de aproximativ 250.000 de euro. La urmă, instanţa de fond, de la Judecătoria Constanţa, a mai plusat o dată, stabilind 468.000 de euro, nu se ştie în baza căror probe. Pentru bucata de teren arabil, alt expert, numit şi el de instanţă, a calculat mult mai puţin decât au cerut moştenitorii, iar instanţa a reţinut o daună finală de 8.836,80 lei, pentru toţi anii. La o analiză mai atentă se cam sparie gândul, vorba cronicarului, de modul cum funcţionază justiţia constănţeană în lipsa, ciudată, nu-i aşa?, a unui mecanism de răspundere a magistraţilor.

Agricultura din groapa de gunoi

La fel de frapantă este şi diferenţa de optică, total în răspăr, a celor doi experţi. Expertul agricol, pe numele său Gheorghe Dobriţoiu, s-a socotit să stabilească lipsa de folosinţă… concretă, iar nu o chestie abstractă, făcută din pix. El s-a dus pe teren şi a analizat dacă acesta are potenţial agricol, dacă putea fi arendat sau cultivat în mod direct de moştenitori, în ipoteza că l-ar fi primit la timp. O bună parte din aşa-zisul teren agricol este, în realitate, fosta groapă de gunoi a comunei Lumina. Pe bună dreptate, expertul a zis că acea întindere imensă de gunoaie nu poate fi arendată sau cultivată. Alte bucăţi din suprafaţa aşa-zis agricolă erau înierbate, iar solul pietros nu permitea cultura agricolă, ci doar păşunatul. Aşa s-a ajuns ca, pentru întreaga perioadă, dauna să fie calculată la 8 mii şi ceva de lei.

Expertul a calculat un filon abstract, care nu era în gaura de mină

Având o optică total răsturnată, expertul minier de la Petroşani, pe numele său Ioan Bacalu, a făcut nişte calcule abstracte, mai ales că misiunea sa era aceea de a stabili valoarea de piaţă a redevenţei miniere pentru exploatări similare. În realitatea din teren, filonul de piatră era epuizat din perioada anilor 1965 – 1970, când exploatarea s-a început exact din acea porţiune de carieră care avea să fie retrocedată  în 2008. Pe o suprafaţă de aproximativ 20% din terenul ajuns acum la moştenitori se mai află resurse minerale, însă sunt de calitate mai slabă, motiv pentru care nu au mai fost incluse în planurile de exploatare. La modul concret, din groapa de acolo nimeni nu poate câştiga bani, iar pe o deducţie logică lipsa unei folosinţe care valorează ZERO, nu poate fi decât tot ZERO. Dar, aşa cum am precizat, expertul a avut misiunea să calculeze valorile nu pentru perimetrul concret, ci pentru unul similar pe care l-a umplut, vizionar, cu filonul care lipsea din cel concret. În linii mari, isprava asta seamănă cu cea a lui Păcală, care pretindea că ouăle pe care i le împrumutase vecinului puteau să „nască” alte găini, care mai departe puteau să se ouă o sumedenie de ouă, nesocotind că în realitatea concretă acestea fuseseră fierte şi mâncate. Pe hârtia expertizei, filonul poate să facă o sumedenie de bani, deşi în realitatea concretă, pe care expertul n-a binevoit s-o frecventeze, nu e niciun filon, ci o gaură în pământ, din perioada 1965 – 1970. Însă, nota bene, după ce a calculat cifrele sale abstracte, expertul a scris, totuşi, negru pe alb, că redevenţa minieră nu se cuvine persoanelor fizice, ci doar statului. Nu ştim cât a contat această menţiune a expertului, de vreme de Judecătoria, pe fond, a obligat Prefectura şi Primăria Lumina să achite 468.000 de euro cu titlu de daune materiale.

În recurs, s-a făcut dreptate. Daunele materiale au fost casate, definitiv

Fiind obligate să verse atâta puhoi de bani în buzunarele moştenitorilor, cele două instituţii au declarat recurs la Tribunalul Constanţa. Prefectura a încercat să-şi protejeze patrimoniul, dând vina pentru „dauna materială” pe Primăria Lumina. Însă recursul prefectului a fost respins de instanţă. În schimb, Primăria Lumina a invocat argumente corecte, susţinând în principal că Judecătoria a acordat mai mult decât se ceruse. În aceste condiţii, Tribunalul Constanţa a admis, definitiv, recursul promovat de Primăria Lumina şi a casat dispoziţiile referitoare la daunele materiale. În acest fel, pretenţiile moştenitorilor reprezentaţi convenţional de Ionel Haşotti se duc pe apa sâmbetei. După atâtea scandaluri şi nedreptăţi, iată că mai răsare şi soarele. Aspectul referitor la daunele materiale va fi rejudecat de Tribunal, la un termen fixat pe 7 martie 2017. Cel mai probabil, instanţa va dispune refacerea probatoriului, în aşa fel încât expertiza necesară să reliefeze lipsa concretă a folosinţei terenului neproductiv (căci filon am arătat că nu există).

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Justitie

Stelian Ion, ministrul Justiției: “Avizul negativ al CSM este o dezamăgire pentru mine”

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Ministrul Justiției, Stelian Ion, susține că avizul negativ al CSM pentru desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție este o dezamăgire.

”Pentru mine, avizul negativ al CSM este o dezamăgire. Nu am fost niciodată obtuz la ideile venite din partea magistraților, dar din partea CSM nu au venit soluții, altele decât cele deja eliminate din proiectul de lege. În contextul în care societatea românească discută despre eliminarea tuturor imunităților, nu pot să fiu de acord cu așa numitele super-imunități pentru magistrați.”, a spus Stelian Ion.

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Eşec pentru Stelian Ion, ministrul Justiţiei: Consiliul Superior al Magistraturii se opune desfiinţării SIIJ

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis joi, 11 februarie, cu majoritate de voturi, să avizeze negativ proiectul de lege al Ministerului Justiţiei cu privire la desfiinţare Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. Potrivit unor surse din CSM, au fost 11 voturi pentru aviz negativ şi 8 voturi pentru aviz pozitiv.

Dezbaterile care au precedat voturile au durat şase ore. Judecătorii din CSM, în frunte cu preşedinta ÎCCJ, au criticat dur proiectul ministrului Stelian Ion. Intraţi în direct în timpul şedinţei pentru a susţine desfiinţarea SIIJ, reprezentanţii unor asociaţii profesionale au fost şi ei aspru criticaţi de judecători pentru afirmaţii fără acoperire. Critici la adresa proiectului a fost şi preşedintele CSM, Bogdan Mateescu, acesta pledând pentru o cale de mijloc: în cazul desfiinţării SIIJ, să fie asigurate garanţii de independenţă pentru magistraţi, nu să se revină pur şi simplu la situaţia anterioară înfiinţării SIIJ, când competenţa de anchetare a magistraţilor era la DNA.

Guvernul a aprobat, în şedinţa din 20 martie 2021, un memorandum care prevede, printre altele, ca până la finalul lunii februarie să fie adoptat de către Executiv proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.

“Ne-am asumat, în programul de guvernare, îndeplinirea acestor criterii esenţiale pentru statul de drept din România. Ulterior, finalizarea MCV va veni ca o consecinţă a eforturilor noastre concretizate. A sosit acum momentul de a repara tot ceea ce s-a stricat în ultimii ani, de a pune Justiţia pe drumul cel bun şi de a consolida statul de drept şi democraţia din România”, spunea Stelian Ion, într-un comunicat al MJ. (sursa: stiripesurpse.ro)

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Cont fals = pușcărie. Vezi ce au decis judecătorii ÎCCJ

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Înalta Curte de Justiție a României: Deschiderea unui cont pe rețelele de socializare cu numele altei persoane, pe care sunt postate fotografii, clipuri video sau alte informații despre aceasta, constituie “infracțiune de fals informatic” și se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.

INFO! Asta înseamnă că o persoană care își însușește un cont cu numele, fotografiile și clipurile unei alte persoane ajunge la închisoare pentru până la 5 ani. Cu alte cuvinte, NU faceți conturi în numele unei persoane!

Decizia a fost luată de Înalta Curte, la solicitarea Curții de Apel Brașov, care solicitase “dezlegarea unei chestiuni de drept” într-un dosar cu această speță.

Comunicatul Înaltei Curți:

“Înalta Curte admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Brașov prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept:

„Dacă fapta de a deschide şi utiliza un cont pe o reţea de socializare deschisă publicului (reţea care nu solicită dovezi din care să reiasă folosirea numelui real de către deţinătorul unui cont), furnizând ca nume de utilizator numele unei alte persoane şi introducând date reale vizând această  persoană (informaţii, fotografii, imagini video etc.) realizează  condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de fals informatic, prevăzută de art. 325 din Codul penal, cu referire la cerinţele ca acţiunea de introducere a unor date informatice să fie realizată fără drept şi, respectiv, să aibă ca rezultat date necorespunzătoare adevărului” și stabilește că:

Fapta de a deschide şi utiliza un cont pe o reţea de socializare deschisă publicului, folosind ca nume de utilizator numele unei alte persoane şi introducând date personale reale care permit identificarea acesteia, întruneşte două dintre cerinţele esenţiale ale infracţiunii de fals informatic prevăzută în art. 325 din Codul penal, respectiv cea ca acţiunea de introducere a datelor informatice să fie realizată fără drept şi cea ca acţiunea de introducere a datelor informatice să aibă ca rezultat date necorespunzătoare adevărului.

Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României.”

Articolul 325 din Codul penal, la care face referire Înalta Curte, prevede: Fapta de a introduce, modifica sau șterge, fără drept, date informatice ori de a restricționa, fără drept, accesul la aceste date, rezultând date necorespunzătoare adevărului, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecințe juridice, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.

Punctul de pornire

Un bărbat a fost condamnat în primă instanţă la 3 ani şi 8 luni închisoare  pentru şantaj, fals informatic şi violarea vieţii private. Bărbatul deschis un cont fals şi pe un site pentru adulţi, unde a postat fotografii şi filmuleţe compromiţătoare cu aceasta.

Bărbatul în cauză şi-a ameninţat fosta iubită că, dacă nu va relua relaţia cu el, va da publicităţii pe internet mai multe fotografii. În imagini o înfăţişau dezbrăcată. Dar ce-i mai grav a urcat filmuleţe în care cei doi apăreau întreţinând relaţii intime. Și bărbatul nu s-a oprit aici, a creat un profil pe un site pentru adulți pe numele fostei iubite… Pe acel site, bărbatul a postat fotografii cu ea dezbrăcată şi un filmuleţ în care fosta iubită întreţine relaţii sexuale cu el. Iar pe contul fals pe Facebook cu numele femii a postat fotografii cu ea dezbrăcată.

La judecarea apelului, judecătorii de la Curtea de Apel Braşov au decis:

„Dacă fapta de a deschide şi utiliza un cont pe o reţea de socializare deschisă publicului (reţea care nu solicită dovezi din care să reiasă folosirea numelui real de către deţinătorul unui cont), furnizând ca nume de utilizator numele unei alte persoane şi introducând date reale vizând această persoană (informaţii, fotografii, imagini video etc.) realizează condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de fals informatic, prevăzută de art. 325 din Codul penal, cu referire la cerinţele ca acţiunea de introducere a unor date informatice să fie realizată fără drept şi, respectiv, să aibă ca rezultat date necorespunzătoare adevărului”.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: