Connect with us

Justitie

Ziua în care avocatul Ionel Haşotti a pierdut daune de 500.000 de euro

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Ceasul dreptăţii a început, în sfârşit, să ticăie şi în justiţia constănţeană. Pe 14 februarie 2017, magistraţii Tribunalului Constanţa au casat, definitiv, daune materiale de aproape jumătate de milion de euro cerute de clienţi ai celebrului avocat Ionel Haşotti de la Prefectura Judeţului Constanţa şi Primăria Comunei Lumina. Cele două instituţii scapă de presiunea unei plăţi uriaşe care ar fi generat, cel puţin pentru localitatea rurală, o situaţie extrem de dificilă.

Minciuna care a creat haosul

Acest proces axat pe pretenţia uriaşelor daune materiale face parte din litigiul mai amplu al retrocedării ilegale a carierei de la Sibioara, comuna Lumina. În anul 2008, pensionarele Elena Mitrofan şi Margareta Muscalu (decedată între timp şi urmată în drepturi de doi descendenţi direcţi) au obţinut o hotărâre judecătorească definitivă de retrocedare a unui teren de 20 de hectare la Sibioara. 5 hectare din cele 20 se suprapuneau peste o parte din cariera de piatră a companiei miniere Somaco Construct SRL. Alte 5,8 hectare se suprapuneau, integral, peste groapa de gunoi a localităţii. Ambele amplasamente erau exceptate prin lege de la retrocedare. Însă avocatul moştenitoarelor, celebrul Ionel Haşotti, a susţinut în faţa Tribunalului Constanţa, în anul 2008, că „nu există dovadă că există o carieră de piatră”. Fiind atât de celebru, instanţa l-a crezut pe cuvânt şi nu a găsit oportun să ceară lămuriri de la Cadastru, de la Agenţia Naţională a Resurselor Miniere sau de la Guvernul României. Despre groapa de gunoi nu s-a făcut vorbire, aceasta fiind asimilată ca teren agricol. Hotărârea de retrocedare, dată prin fraudă la lege în anul 2008, a fost pusă în aplicare abia în iunie 2016. Profitând de această întârziere, generată, în parte, şi de ruda sa îndepărtată Eugen Bola, care a fost prefect între 2012 şi 2014, Ionel Haşotti a deschis un proces de daune împotriva Prefecturii Constanţa şi a Primăriei Lumina. Este vorba chiar de dosarul la care am făcut referire în partea introductivă a articolului.

Moştenitorii au cerut 100.000 de euro, Judecătoria a plusat la 468.000 de euro

În esenţă, acesta a susţinut că moştenitorii pe care îi reprezintă ar fi suferit moral şi material, din cauză că nu au fost puşi, ani de zile, în posesia terenului compus dintr-o falie minieră şi una agricolă. Pentru bucata de carieră, moştenitorii au cerut daune de 100.000 de euro. Expertul desemnat a plusat şi a calculat o lipsă de folosinţă de aproximativ 250.000 de euro. La urmă, instanţa de fond, de la Judecătoria Constanţa, a mai plusat o dată, stabilind 468.000 de euro, nu se ştie în baza căror probe. Pentru bucata de teren arabil, alt expert, numit şi el de instanţă, a calculat mult mai puţin decât au cerut moştenitorii, iar instanţa a reţinut o daună finală de 8.836,80 lei, pentru toţi anii. La o analiză mai atentă se cam sparie gândul, vorba cronicarului, de modul cum funcţionază justiţia constănţeană în lipsa, ciudată, nu-i aşa?, a unui mecanism de răspundere a magistraţilor.

Agricultura din groapa de gunoi

La fel de frapantă este şi diferenţa de optică, total în răspăr, a celor doi experţi. Expertul agricol, pe numele său Gheorghe Dobriţoiu, s-a socotit să stabilească lipsa de folosinţă… concretă, iar nu o chestie abstractă, făcută din pix. El s-a dus pe teren şi a analizat dacă acesta are potenţial agricol, dacă putea fi arendat sau cultivat în mod direct de moştenitori, în ipoteza că l-ar fi primit la timp. O bună parte din aşa-zisul teren agricol este, în realitate, fosta groapă de gunoi a comunei Lumina. Pe bună dreptate, expertul a zis că acea întindere imensă de gunoaie nu poate fi arendată sau cultivată. Alte bucăţi din suprafaţa aşa-zis agricolă erau înierbate, iar solul pietros nu permitea cultura agricolă, ci doar păşunatul. Aşa s-a ajuns ca, pentru întreaga perioadă, dauna să fie calculată la 8 mii şi ceva de lei.

Expertul a calculat un filon abstract, care nu era în gaura de mină

Având o optică total răsturnată, expertul minier de la Petroşani, pe numele său Ioan Bacalu, a făcut nişte calcule abstracte, mai ales că misiunea sa era aceea de a stabili valoarea de piaţă a redevenţei miniere pentru exploatări similare. În realitatea din teren, filonul de piatră era epuizat din perioada anilor 1965 – 1970, când exploatarea s-a început exact din acea porţiune de carieră care avea să fie retrocedată  în 2008. Pe o suprafaţă de aproximativ 20% din terenul ajuns acum la moştenitori se mai află resurse minerale, însă sunt de calitate mai slabă, motiv pentru care nu au mai fost incluse în planurile de exploatare. La modul concret, din groapa de acolo nimeni nu poate câştiga bani, iar pe o deducţie logică lipsa unei folosinţe care valorează ZERO, nu poate fi decât tot ZERO. Dar, aşa cum am precizat, expertul a avut misiunea să calculeze valorile nu pentru perimetrul concret, ci pentru unul similar pe care l-a umplut, vizionar, cu filonul care lipsea din cel concret. În linii mari, isprava asta seamănă cu cea a lui Păcală, care pretindea că ouăle pe care i le împrumutase vecinului puteau să „nască” alte găini, care mai departe puteau să se ouă o sumedenie de ouă, nesocotind că în realitatea concretă acestea fuseseră fierte şi mâncate. Pe hârtia expertizei, filonul poate să facă o sumedenie de bani, deşi în realitatea concretă, pe care expertul n-a binevoit s-o frecventeze, nu e niciun filon, ci o gaură în pământ, din perioada 1965 – 1970. Însă, nota bene, după ce a calculat cifrele sale abstracte, expertul a scris, totuşi, negru pe alb, că redevenţa minieră nu se cuvine persoanelor fizice, ci doar statului. Nu ştim cât a contat această menţiune a expertului, de vreme de Judecătoria, pe fond, a obligat Prefectura şi Primăria Lumina să achite 468.000 de euro cu titlu de daune materiale.

În recurs, s-a făcut dreptate. Daunele materiale au fost casate, definitiv

Fiind obligate să verse atâta puhoi de bani în buzunarele moştenitorilor, cele două instituţii au declarat recurs la Tribunalul Constanţa. Prefectura a încercat să-şi protejeze patrimoniul, dând vina pentru „dauna materială” pe Primăria Lumina. Însă recursul prefectului a fost respins de instanţă. În schimb, Primăria Lumina a invocat argumente corecte, susţinând în principal că Judecătoria a acordat mai mult decât se ceruse. În aceste condiţii, Tribunalul Constanţa a admis, definitiv, recursul promovat de Primăria Lumina şi a casat dispoziţiile referitoare la daunele materiale. În acest fel, pretenţiile moştenitorilor reprezentaţi convenţional de Ionel Haşotti se duc pe apa sâmbetei. După atâtea scandaluri şi nedreptăţi, iată că mai răsare şi soarele. Aspectul referitor la daunele materiale va fi rejudecat de Tribunal, la un termen fixat pe 7 martie 2017. Cel mai probabil, instanţa va dispune refacerea probatoriului, în aşa fel încât expertiza necesară să reliefeze lipsa concretă a folosinţei terenului neproductiv (căci filon am arătat că nu există).

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Justitie

Radu Mazăre va fi transferat la penitenciarul de la Slobozia. Vezi de ce

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

În cursul zilei de azi,  avocatul Lizeta Haralambie a declarat pentru ziarul Ordinea.ro că a fost aprobată cererea de transfer a fostului primar al municipiului Constanţa, Radu Mazăre, de la penitenciarul Rahova la cel de la Slobozia.

Transferul se va produce în cursul săptămânii viitoare, ca urmare a  depunerii unei cereri la Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

Avocat al lui Mazăre, Lizeta Haralambie a precizat că transferul nu putea fi făcut la Poarta Albă sau la Valu lui Traian deoarece aici este regim semideschis, respectiv deschis, iar el trebuie să rămână într-un penitenciar cu regim închis.

“Cererea am depus-o în luna ianuarie la o comisie din cadrul Administraţiei Penitenciarelor pentru a fi transferat la cel mai apropiat penitenciar cu regim închis de municipiul Constanţa, respectiv cel de la Slobozia. Motivul transferului a fost familia. Radu Mazăre a cerut acest lucru dat fiind faptul că mama şi cei doi fraţi ai lui locuiesc la Constanţa, iar până la penitenciarul de la Rahova făceau 4-5 ore. Până la Slobozia va fi mult mai simplu să ajungă. Cu maşina se face o oră şi jumătate, cel mult două ore.”, a precizat Lizeta Haralambie.

Ea a ţinut să sublinieze faptul că NU instanţa de judecată a luat această decizie, ci Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

De asemenea, avocatul lui Radu Mazăre a specificat faptul că nu a ales penitenciarul de la Slobozia pentru că aşa a vrut el.

“Trebuia ales penitenciarul care este cel mai aproape de adresa din buletin a persoanelor care se ocupă de deţinut.”, a precizat Lizeta Haralambie.

Foto: Antena3

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Din 2 martie, judecătorii constănţeni ÎNTRERUP protestele

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

În cursul zilei de azi, 25 februarie, la sediul Curţii de Apel Constanţa a avut loc şedinţa Adunării Generale a Judecătorilor, convocată de către preşedintele Curţii de Apel Constanţa.

Pe ordinea de zi a fost un singur punct, respectiv discutarea încetării/modificării protestului stabilit prin Hotărârea nr. 2 din 29 ianuarie 2020 a Adunării generale a judecătorilor şi menţinut prin Hotărârea nr. 3 din 13 februarie 2020 a Adunării generale a judecătorilor.

După dezbateri şi supunere la vot,  Adunarea Generală a Judecătorilor a hotărât:

,,1. Cu majoritate de voturi (exprimate de către 26 de judecători din totalul celor 29 de judecători prezenţi) Adunarea generală a judecătorilor hotărăşte întreruperea formelor de protest stabilite potrivit Hotărârii nr. 2 din 29 ianuarie 2020 a Adunării generale a judecătorilor, menţinute prin Hotărârea nr. 3 din 13 februarie 2020 a Adunării generale a judecătorilor, respectiv: a. amânarea cauzelor, cu excepţia cauzelor urgente; b. încetarea desfăşurării şedinţelor de judecată la ora 16:00.

2. Cu majoritate de voturi (exprimate de către 21 de judecători din totalul celor 29 de judecători prezenţi) Adunarea generală a judecătorilor hotărăşte întreruperea formelor de protest menţionate la art. 1 din prezenta hotărâre începând cu data de 2 martie 2020.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Cum ar putea scăpa Radu Mazăre de pușcărie

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Se pare că extrădarea sa în România a fost făcută în baza unor documente în care nu este trecut mandatul pe care îl execută acum, transmit Antena3.

Conform legii, dacă nu este menționat, acesta nu poate fi executat, mai notează aceeași sursă.

Amintim că Radu Mazăre, fostul primar al municipiului Constanța, a spus în fața instanței ca s-a dorit să fie adus în țară pe post de trofeu electoral.

“Nu am mai văzut un cetăţean român pentru care Ministerul Justiţiei să lucreze în weekend, pentru care s-a cerut extrădarea într-o zi. M-am gândit îndelung acolo fiindcă s-au făcut presiuni zilnice de reprezentanţii Interpol pentru a semna că sunt de acord să renunţ la legea din Madagascar şi să vin în România. Am cerut să fiu prezentat la judecător. A fost groaznic. Am fost împachetat şi trimis aşa, fără să ajung la judecător. Nu critic sentinţa de fond, acum sunt alte căi de a acţiona. A început ca o procedură de extrădare legală şi s-a finalizat printr-o procedură frauduloasă. A fost eludată această instanţă, iar scopul este evident”, a spus Radu Mazăre în instanță.

Vă recomandăm și:

Viața fericită a lui Radu Mazăre în Madagascar. În imagini

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: