Exclusiv Slide

”Duma” lui Chelaru: un proiect de buget cu venituri neobișnuit de mici. 51 de milioane de lei, deficit

Feb 05, 2018 Adrian Cârlescu

”Vă caut, vă dau o dumă” – așa se exprima politicianul Florin Chelaru la alegerile locale din anul 2012, într-o înregistrare făcută de o membră a unei secții de votare, pe care acesta ar fi încercat să o șpăguiască pentru a măslui numărarea voturilor. Povestea este arhicunoscută (vezi aici). Însă intenția noastră nu este aceea de a aminti faptele, ci vorba de duh, care pare să-i călăuzească, în continuare, chiar și nerostită, mai noile acțiuni, din postura de primar al orașului. De dată recentă, primarul Chelaru a mai dat o ”dumă”. O ”dumă” de proiect, cu scopul de a acoperi formal o obligație legală de transparență. Legea finanțelor publice locale îl obliga să lanseze în dezbatere publică proiectul bugetului de venituri și cheltuieli al localității pe anul în curs. Onor, primarul s-a achitat de datorie. Și a bifat transparența, chiar dacă proiectul aruncat în pagină pare de un amatorism și o improvizație rarisime.


Proiect-de-buget-local-pentru-2018

Din capul locului, proiectul de buget cuprinde un dezechilibru fundamental între venituri și cheltuieli. Astfel, se preconizează venituri de 62.700.512,10 lei, însă cheltuielile calculate ajung la 113.786.243,14 lei. Rezultă un deficit de 51.085.731,04 lei. În situații clasice, definite de articolul 13 din  Legea finanțelor publice locale ”Cheltuielile unui buget se acoperă integral din veniturile bugetului respectiv”. Cu alte cuvinte, veniturile și cheltuielile trebuie să fie egale. Pe de altă parte, în situații mai speciale, pot fi prevăzute cheltuieli mai mari decât veniturile, dacă acestea sunt acoperite din excedentul bugetar realizat în anii trecuți. Ar putea fi și cazul Orașului Năvodari, care nu a cheltuit integral veniturile din 2016, când a înregistrat un excedent de 37.646.434 de lei. Însă de la 37 de milioane la 51 de milioane tot ar mai fi vreo 14 milioane de acoperit din alte părți. Culmea, știm toate aceste lucruri dintr-un raport al Curții de Conturi, iar nu din ”duma” de proiect. Însă nu știm și rezultatele din 2017 și cât s-a cheltuit atunci din excedentul anului anterior. Or, dacă era transparență reală, toate aceste aspecte trebuiau arătate publicului interesat. O dovadă în plus că administrația de la Năvodari nu dă doi bani pe interesul publicului o constituie și faptul că proiectul de buget nu are note de fundamentare sau expuneri de motive pentru absolut nicio sumă (vezi aici și aici cum trebuia să arate proiectul de buget și proiectul de repartizare a excedentului din anii anteriori). Și, atunci, ce să amendezi în dezbatere? Niște sume care par scoase din burtă?

În realitate, localitatea realizează venituri mult mai mari decât cele 62 de milioane trecute în proiect. Ca dovadă, Curtea de Conturi certifică faptul că în 2014 s-au încasat venituri de 105.926.100 de lei; în 2015: 139.986.739 de lei, iar în 2016: 110.284.000 de lei – în aceste sume fiind incluse și finanțările de proiecte din fonduri europene și guvernamentale. Cu toată revoluția fiscală a minunatului Guvern apus, care reduce cotele repartizate de la bugetul de stat către localități, veniturile tot n-ar putea scădea atât de dramatic.

Problema veniturilor este una extrem de sensibilă la Năvodari. Astfel, potrivit raportului Curții de Conturi comunicat sub nr. 43.916/28.09.2017, din care am spicuit și o parte din datele de mai sus, jupânii Primăriei Năvodari au falsificat programele de încasare a veniturilor locale, mai mulți ani la rând. Nereguli extrem de grave s-au înregistrat pe vremea lui Nicolae Matei, însă au continuat și în mandatul lui Florin Chelaru, chiar dacă într-o formă mai atenuată. Astfel, au existat cazuri de agenți economici sau de persoane fizice care nu au fost incluse în baza de impozitare și astfel nu au plătit nimic la bugetul local. De pildă, Primăria nu a încasat niciun leuț, niciodată, pentru impozitul aferent luciului de apă al Lacului Tașaul. După cum n-a încasat nimic de la Cherhanaua de pe malul lacului, acolo unde se derulează nu doar comerț de restaurant, ci o adevărată industrie piscicolă. Alte amante, rude și acoliți politici au beneficiat de un regim similar. Firmele din Portul Midia au beneficiat de pasivitatea administrației de la Năvodari pentru a nu achita sume datorate de drept bugetului local. De asemenea, Primăria a uitat să revendice datorii de ordinul milioanelor de euro de la mai multe societăți care au intrat în procedura insolvenței/falimentului. În sfârșit, așa cum a relatat Ordinea.ro în exclusivitate, în 2016 și 2017 Primăria Năvodari a acordat terenuri în superficie la prețuri insignifiante, respectiv 4,49 lei/mp/an în lotizarea Midia, 8,40 lei/mp/an în oraș și 12 lei/mp/an în zona turistică. Licitațiile care au stat la baza acestor atribuiri nu au fost transparente, ca dovadă în memoria internetului nu s-a păstrat nici măcar un anunț de participare. Printre beneficiarii de superficii se numără omul de afaceri Adrian Tudora, care a participat alături de Nicolae Matei și Florin Chelaru la o vizită oficială în localitatea Gemlik din Turcia, în octombrie 2016. Alți beneficiari sunt agenția imobiliară Aqua Force SRL, patronul acesteia Adrian Damian, soția sa Elena Damian și Elena Dinu, care, potrivit surselor noastre, este soacra unui consilier local în funcție (detalii în curând).

În sfârșit, trebuie să mai spunem că listele de investiții propuse în proiectul de buget pentru 2018 sunt anemice. Înghesuită de cheltuielile mari, ca de pildă cele 23 de milioane de lei la salarii, dar mai ales de datoriile imense, care se cifrau la sfârșitul anului 2016 la 90.312.718 lei, Primăria va strânge chinga.

Citește și:

Primăria SRL Năvodari. Falsuri epocale la taxe și impozite

și:

Tunuri imobiliare la Primăria Năvodari. Blocuri de milioane de euro pe terenuri atribuite cu 8 lei/mp/an

 

Comments

comments

Adrian Cârlescu

About The Author

Adrian Cârlescu este absolvent al Facultăţii de Filozofie a Universităţii din Bucureşti (1998), finalizată cu o teză de licenţă coordonată de profesorul Gabriel Liiceanu, şi a unui masterat de filozofia culturii în cadrul aceleiaşi facultăţi (2000). Activează în presa locală, constănţeană, din anul 1998. A fost reporter şi editor de ştiri la MTC TV, redactor-şef la Replica de Constanţa, redactor în departamentul de investigaţii la Ziua de Constanţa, co-fondator la Dezvăluiri.Ro. De-a lungul timpului a publicat anchete jurnalistice despre retrocedările lui Radu Mazăre, introducerea Pădurii Comorova în intravilan şi vânzarea ei, abuzul judiciar de la Fruvimed Medgidia SA, geneza Fondului Proprietatea, jaful din piscicultură, interesele din zona investiţiilor în energia eoliană, averea ascunsă şi faptele reprobabile ale unor politicieni, magistraţi sau oameni de afaceri abonaţi la lucrări publice. În 2014, a publicat cartea-document „Columbia – spectacolul morţii. Regimul de detenţie în Colonia Cernavodă a Canalului Vechi”. În 2015, a publicat, alături de dr. Sorin Marcel Colesniuc, lucrarea „O istorie a oraşului Cernavodă”, redactând, în baza documentelor de arhivă, secţiunea dedicată evoluţiei oraşului din 1878 până în prezent.