Connect with us

Exclusiv

Exclusiv. Cîrjaliu sifonează fondurile europene de pescuit spre gașca de la Golful Pescarilor

Publicat

la

Deși este judecat în stare de libertate în dosarul ”Golful Pescarilor”, primarul inculpat de la Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, nu se potolește deloc. Asociația Grup Local Dobrogea Sud, pe care o conduce în calitate de președinte, a acordat o finanțare nerambursabilă de 180.000 de euro către o firmă obscură controlată de un tovarăș al lui Dan Popa, unul din patronii restaurantului Golful Pescarilor. Popa este asociat la Golf chiar cu ginerele lui Cîrjaliu. Iar legăturile sale cu primarul nu se opresc aici.

Cum a ajuns Cîrjaliu jupân pe fondurile europene pentru pescuit

Asociația condusă de Cîrjaliu a fost înființată în anul 2011 la inițiativa fostului președinte al Consiliului Județean Constanța, actualul pușcăriaș Nicușor Constantinescu. La acel moment, județul bătea pasul pe loc în privința atragerii fondurilor europene din Programul Operațional pentru Pescuit. Practic, ne lipseau asociațiile de tip FLAG menite să stabilească strategii de dezvoltare și să selecteze proiectele comunităților de pescari în vederea finanțării. La inițiativa lui Nicușor, s-au înființat, în 2011, două asociații de tip FLAG: una pentru nordul județului, iar cealaltă pentru partea de sud. Fiind prieten cu ”baronul roșu”, Maricel Cîrjaliu a fost numit președinte al FLAG-ului de sud. Și de atunci nici nu a mai fost schimbat din funcție, în ciuda incompetenței vădite și a practicilor de tip clientelar.

Poarta Albastră – o sifonărie nerușinată de fonduri europene

Până în anul 2016, FLAG-ul condus de Maricel a derulat o strategie locală sub titlul comunist ”Dobrogea de Sud – Mereu deschisă poartă albastră”. Implementarea s-a dovedit un eșec monumental. Niciun ban european nu a ajuns la pescari. Nu s-a cumpărat nici măcar un cârlig de pescuit. Fondurile imense alocate de Uniune au fost tocate pe două festivaluri pescărești. Au mâncat, au băut, au dansat. Și asta a fost totul.

Banii europeni au fost sparți pe această mizerie. Secvență de la Fish Eye Fest – Vama Veche, festival așa-zis pescăresc organizat în anul 2015 cu finanțare de la FLAG-ul condus de Maricel Cîrjaliu.

Primarul s-a mai îngrijit să-și plătească mafia personală din banii europeni de pescuit. Printre cei care au beneficiat de salarii de la FLAG-ul condus de Maricel s-a numărat și Belghiz Bolat, ”țucălar” al primarului, uns să conducă destinele întreprinderii publice locale Agigeaserv Util SRL. Mai multe detalii despre acest subiect puteți citi AICI.

Noua strategie: bani pentru interpuși, amici și ”țucălari”

Aceeași incompetență și același spirit clientelar se manifestă la asociația condusă de Maricel și în prezent. Din 2017, FLAG-ul implementează o nouă strategie de dezvoltare locală pentru comunitatea de pescari, pentru accesarea fondurilor din noul Program Operațional de Pescuit și Afaceri Maritime.  Nici acum banii nu ajung la pescari, ci la interpuși, amici și ”țucălari”. Și nici nu este de mirare că se întâmplă așa, date fiind interesele primarului Maricel.

O haltă spre Poarta Albă

În acest sens, trebuie să spunem că primarul PSD-ist de la Agigea și-a făcut un plan nebun de a deveni jupânul absolut al sectorului de pescuit și restaurante pescărești din localitatea sa. Ne referim aici la manțocăriile juridice prin care Maricel a înlesnit construirea restaurantului Golful Pescarilor pe malul mării, pe un teren furat de la pescari, și la prigoana pe care a pornit-o, cu metode de-a dreptul medievale, împotriva restaurantului concurent Pescăria lui Matei.

Structura acționariatului de la Golful Pescarilor: 40% – Dumitru Stanciu (finul fratelui primarului din Agigea); 25% – Dan Popa, 25% Mihai Lupoiu și 10% Ionuț Nuțoaia Cîrjaliu (ginerele primarului). Stanciu nu câștigă nimic de la Golf; partea sa se duce în alte buzunare.

Pentru aceste fapte, primarul din Agigea a fost trimis în judecată (mai multe detalii AICI).

Raiul pescăresc de pe lacul Agigea

Din același plan lacom al primarului Cîrjaliu face parte și inițiativa de a transforma zona de rezervație naturală din jurul lacului Agigea într-o afacere de tip piscicol și imobiliar. Primarul a lotizat terenurile de pe malul lacului, iar un  apropiat al său a aranjat concesionarea lor pe șpagă. Derbedeul care aduna mita a fost prins în flagrant-delict și a făcut pușcărie. Însă a luat întreaga vină asupra sa. Iar din acest motiv, Maricel a rămas liber ca pasărea cerului, continuând să strice cuibarele păsăretului protejat de pe lacul Agigea.

Intruziunea imobiliară în zona protejata s-a făcut, în parte, pe banii bugetului local gestionat de Maricel Cîrjaliu și pe banii personali ai tovarășului său Dan Popa, de la Golful Pescarilor. Cei doi au contribuit decisiv la construcția unei biserici în vecinătatea lacului protejat. Cîrjaliu și Popa sunt menționați în calitate de ctitori în pisania lăcașului de cult. Mai multe detalii AICI.

Pensiunea lui Belghiz Bolat

După biserică, pe malul lacului s-au cuibărit vilele. Iar mai nou se cuibărește și o pensiune cu specific pescăresc, finanțată prin noua strategie de dezvoltare locală întocmită de Asociația Grup Local Dobrogea Sud, FLAG-ul condus de Maricel. Strategia actuală a debutat în 2017 și ar trebui să se finalizeze în 2023. Primele proiecte aprobate spre finanțare au apărut în 2019.

FLAG-ul pompează aproape 190 de mii de euro pentru această pensiune care nu este construită chiar de orișicine. Beneficiara finanțării nerambursabile este firma Aybo Pescuit și Turism SRL deținută de soția lui Belghiz Bolat, ”țucălarul” care a mai fost plătit de FLAG prin vechea strategie a ”porții albastre”. La mijloc este un vădit conflict de interese. Mai multe detalii AICI.

Ultima plasă: 180.000 de euro pentru o firmă special înființată

Și viermuiala de interese nu se oprește aici. Anul trecut asociația lui Maricel a finalizat procedurile prin care a selectat un proiect al firmei Pentin Tourism Services SRL. Aceasta va primi fonduri nerambursabile în valoare de 864.581,95 de lei. Suma echivalează cu peste 180.000 de euro. Ce va face Pentin de acești bani nu știm, deoarece FLAG-ul lui Maricel nu și-a făcut un minim scrupul din a publica pe site-ul său oficial titulatura proiectului selectat. Cel mai probabil, nu proiectul a contat, ci calitatea acestei firme sau mai exact a asociaților ei. Potrivit RISCO, Pentin Tourism Services SRL este o firmă înființată în luna august 2019, cu doar 8 luni înainte de a fi selectată de FLAG-ul lui Maricel pentru obținerea finanțării nerambursabile. Sediul social al firmei se află în localitatea Tuzla, iar obiectul ei principal de activitate îl constituie ”facilitățile de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată”. Așadar, nici vorbă de pescuit. 

Firma este deținută în cote egale, de câte 50%, de persoanele fizice Ștefan Iulian Pencea și Ana Maria Petcu.

Pencea este asociat unic în alte două societăți comerciale, respectiv Gut Gebaut SRL (care activează în domeniul construcțiilor, cu un singur angajat, zero cifră de afaceri și pierderi contabile în ultimul an raportat, 2019) și Hai Hui Kids SRL (care activează în domeniul altor activități recreaționale și distractive, fără angajați, tot cu cifră de afaceri zero și pierderi contabile în 2019).

În plus, Pencea mai deține 33% din firma Mas Builder SRL, cu o evoluție în afaceri la fel de dezastruoasă în ultimul an raportat (2019). Cu toate acestea, Mas Builder este o firmă mai cunoscută. Presa locală constănțeană a relatat că aceasta deține un teren care provine la bază din retrocedările frauduloase ale fostului primar al Constanței, actual pușcăriaș, Radu Mazăre (vezi AICI).

Asociata lui Pencea, Ana Maria Petcu, nu are deloc istoric de afaceri. Ea nu a mai fost asociată până acum în nicio altă firmă. În prezent, lucrează la o multinațională din domeniul țigărilor. În perioada 2013-2015, Petcu a fost coordonator de marketing la mall-ul ridicat pe terenul retrocedat, tot de Mazăre, în parcul constănțean Tăbăcărie.

O mare tovărășie care explică totul

Neavând nicio legătură cu pescuitul și comunitatea pescărească, societatea celor doi nici măcar nu ar fi putut să se califice la o procedură serioasă. De aceea presupunem că firma a fost selectată în baza unor relații personale ale celor doi asociați cu Dan Popa și cu soția acestuia, Diana Popa. Dovezile sunt gârlă, pentru că cei împricinați s-au turnat singuri pe Facebook în anii trecuți, când nu puteau anticipa oportunitatea contractului de finanțare din anul 2020.

Mai jos vom proceda la prezentarea celor mai importante dovezi ale tovărășiei, care coboară adânc în timp.

8 noiembrie 2011. Un tip care se ocupă acum cu muzica de petrecere la restaurantul Golful Pescarilor publica pe contul său de Facebook, la data menționată, o fotografie de la nunta lui Dan Popa cu soția sa Diana. În fotografie apar și sunt etichetați ca atare Ștefan Pencea, împreună cu soția sa, Carmen Pencea. În aceeași zi din toamna anului 2011, la fotografia adăugată de actualul cântăcios din Golf comenta chiar Ana Maria Petcu. ”Nu știu la care să mă uit prima dată” – scria aceasta, ca dovadă că era în relații apropiate cu persoanele din fotografie încă din acea perioadă.

24 august 2014. Stefan Pencea postează pe Facebook o vizită făcută împreună cu Ana Maria Petcu și alte 17 persoane la restaurantul Golful Pescarilor.

În același an 2014, Diana Popa dă like unei fotografii de profil postate de Ana Maria Petcu.

De-a lungul timpului, Ștefan Pencea apare etichetat în vizite la Golful Pescarilor sau în fotografii cu bucate.

20 octombrei 2017. Ana Maria Petcu postează o fotografie cu restaurantul Golful Pescarilor văzut de pe taluz, după ce a fost la acest local împreună cu alte 10 persoane.

15 martie 2018. Ștefan Pencea postează pe Facebook o fotografie realizată la Amalfi Coast în Italia, în care apare alături de soția sa, de Dan Popa, de soția acestuia Diana Popa și de alte două persoane, care nu sunt etichetate. În mod vădit, este vorba de un concediu comun, ceea ce atestă gradul intim al tovărășiei. 

13 aprilie 2019. Diana Popa, soția patronului de la Golf, distribuie o fotografie postată de Carmen Pencea, în care mai erau etichetați soțul acesteia, Ștefan Pencea, dar și o persoană specializată în decorațiuni interioare. Se înțelege din context că aceștia tocmai lucrau la amenajarea unui loc de joacă ce avea să funcționeze sub denumirea ”Ludens – joacă cu sens”.

 

Locul de joacă Ludens, o altă legătură între Ștefan Pencea și familia lui Dan Popa de la Golful Pescarilor

În perioada 2019-2020, Diana Popa apare în mai multe fotografii și filmări la ”Ludens”, susținând activități educative și distractive în limba spaniolă pentru copii de aici. Trebuie să știți că soția patronului de La Golf susține astfel de prestații sub titulatura ”Bailegria – Dansăm și învățăm spaniola”. Ea apare evidențiată și în echipa Asociației Birth&Building Center, pe scurt bbcenter, în calitate de coordonator al programului Bailegria (vezi AICI ).

Nu în ultimul rând, Diana Popa este președinte al asociației nonguvernamentale ”Împreună aducem bucurie”. La activitățile acesteia apar etichetate sporadic Ana Maria Petcu și Carmen Pencea, soția lui Ștefan Pencea.

Ne oprim aici cu dovezile. În mod cert, acestea atestă fără dubiu existența unor relații intime și de colaborare între beneficiarii finanțării nerambursabile de 180.000 de euro și familia lui Dan Popa de la Golful Pescarilor. Tovărășia acestora este veche. Și asta explică totul.

Rolul lui Dan Popa la FLAG

Grozăvia situației poate fi înțeleasă mai bine și din prisma faptului că o altă firmă a lui Dan Popa, pe numele ei La Mer Noire SRL, este membră cu drept de vot în asociația care a decis să-i îmbogățească tocmai pe tovarășii săi. La Mer Noire a fost cooptată în FLAG la inițiativa lui Cîrjaliu, deși această firmă a lui Dan Popa se ocupă în principal de administrarea unui hotel din Eforie. Cooptarea a avut loc la scurt timp după ce Cîrjaliu a exclus din asociație firma cu adevărat piscicolă Sarda Fish SRL Agigea, cea cere se ocupă de pescuitul maritim din localitate. Vorbim exact de aceeași firmă care a fost jefuită din pix de primarul Cîrjaliu, pentru a face loc pe malul mării restaurantului Golful Pescarilor. Primarul este inculpat pentru aceste acte de corupție, fiind judecat în stare de libertate. Libertatea îi priește din plin, pentru aranjamente clientelare, precum cele descrise mai sus.

Corect și legal era ca fondurile europene pentru pescuit să ajungă la comunitatea de pescari. Însă, după cum se vede, ajung la țucălarii lui Maricel și la tovarășii interpușilor săi de la Golful Pescarilor. Va urma!

Comments

comments

Exclusiv

Un primar cu dosar penal face sondaj despre corupția din primăria sa

Publicat

la data de

Scris de

Primăria Medgdia a lansat un sondaj on-line pentru a afla părerea locuitorilor despre fenomenul corupției în localitate.

”Primăria municipiului Medgidia vă invită să completați chestionarul privitor la modul în care dumneavoastră, în calitate de cetățeni ai municipiului Medgidia, percepeți fenomenul corupției în urma interacțiunii cu angajații Primăriei Municipiului Medgidia și ai altor instituții din subordinea acesteia.” – se arată în anunțul publicat de autoritatea locală pe Facebook.

Chestionarea locuitorilor cu privire la fenomenul corupției din Primărie este o activitate de bază în cadrul unui proiect finanțat din fonduri europene prin Programul Operațional Capacitate Administrativă. Răspunsurile rămân anonime, iar informațiile colectate de Primărie vor servi, cel puțin declarativ, la îmbunătățirea serviciilor oferite publicului.

Fals intelectual

Valentin Vrabie este primar la Medgidia din anul 2016, după ce, anterior, a ocupat aceeași funcție, timp de mai multe mandate, la Primăria comunei Peștera. În luna iulie 2020, el a fost trimis în judecată, la instanța penală a Judecătoriei Medgidia, în baza unui rechizitoriu întocmit de Parchetul Curții de Apel Constanța. Primarul este acuzat de fals intelectual, în legătură cu emiterea unui certificat de atestare fiscală. Documentul emis de Vrabie atesta în fals că o societate comercială de pe raza localității nu ar fi înregistrat datorii la taxe și impozite. În realitate, firma în cauză, controlată de socrul fostului președinte al Consiliului Județean Constanța, figura cu debite restante față de bugetul local al municipiului Medgidia.

”Martori amenințați”

Momentul esențial din cursul procesului penal s-a consumat pe 17 noiembrie 2021, atunci când instanța a încuviințat audierea martorilor protejați sub pseudonimele Colibri și Scatiu. Prin aceeași Încheiere, judecătorul fondului a conferit celor doi calitatea de ”martori amenințați”, dispunând ca aceștia să fie audiați fără a fi prezenți în sală, prin intermediul mijloacelor audiovideo de transmitere, cu vocea și imaginea distorsionate. Cercetarea judecătorească a fost încheiată pe 12 ianuarie 2022. Pronunțarea sentinței penale a fost programată pentru 26 ianuarie 2022.

Funcționar cu nouă fapte penale recunoscute

În trecut, Primăria Medgidia a avut probleme de natură penală și cu Direcția Națională Anticorupție. În anul 2020, un funcționar public apropiat primarului Vrabie a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii DNA, recunoscând astfel nouă fapte de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată. În urma acordului, funcționarul s-a ales cu un avertisment.

Discriminare

În sfârșit, primarul din Medgidia a avut probleme și din partea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. El a fost reclamat pentru discriminare de două angajate concediate în mod abuziv. Consiliul a dat dreptate celor două angajate. Valentin Vrabie a contestat soluția în dosarul 390/36/2021 al Curții de Apel Constanța, în care se judecă în contradictoriu cu CNCD și cu persoanele fizice Alexandra Georgiana Moșescu și Oana Buzoianu. În acest dosar, a fost fixat un termen de judecată pentru 14 februarie 2022.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

O firmă cu dosar penal din siajul lui Flutur ar putea schimba țevile de termoficare din Constanța

Publicat

la data de

Scris de

O firmă din Bucovina, trimisă în judecată de procurorii DNA și despre care s-a spus că este protejată de PNL-istul Gheorghe Flutur, ar putea semna un contract de aproximativ 18 milioane de euro cu Primăria Constanța, condusă de liberalul Vergil Chițac. Flutur și Chițac fac parte din aceeași tabără care a decis alegerea lui Florin Cîțu în funcția de președinte al PNL.

Investiția Primăriei Constanța are ca obiect înlocuirea conductelor termice primare pe un traseu de 21,6 kilometri din zona bulevardelor Lăpușneanu și 1 Decembrie. Banii vin de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, condus de prietenul lui Cîțu, Dan Vâlceanu (PNL). Contractul de finanțare dintre Minister și Primărie a fost semnat pe 7 ianuarie 2022. Însă administrația locală a lansat licitația pentru alegerea unui constructor încă din octombrie 2021, sub clauza suspensivă că poate anula procedura dacă nu primește fondurile (vezi AICI). Probabil și din acest motiv, în ”competiție” a fost depusă o singură ofertă (vezi AICI).

Potrivit datelor din portalul de achiziții publice (SICAP), oferta unică de participare la această licitație a fost depusă de un consorțiu de 4 firme din Botoșani, București, Brașov și Constanța.

Liderul asocierii este Elsaco Electronic SRL Botoșani, o firmă cu 257 de angajați, care a derulat afaceri de 170 de milioane de lei în 2020. Firma a fost înființată în anul 1994 de coordonatorul ei, Valeriu Iftime, și de alți trei colegi de facultate ai acestuia, de la Institutul Politehnic din Iași, Ovidiu Jitaru, Doru Popa și Petru Parfenov.

Imperiul Elsaco

Iftime este doctor inginer, președinte al Camerei de Comerț din Botoșani, dar și ”patron” al clubului de fotbal FC Botoșani care ocupă un excelent loc 3 în campionatul național.

În jurul Elsaco Electronic gravitează și alte firme create de acești băieți deștepți (fără nicio urmă de ironie) de la Botoșani. Împreună formează un veritabil imperiu de afaceri.

Imperiul Elsaco se ocupă de termoficare, rețele de apă și irigații, distribuie repartitoare de căldură, vinde softuri, telefoane, computere, montează diverse automatizări, rețele electrice sau sisteme de telegestiune pentru utilități. De asemenea, elaborează documentații (SF-uri, PT-uri, strategii), montează panouri fotovoltaice decontate prin programul guvernamental ”Casa Verde” și face demersuri pentru dezvoltarea unor parcuri eoliene în județele Botoșani și Galați. La nevoie, mai ridică, pe bani public, și câte un centru de sănătate. 

Clienții sunt de regulă autoritățile locale și instituțiile de stat din toate zonele țării. În Pandemie, grupul s-a adaptat ca să vândă scanere termice pentru aeroporturi sau tablete pentru elevii goniți, de către virus, din școli.

Concurență trucată și dosar penal pentru lucrări fictive

În 2017, două companii din grupul Elsaco împreună cu alți jucători importanți de pe piața repartitoarelor de căldură s-au aflat în centrul unei investigații efectuate de Consiliul Concurenței. Companiile anchetate împărțiseră țara în zone de influență sau, dacă vreți, în feude, stabilind totodată și tarifele percepute de la populație. Firmele din grupul Elsaco și-au recunoscut faptele și au scăpat cu amenzi de numai 2,2 milioane de lei. Decizia Consiliului Concurenței poate fi accesată AICI

La sfârșitul aceluiași an, Elsaco Electronic SRL Botoșani a fost trimisă în judecată, ca persoană juridică, de către procurorii DNA, sub acuzația de complicitate la abuz în serviciu și obținere de foloase necuvenite. Abuzul în sine a fost imputat companiei publice de termoficare din Botoșani (Modern Calor SA), care ar fi plătit către Elsaco trei facturi de peste un milion de lei, fără ca firma condusă de Valeriu Iftime să fi prestat acele lucrări.  Mai multe detalii AICI

Vărul cel mare

Cu aceasta ajungem și la legăturile dintre Elsaco și familia Flutur. Întreaga țară îl cunoaște pe Gheorghe Flutur, care a fost ministru al Agriculturii și mai ales al Pădurilor în guvernarea PNL-PDL. Flutur a avut trei mandate de senator, iar acum se află la al treilea mandat de președinte al Consiliului Județean Suceava. El este, totodată, prim-vicepreședinte al PNL, fiind ales la congresul care l-a făcut pe Cîțu președinte.   

Mai puțin cunoscut la nivel național este faptul că Gheorghe are un văr care a fost primar, tot PDL și PNL, la Botoșani, în perioadele 2004 – 2012 și 2016 -2020. Faptele penale evocate mai sus s-au petrecut în mandatului vărului Cătălin Flutur.

Consătenii

Și tot în mandatul vărului, tipul deștept de la Elsaco a devenit întâi președinte la FC Botoșani, apoi proprietar al acestui club de fotbal. Bineînțeles, clubul a primit finanțare de la Primăria Botoșani, de regulă câte un milion de lei pe an. La rândul ei, firma Elsaco a primit contracte în valoare de 120 de milioane de lei ca să modernizeze sistemul de termoficare al municipiului Botoșani – după cum se relatează în presa din regiunea Moldova.

Soția lui Valeriu Iftime și vărul Flutur sunt născuți, deopotrivă, în aceeași comună, Vârfu Câmpului. Comuna se află la 25 de kilometri de Botoșani și 24 de Suceava. Soții Iftime dețin aici pensiunea ”Moșia Cai de Poveste”, plus o exploatație agricolă și un conac boieresc. Și Cătălin Flutur a deținut până de curând un teren agricol la Vârfu Câmpului, însă a scăpat de el, după cum a consemnat, în 2020, în ultima declarație de avere depusă ca primar. 

Sponsor și propagandist

Jurnaliștii au relatat că, de-a lungul anilor, Elsaco a sponsorizat PDL și PNL. De asemenea, un tip care a fost viceprimar PNL și chiar președinte al PNL Botoșani activează de mai bine de opt ani în conducerea grupului Elsaco.

La alegerile locale din 2020, Valeriu Iftime a apărut într-un clip electoral pentru PNL (vezi AICI). El a îndemnat alegătorii să voteze candidatul liberal pentru funcția de primar al orașului Bucecea, care este situat la mijlocul distanței dintre Vârfu Câmpului și Botoșani. Ulterior, afaceristul a declarat că a sprijinit omul, nu partidul.

Legăturile cu Suceava vărului cel mare

În perioada 2008-2009, Elsaco s-a ocupat și de modernizarea a 40 de puncte termice din Suceava și a rețelei de distribuție aferentă. Cu această ocazie, Elsaco a dobândit și un cvasi-monopol al repartitoarelor de căldură, pe care le-a montat consumatorilor, ”beneficiind de un suport puternic din partea Primăriei”, după cum relatează presa din Suceava (vezi AICI).

Primarul localității (PDL-istul, acum liberal, Ion Lungu) era subordonat politic lui Gheorghe Flutur.

În 2015, același primar din Suceava a băgat în faliment compania de termoficare a orașului (care avea producția și distribuția la un loc). Producția a fost preluată de Bioenergy Suceava SA, în acționariatul căreia se aflau și tăietorii de păduri de la Schweighofer, dar și investitori români care au pus în funcțiune o centrală în cogenerare, pe biomasă (resturi vegetale rezultate, de regulă, din exploatarea pădurilor).

În același context, distribuția a fost delegată de Primărie către Thermonet SRL, o firmă abia înființată, în care Elsaco Electronic SRL Botoșani deținea 49% din părțile sociale.

Între timp, participațiile românești în cele două firme au fost vândute, întregul sistem (producție și distribuție) fiind deținut acum de firme din Austria. Ca o coincidență, în toate cele trei mandate de senator, Gheorghe Flutur a fost membru în grupul de prietenie România-Austria.

De asemenea, compania condusă de Ifteme și-a construit o pensiune turistică (El Quatro) în județul Suceava, la Voroneț, cu fonduri europene. Contractul de finanțare a fost semnat pe 9 iunie 2010 cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, condus atunci de PDL-ista Elena Udrea.

Zeci de milioane de euro, de la primării liberale

Relația dintre verii Flutur și afaceristul de la Elsaco ar putea fi ilustrată și de fotografia de mai jos:

Captură video. Sursa: Banulbotosanean.ro

În repetate rânduri, grupul Elsaco a transmis presei că nu există nicio legătură între licitațiile câștigate și vreo influență politică. De altfel, pe zona de termoficare, Elsaco a câștigat contracte de zeci de milioane de euro în localități liberale, precum Arad, Brașov, Cluj, Oradea sau Timișoara, însă totodată a executat lucrări și pentru fostele administrații PSD-iste din Iași, Focșani, Craiova și Constanța. La malul mării, firma din regiunea verilor Flutur a montat sisteme termice la blocurile pentru tineri construite de Radu Mazăre.

La licitația de acum, de la Constanța, Elsaco are drept parteneri firma bucureșteană Sicor SRL și firma constănțeană Fluid Development SRL (cea care a primit de la administrația Chițac lucrarea de înlocuire a conductelor termice primare de pe Ștefan cel Mare). O a patra firmă, Iovidia Com SRL Brașov, este subcontractor.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Asociațiile care hărțuiesc firmele de construcții, puse la punct de Curtea Constituțională

Publicat

la data de

Scris de

Pe 23 decembrie 2021, s-a publicat în Monitorul Oficial Decizia 461 a Curții Constituționale a României. Curtea a analizat o excepție de neconstituționalitate ridicată de o firmă din Constanța în cadrul unui proces cu Asociația Constanța Altfel. Firma constănțeană a arătat că mai multe prevederi din Legea contenciosului administrativ ar putea fi neclare și deci neconstituționale. Legea stabilește că procesele în contencios pot fi declanșate de particulari doar când un act administrativ (ca de exemplu un PUZ sau o autorizație de construire) lezează drepturile lor subiective sau interesele lor legitime private. Diverse ONG-uri, care sunt persoane juridice de drept privat, adică particulari, contestă PUZ-uri sau autorizații de construire fără să fi suferit o vătămare, acționând exclusiv în apărarea interesului public. Or legea ar putea fi neclară, de vreme ce unii judecători admit, iar alții resping calitatea procesuală activă a ONG-urilor în aceste cazuri.

Salvatorii

Înainte de a prezenta decizia CCR, trebuie să amintim că moda atacării proiectelor imobiliare de către diverse asociații nonguvernamentale durează de câțiva ani. ONG-iștii spun că dezvoltatorii sunt niște ”rechini imobiliari”, ale căror proiecte distrug spațiile verzi, aglomerează cartierele, le poluează și în acest fel produc o degradare a calității vieții. ONG-iștii se descriu drept ”salvatori urbani”, luptând cu ”rechinii” pentru beneficiul marelui public.  

Cele mai cunoscute ONG-uri din țară care contestă PUZ-uri și autorizații de construire sunt Asociația Salvați Bucureștiul, Asociația pentru Protecția Urbanistică a Clujului (APUC) și Asociația Constanța Altfel. Acestea au fost lăudate în spațiul public pentru inițiativele lor. Însă au fost și criticate, în sensul că în spatele narațiunii mai sus prezentate ar urmări de fapt scopuri politice sau hărțuirea unor investitori.

Singura opinie care contează

La malul mării, a fost înființată, în anul 2017, Asociația Constanța Altfel. ONG-ul a deschis numeroase procese în care a contestat diverse PUZ-uri și autorizații de construire. Acțiunile au fost redactate și susținute de Felicia Ovanesian, o avocată arogantă și fără scrupule, mai bogată decât mulți ”rechini imobiliari”.

Înainte de a întoarce foaia și a poza în imaculata apărătoare a interesului public, Ovanesian apărase interese private extrem de controversate. Printre clienții ei s-au numărat rechini imobiliari care au încălcat reguli urbanistice, după cum au constatat instanțele de judecată, sau alții care urmăreau să ridice blocuri în zone care ar trebui protejate, pe faleză sau pe malul lacului Tăbăcărie. Ovanesian a semnat o tranzacție extrajudiciară cu Radu Mazăre, în numele italienilor de la Fincogero (vezi AICI documentul). Și tot ea a oferit servicii juridice pentru Georgică Giurgiucanu, marele rechin de la retrocedări.

Captură: Ziua de Constanța – publicația care a scris pentru prima dată despre faptul că Giurgiucanu a fost clientul Feliciei Ovanesian. Articolul AICI.

După ce a prestat pentru rechini și pentru condamnatul de la retrocedări, s-a erijat într-o voce imaculată, trăgând după ea și alte persoane, afectându-le credibilitatea. Răutatea și aroganța Feliciei Ovanesian se văd acum când declară că singura opiniei juridică valabilă și care contează pentru ea este doar opinia ei. E limpede că și la Constanța Altfel a contat doar opinia avocatei.

Grav este faptul că o parte din procesele inițiate de Constanța Altfel au fost stârnite din nimic sau din răutate, putând fi calificate drept hărțuiri.

O iarbă de două milioane de euro

Este cazul proceselor inițiate de Constanța Altfel în vederea blocării investiției Comprest Util. Această firmă a construit un bloc de locuințe pe bulevardul Alexandru Lăpușneanu, pe un teren cumpărat (în 2004) cu două milioane de euro de la Primăria Constanța. Două PUZ-uri succesive care includeau și acest teren au fost adoptate fără probleme, cu toate dezbaterile impuse de lege. De asemenea, societatea a obținut autorizații de construire și apoi de supraetajare cu un etaj, în condițiile legii. În 2019, când blocul era aproape finalizat, actele de urbanism ale firmei au fost atacate de Asociația Constanța Altfel, pe motiv că ar fi în interesul publicului ca acest teren să fie păstrat de cumpărătorul său ca spațiu verde. De cealaltă parte, investitorul a afirmat că a plătit Primăriei două milioane de euro pe teren ca să poată construi, nu ca să cultive iarbă. Procesele pentru anularea și suspendarea autorizației de construire au fost câștigate definitiv de Comprest Util. De asemenea, Comprest Util a câștigat pe fond procesul în care Asociația Constanța Altfel a solicitat anularea PUZ-ului Lăpușneanu.

Grigore Comănescu, proprietarul Comprest Util, la blocul de pe Lăpușneanu, în perioada procesului.

În octombrie 2019, în cadrul procesului de suspendare a autorizației de construire, societatea Comprest Util a ridicat excepția de neconstituționalitate la care ne-am referit mai sus. Legea stabilește că ONG-urile pot invoca apărarea interesului public doar în subsidiar, după ce se legitimează procesual printr-o vătămare a unui drept subiectiv sau a unui interes legitim privat. Or fără să sufere nicio vătămare, ONG-ul cerea suspendarea autorizației de construire fluturând un interes public (și acela aberant). Acționând la fel în diferite procese, Constanța Altfel a convins mulți judecători să-i recunoască legitimarea procesuală activă. Însă alți judecători nu s-au lăsat înduplecați. Or, de vreme ce aceeași lege putea fi interpretată fie că ar da, fie că n-ar da calitate procesuală activă ONG-urilor, Comprest Util s-a plâns că prevederile legale sunt neclare și deci neconstituționale.

Stop joc, de la ÎCCJ

Înainte ca excepția să fie soluționată de Curtea Constituțională, aceeași situație a fost analizată în cadrul unui recurs în interesul legii (RIL), judecat și soluționat (prin Decizia 8/2020) de Înalta Curte de Casație și Justiție, în luna martie 2020.

Decizia 8/2020 sugerează că ONG-urile care se luptă cu PUZ-urile și autorizațiile de construire în scopul formal al apărării interesului public uzurpă atribuții date în sarcina instituțiilor de stat, singurele care au acces la contenciosul obiectiv. Instanța supremă a stabilit că asociațiile private, ca toți privații din această țară, au deschisă doar calea contenciosului subiectiv, putând să apere interesul public doar în subsidiar, dacă probează în principal că au suferit o vătămare. Înalta Curte a mai stabilit că acțiunile populare, precum acelea inițiate de ONG-uri, sunt pur și simplu interzise.

Ce spune CCR

În mod vădit, completul de RIL de la ÎCCJ s-a pronunțat pe aceeași problemă semnalată de Comprest Util Curții Constituționale. Totuși, excepția de neconstituționalitate și-a urmat cursul ei firesc, fiind soluționată prin decizia 461, publicată în Monitorul Oficial pe 23 decembrie 2021. Excepția a fost respinsă deoarece Curtea Constituțională s-a mai pronunțat unitar asupra aceleiași situații prin deciziile 939/2006, 66/2009, 750/2009, 168/2011 și 349/2012. Curtea și-a reafirmat practica anterioară, conform căreia, cităm:

”prin acțiunea introdusă, persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat trebuie să dovedească mai întâi că a avut loc o încălcare a dreptului sau a interesului lor legitim privat, după care să susțină în sprijinul cererii și vătămarea interesului public, ce decurge din actul administrativ atacat. Prin adoptarea textului criticat, legiuitorul a urmărit să „paralizeze“ așa-numitele „acțiuni populare“ intentate de unele persoane fizice sau persoane juridice de drept privat care, neavând argumente să dovedească o vătămare a unui drept sau interes legitim privat propriu, recurg la calea acțiunilor întemeiate exclusiv pe motivul vătămării interesului public.”.

Așadar, nu există o bază legală și constituțională pentru acțiunile populare. Și nu a existat niciodată, motiv pentru care ONG-urile care au acționat așa ar putea ajunge în situația delicată de a suporta financiar deranjul de ani de zile creat unor firme.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: