Connect with us

Exclusiv

Exclusiv. Cîrjaliu sifonează fondurile europene de pescuit spre gașca de la Golful Pescarilor

Publicat

la

Deși este judecat în stare de libertate în dosarul ”Golful Pescarilor”, primarul inculpat de la Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, nu se potolește deloc. Asociația Grup Local Dobrogea Sud, pe care o conduce în calitate de președinte, a acordat o finanțare nerambursabilă de 180.000 de euro către o firmă obscură controlată de un tovarăș al lui Dan Popa, unul din patronii restaurantului Golful Pescarilor. Popa este asociat la Golf chiar cu ginerele lui Cîrjaliu. Iar legăturile sale cu primarul nu se opresc aici.

Cum a ajuns Cîrjaliu jupân pe fondurile europene pentru pescuit

Asociația condusă de Cîrjaliu a fost înființată în anul 2011 la inițiativa fostului președinte al Consiliului Județean Constanța, actualul pușcăriaș Nicușor Constantinescu. La acel moment, județul bătea pasul pe loc în privința atragerii fondurilor europene din Programul Operațional pentru Pescuit. Practic, ne lipseau asociațiile de tip FLAG menite să stabilească strategii de dezvoltare și să selecteze proiectele comunităților de pescari în vederea finanțării. La inițiativa lui Nicușor, s-au înființat, în 2011, două asociații de tip FLAG: una pentru nordul județului, iar cealaltă pentru partea de sud. Fiind prieten cu ”baronul roșu”, Maricel Cîrjaliu a fost numit președinte al FLAG-ului de sud. Și de atunci nici nu a mai fost schimbat din funcție, în ciuda incompetenței vădite și a practicilor de tip clientelar.

Poarta Albastră – o sifonărie nerușinată de fonduri europene

Până în anul 2016, FLAG-ul condus de Maricel a derulat o strategie locală sub titlul comunist ”Dobrogea de Sud – Mereu deschisă poartă albastră”. Implementarea s-a dovedit un eșec monumental. Niciun ban european nu a ajuns la pescari. Nu s-a cumpărat nici măcar un cârlig de pescuit. Fondurile imense alocate de Uniune au fost tocate pe două festivaluri pescărești. Au mâncat, au băut, au dansat. Și asta a fost totul.

Banii europeni au fost sparți pe această mizerie. Secvență de la Fish Eye Fest – Vama Veche, festival așa-zis pescăresc organizat în anul 2015 cu finanțare de la FLAG-ul condus de Maricel Cîrjaliu.

Primarul s-a mai îngrijit să-și plătească mafia personală din banii europeni de pescuit. Printre cei care au beneficiat de salarii de la FLAG-ul condus de Maricel s-a numărat și Belghiz Bolat, ”țucălar” al primarului, uns să conducă destinele întreprinderii publice locale Agigeaserv Util SRL. Mai multe detalii despre acest subiect puteți citi AICI.

Noua strategie: bani pentru interpuși, amici și ”țucălari”

Aceeași incompetență și același spirit clientelar se manifestă la asociația condusă de Maricel și în prezent. Din 2017, FLAG-ul implementează o nouă strategie de dezvoltare locală pentru comunitatea de pescari, pentru accesarea fondurilor din noul Program Operațional de Pescuit și Afaceri Maritime.  Nici acum banii nu ajung la pescari, ci la interpuși, amici și ”țucălari”. Și nici nu este de mirare că se întâmplă așa, date fiind interesele primarului Maricel.

O haltă spre Poarta Albă

În acest sens, trebuie să spunem că primarul PSD-ist de la Agigea și-a făcut un plan nebun de a deveni jupânul absolut al sectorului de pescuit și restaurante pescărești din localitatea sa. Ne referim aici la manțocăriile juridice prin care Maricel a înlesnit construirea restaurantului Golful Pescarilor pe malul mării, pe un teren furat de la pescari, și la prigoana pe care a pornit-o, cu metode de-a dreptul medievale, împotriva restaurantului concurent Pescăria lui Matei.

Structura acționariatului de la Golful Pescarilor: 40% – Dumitru Stanciu (finul fratelui primarului din Agigea); 25% – Dan Popa, 25% Mihai Lupoiu și 10% Ionuț Nuțoaia Cîrjaliu (ginerele primarului). Stanciu nu câștigă nimic de la Golf; partea sa se duce în alte buzunare.

Pentru aceste fapte, primarul din Agigea a fost trimis în judecată (mai multe detalii AICI).

Raiul pescăresc de pe lacul Agigea

Din același plan lacom al primarului Cîrjaliu face parte și inițiativa de a transforma zona de rezervație naturală din jurul lacului Agigea într-o afacere de tip piscicol și imobiliar. Primarul a lotizat terenurile de pe malul lacului, iar un  apropiat al său a aranjat concesionarea lor pe șpagă. Derbedeul care aduna mita a fost prins în flagrant-delict și a făcut pușcărie. Însă a luat întreaga vină asupra sa. Iar din acest motiv, Maricel a rămas liber ca pasărea cerului, continuând să strice cuibarele păsăretului protejat de pe lacul Agigea.

Intruziunea imobiliară în zona protejata s-a făcut, în parte, pe banii bugetului local gestionat de Maricel Cîrjaliu și pe banii personali ai tovarășului său Dan Popa, de la Golful Pescarilor. Cei doi au contribuit decisiv la construcția unei biserici în vecinătatea lacului protejat. Cîrjaliu și Popa sunt menționați în calitate de ctitori în pisania lăcașului de cult. Mai multe detalii AICI.

Pensiunea lui Belghiz Bolat

După biserică, pe malul lacului s-au cuibărit vilele. Iar mai nou se cuibărește și o pensiune cu specific pescăresc, finanțată prin noua strategie de dezvoltare locală întocmită de Asociația Grup Local Dobrogea Sud, FLAG-ul condus de Maricel. Strategia actuală a debutat în 2017 și ar trebui să se finalizeze în 2023. Primele proiecte aprobate spre finanțare au apărut în 2019.

FLAG-ul pompează aproape 190 de mii de euro pentru această pensiune care nu este construită chiar de orișicine. Beneficiara finanțării nerambursabile este firma Aybo Pescuit și Turism SRL deținută de soția lui Belghiz Bolat, ”țucălarul” care a mai fost plătit de FLAG prin vechea strategie a ”porții albastre”. La mijloc este un vădit conflict de interese. Mai multe detalii AICI.

Ultima plasă: 180.000 de euro pentru o firmă special înființată

Și viermuiala de interese nu se oprește aici. Anul trecut asociația lui Maricel a finalizat procedurile prin care a selectat un proiect al firmei Pentin Tourism Services SRL. Aceasta va primi fonduri nerambursabile în valoare de 864.581,95 de lei. Suma echivalează cu peste 180.000 de euro. Ce va face Pentin de acești bani nu știm, deoarece FLAG-ul lui Maricel nu și-a făcut un minim scrupul din a publica pe site-ul său oficial titulatura proiectului selectat. Cel mai probabil, nu proiectul a contat, ci calitatea acestei firme sau mai exact a asociaților ei. Potrivit RISCO, Pentin Tourism Services SRL este o firmă înființată în luna august 2019, cu doar 8 luni înainte de a fi selectată de FLAG-ul lui Maricel pentru obținerea finanțării nerambursabile. Sediul social al firmei se află în localitatea Tuzla, iar obiectul ei principal de activitate îl constituie ”facilitățile de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată”. Așadar, nici vorbă de pescuit. 

Firma este deținută în cote egale, de câte 50%, de persoanele fizice Ștefan Iulian Pencea și Ana Maria Petcu.

Pencea este asociat unic în alte două societăți comerciale, respectiv Gut Gebaut SRL (care activează în domeniul construcțiilor, cu un singur angajat, zero cifră de afaceri și pierderi contabile în ultimul an raportat, 2019) și Hai Hui Kids SRL (care activează în domeniul altor activități recreaționale și distractive, fără angajați, tot cu cifră de afaceri zero și pierderi contabile în 2019).

În plus, Pencea mai deține 33% din firma Mas Builder SRL, cu o evoluție în afaceri la fel de dezastruoasă în ultimul an raportat (2019). Cu toate acestea, Mas Builder este o firmă mai cunoscută. Presa locală constănțeană a relatat că aceasta deține un teren care provine la bază din retrocedările frauduloase ale fostului primar al Constanței, actual pușcăriaș, Radu Mazăre (vezi AICI).

Asociata lui Pencea, Ana Maria Petcu, nu are deloc istoric de afaceri. Ea nu a mai fost asociată până acum în nicio altă firmă. În prezent, lucrează la o multinațională din domeniul țigărilor. În perioada 2013-2015, Petcu a fost coordonator de marketing la mall-ul ridicat pe terenul retrocedat, tot de Mazăre, în parcul constănțean Tăbăcărie.

O mare tovărășie care explică totul

Neavând nicio legătură cu pescuitul și comunitatea pescărească, societatea celor doi nici măcar nu ar fi putut să se califice la o procedură serioasă. De aceea presupunem că firma a fost selectată în baza unor relații personale ale celor doi asociați cu Dan Popa și cu soția acestuia, Diana Popa. Dovezile sunt gârlă, pentru că cei împricinați s-au turnat singuri pe Facebook în anii trecuți, când nu puteau anticipa oportunitatea contractului de finanțare din anul 2020.

Mai jos vom proceda la prezentarea celor mai importante dovezi ale tovărășiei, care coboară adânc în timp.

8 noiembrie 2011. Un tip care se ocupă acum cu muzica de petrecere la restaurantul Golful Pescarilor publica pe contul său de Facebook, la data menționată, o fotografie de la nunta lui Dan Popa cu soția sa Diana. În fotografie apar și sunt etichetați ca atare Ștefan Pencea, împreună cu soția sa, Carmen Pencea. În aceeași zi din toamna anului 2011, la fotografia adăugată de actualul cântăcios din Golf comenta chiar Ana Maria Petcu. ”Nu știu la care să mă uit prima dată” – scria aceasta, ca dovadă că era în relații apropiate cu persoanele din fotografie încă din acea perioadă.

24 august 2014. Stefan Pencea postează pe Facebook o vizită făcută împreună cu Ana Maria Petcu și alte 17 persoane la restaurantul Golful Pescarilor.

În același an 2014, Diana Popa dă like unei fotografii de profil postate de Ana Maria Petcu.

De-a lungul timpului, Ștefan Pencea apare etichetat în vizite la Golful Pescarilor sau în fotografii cu bucate.

20 octombrei 2017. Ana Maria Petcu postează o fotografie cu restaurantul Golful Pescarilor văzut de pe taluz, după ce a fost la acest local împreună cu alte 10 persoane.

15 martie 2018. Ștefan Pencea postează pe Facebook o fotografie realizată la Amalfi Coast în Italia, în care apare alături de soția sa, de Dan Popa, de soția acestuia Diana Popa și de alte două persoane, care nu sunt etichetate. În mod vădit, este vorba de un concediu comun, ceea ce atestă gradul intim al tovărășiei. 

13 aprilie 2019. Diana Popa, soția patronului de la Golf, distribuie o fotografie postată de Carmen Pencea, în care mai erau etichetați soțul acesteia, Ștefan Pencea, dar și o persoană specializată în decorațiuni interioare. Se înțelege din context că aceștia tocmai lucrau la amenajarea unui loc de joacă ce avea să funcționeze sub denumirea ”Ludens – joacă cu sens”.

 

Locul de joacă Ludens, o altă legătură între Ștefan Pencea și familia lui Dan Popa de la Golful Pescarilor

În perioada 2019-2020, Diana Popa apare în mai multe fotografii și filmări la ”Ludens”, susținând activități educative și distractive în limba spaniolă pentru copii de aici. Trebuie să știți că soția patronului de La Golf susține astfel de prestații sub titulatura ”Bailegria – Dansăm și învățăm spaniola”. Ea apare evidențiată și în echipa Asociației Birth&Building Center, pe scurt bbcenter, în calitate de coordonator al programului Bailegria (vezi AICI ).

Nu în ultimul rând, Diana Popa este președinte al asociației nonguvernamentale ”Împreună aducem bucurie”. La activitățile acesteia apar etichetate sporadic Ana Maria Petcu și Carmen Pencea, soția lui Ștefan Pencea.

Ne oprim aici cu dovezile. În mod cert, acestea atestă fără dubiu existența unor relații intime și de colaborare între beneficiarii finanțării nerambursabile de 180.000 de euro și familia lui Dan Popa de la Golful Pescarilor. Tovărășia acestora este veche. Și asta explică totul.

Rolul lui Dan Popa la FLAG

Grozăvia situației poate fi înțeleasă mai bine și din prisma faptului că o altă firmă a lui Dan Popa, pe numele ei La Mer Noire SRL, este membră cu drept de vot în asociația care a decis să-i îmbogățească tocmai pe tovarășii săi. La Mer Noire a fost cooptată în FLAG la inițiativa lui Cîrjaliu, deși această firmă a lui Dan Popa se ocupă în principal de administrarea unui hotel din Eforie. Cooptarea a avut loc la scurt timp după ce Cîrjaliu a exclus din asociație firma cu adevărat piscicolă Sarda Fish SRL Agigea, cea cere se ocupă de pescuitul maritim din localitate. Vorbim exact de aceeași firmă care a fost jefuită din pix de primarul Cîrjaliu, pentru a face loc pe malul mării restaurantului Golful Pescarilor. Primarul este inculpat pentru aceste acte de corupție, fiind judecat în stare de libertate. Libertatea îi priește din plin, pentru aranjamente clientelare, precum cele descrise mai sus.

Corect și legal era ca fondurile europene pentru pescuit să ajungă la comunitatea de pescari. Însă, după cum se vede, ajung la țucălarii lui Maricel și la tovarășii interpușilor săi de la Golful Pescarilor. Va urma!

Comments

comments

Exclusiv

(VIDEO) Cu excavatorul pe plajă. Lucrări de amenajare la restaurantul baronului din Agigea

Publicat

la data de

Scris de

În aceste zile, la cunoscutul restaurant Golful Pescarilor din Agigea se lucrează intens la diverse amenajări, cel mai probabil fără o autorizație de construire. Pe ”șantier” nu există un panou informativ cu date despre investiție, deși afișarea acestuia constituie o obligație legală. De asemenea, pe site-ul autorității de mediu nu există nicio o informare cu privire la emiterea unui aviz, fără de care nu se putea emite o autorizație de construire. Cel mai probabil, vorbim despre o haiducie, ca atâtea altele petrecute în Agigea și mai ales la restaurantul controlat de familia primarului din localitate.

Din imaginile ajunse în posesia redacției Ordinea.Ro, se observă prezența pe șantier a unui buldoexcavator și a două cife de beton. Lucrările se fac la limita fâșiei înguste a plajei. Ca urmare, excavatorul a efectuat manevre specifice – surprinse în filmări – direct pe fâșia de plajă din proprietatea publică a statului român. În mod paradoxal, intervenția în construcții are loc în contextul în care, anul trecut, societatea care administrează restaurantul Golful Pescarilor a fost dată în judecată de Apele Române, într-un proces de revendicare imobiliară. Cu alte cuvinte, instituția care administrează plaja susține că restaurantul încălca deja proprietatea publică a statului român. Rezonabil ar fi fost ca firma familiei Cîrjaliu să se fi abținut de la edificarea unor structuri permanente din beton pe terenul în litigiu.

Mai multe detalii despre litigiu cu Apele Române, AICI.

Culmea ipocriziei, nu cu mult timp în urmă, canale mediatice implicate în spălarea imaginii primarului din Agigea au făcut scandal că un excavator a pătruns pe plaja cu specific piscicol din localitate, pentru a transporta o plasă de pescuit. Filmările aruncate atunci în spațiul public au fost surprinse de pe terasa de la Golful Pescarilor. Autorul moral al acțiunii a urmărit, în mod evident, să genereze o reacție emoțională negativă din partea publicului împotriva restaurantului concurent, Pescăria lui Matei. În realitate, prezența utilajului la manevre piscicole era permisă de lege. Însă utilizarea plajei pentru manevre în scopul efectuării de amenajări constructive este o chestiune în mod cert ilegală.

Au deversat piatră în mare

Cât respect au moraliștii de la Golful Pescarilor pentru zona costieră s-a văzut și în urmă cu trei ani, când au deversat în mare cantități imense de piatră și resturi din construcții aduse cu camioane de mare tonaj. Acțiunea de acum 3 ani a fost supravegheată de însuși primarul Cristian Maricel Cîrjaliu și de agenții Poliției Locale din Agigea, după cum se observa din imaginile publicate de Ordinea.Ro.

Cîrjaliu a motivat atunci că patronii restaurantului ar fi reparat un dig de piatră, folosind tot piatră. El a susținut că, din acest motiv, nu era necesară emiterea unei autorizații de construire. Cum a ajuns digul din sistemul de protecție costieră în proprietatea unor privați e o altă poveste, total ilegală, pe care o puteți citi AICI.

De-a lungul timpului, Primăria Agigea a orchestrat controale la disciplina în construcții, extrem de amănunțite, căutând cu lumânarea orice abatere, oricât de mică, pentru a sancționa restaurantul concurent, Pescăria lui Matei, sau alte firme din localitate. De asemenea, același exces de zel a fost manifestat și pentru amendarea unor persoane fizice din localitate care au îndrăznit să-l critice pe Maricel. Din acest punct de vedere, șochează dubla măsură, întrucât restaurantul Golful Pescarilor s-a bucurat de o veritabilă protecție din partea primarului. Acesta a trecut cu vederea orice abatere de la Golf. Iar situația se explică prin faptul că restaurantul se află în patrimoniul familiei sale.

Potrivit datelor oficiale de la Registrul Comerțului, societatea este controlată de ginerele primarului, Ionuț Cătălin Nuțoaia Cîrjaliu, care deține 50% din părțile sociale, și de afaceriștii Dan Popa și Mihai Lupoiu, care dețin câte 25 de procente fiecare.

Inculpatul își ajută rubedeniile

Maricel Cîrjaliu riscă ani grei de închisoare, după ce a fost trimis în judecată de DNA Constanța într-un dosar de abuz în serviciu, pentru faptele prin care a inventariat fraudulos terenul de la Golf în domeniul privat al comunei Agigea și mai apoi l-a vândut la un preț subevaluat către SC Cherhana Bibanu SRL (actuala Golful Pescarilor SRL). Societatea era deținută atunci ( în 2014) de Dumitru Stanciu, finul lui Bogdan Cîrjaliu, fratele afacerist al primarului. De asemenea, SRL-ul avea sediul social pe malul lacului Agigea, într-un imobil deținut de Acvamar Grup (o firmă controlată, potrivit datelor actuale, de Anghel Dragu, un tip cunoscut în comunitate drept finul primarului). Colac peste pupăză, în declarațiile depuse la Registrul Comerțului atât de Cherhana Bibanu SRL, cât și de Acvamar Grup SRL, apărea numărul de telefon al contabilei Magdalena Elisabeta Andrei, cea care s-a ocupat de firmele personale ale lui Maricel Cîrjaliu, dar și de schimburi frauduloase de terenuri cu Primăria localității. 

Tot în 2014, Stanciu a cedat 50% din firmă către afaceriștii constănțeni Dan Popa și Mihai Lupoiu. În 2018, în firmă a fost cooptat și Nuțoaia-Cîrjaliu, ginerele primarului din Agigea, care, într-o primă etapă, a primit 10% din afacere, pe baza unui aport de 200 de lei. Golful Pescarilor derula afaceri de peste un milion de euro pe an, astfel încât achiziția unei felii de 10% cu 200 de lei nu putea fi decât expresia unui aranjament ilegal.

Mai multe detalii despre această afacere AICI.

În iulie 2020, ginerele lui Maricel își majora participarea la 25%, iar în iunie 2021 la 50%, pe baza a două contracte de cesiune de părți sociale încheiate cu Dumitru Stanciu. În anunțurile publicate în Monitorul Oficial, se arăta că cele două cesiuni au valorat câte 50.000 de euro fiecare. Actele cu titlu oneros au fost adoptate după ce Ordinea.Ro a semnalat aranjamentul inițial de 200 de lei. 

Așa a ajuns familia primarului să dețină oficial jumătate din afacerea Golful Pescarilor. Iar din acest motiv, după cum spuneam, primarul trece cu vederea orice abatere.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Mascaradă la Hârșova. Viceprimărița și-a dat demisia pentru a fi aleasă din nou, un pic mai legal decât data trecută

Publicat

la data de

Scris de

Primarul din Hârșova și consilierii locali din anturajul său au pus ieri în scenă o veritabilă mascaradă politică. La inițiativa lui Viorel Ionescu, aleșii locali au fost convocați în ședință extraordinară pentru a alege un nou viceprimar, după ce ocupanta postului, Dumitra Stan, și-a dat demisia din această funcție. În mod bizar, Dumitra Stan a fost propusă din nou, a acceptat propunerea și a fost votată pentru a exercita funcția de viceprimar, pe care abia o părăsise prin demisie. Deși totul pare o mare caterincă, în realitate vorbim de aspecte grave și de un război juridic în care s-au pronunțat hotărâri judecătorești. Or, din acest punct de vedere, era necesar ca viceprimărița să fie realeasă, un pic mai legal decât data trecută. Legal până la capăt tot nu a fost acest proces, după cum vom explica mai jos. Și nici moral, deoarece vorbim și de trădarea unor PSD-iști care au votat în beneficiul puterii! 

Primul viceprimar, cu biroul la cimitir

Ceea ce se întâmplă acum la Hârșova izvorăște cumva din ultimul proces electoral. Primarul localității, Viorel Ionescu, a fost racolat anul trecut de PNL, după un mandat în fruntea orașului din partea ALDE. El a reușit să câștige un nou mandat de primar, însă nu și majoritatea în Consiliul Local. PSD a scos cel mai bun scor la alegerile pentru Consiliu, obținând 8 mandate. Deși PNL a obținut mai puține voturi, la redistribuire a primit tot 8 mandate. În Consiliu a mai intrat și partidul Pro România cu un consilier.

Pe 2 noiembrie 2020, primarul a convocat Consiliul Local în vederea alegerii viceprimarului. Propunerea sa a fost Dumitra Stan de la PNL – ”o persoană în care am încredere și alături de care am făcut echipă și în mandatul trecut. Cred, în continuare, că Hârșova are nevoie de liniște și de o echipă care să asigure continuitate. Este posibilă, însă, și constituirea unei majorități care să impună un viceprimar al opoziției, dar care nu va avea atribuții și care va încasa o indemnizație degeaba, doar pentru a fi împotriva primarului.”. Declarația primarului a fost citată de site-ul www.harsova.ro. 

La ședință, așa cum anticipase primarul, s-a format o majoritate PSD – Pro România, iar reprezentantul acesteia, Emil Paraschiv, a fost ales viceprimar. La scurt timp, Ionescu și-a pus amenințarea în practică. Astfel, viceprimarul ales a primit un birou la cimitirul din localitate și atribuții spre ZERO (să se ocupe de utilajele Primăriei). A fost nevoie ca majoritatea de 9 consilieri să voteze o hotărâre expresă ca Paraschiv să fie lăsat să lucreze în biroul din Primărie. Însă această decizie n-a ajutat prea mult. 

Una din postările lui Emil Paraschiv, din perioada în care a fost viceprimar

Prefectul se implică, iar consilierii aleg ILEGAL un nou viceprimar

Pe 19 noiembrie 2020, Instituția Prefectului a atacat în contencios administrativ hotărârea locală prin care Paraschiv fusese ales viceprimar. Iar după lege, HCL-ul s-a suspendat de drept. Profitând de această situație, pe 8 decembrie 2020, primarul Ionescu a întocmit un proiect de hotărâre pentru alegerea unui nou viceprimar. Documentația a fost trimsă spre avizare comisiei juridice a Consiliului Local. Însă comisia a considerat că nu există toate informațiile necesare, motiv pentru care a amânat discutarea și avizarea proiectului.

Potrivit legii, niciun proiect de hotărâre nu poate ajunge la vot, în plenul Consiliului Local, fără avizul comisiei de specialitate. Cu toate acestea, proiectul neavizat a fost supus la vot, în ședința de Consiliu din 18 decembrie 2020. În acest fel s-a desfășurat procedura de alegere a unui nou viceprimar, iar Dumitra Stan de la PNL a fost aleasă în funcție cu cele 8 voturi liberale și cu încă un vot provenit din tabăra PSD. Secretarul general al orașului a opiniat că hotărârea nu este legală și a refuzat să o semneze. 

Trădătorul

La scurt timp după ședință, PSD Constanța a decis să-l excludă din partid pe consilierul Marian Paștea, care votase la vedere diverse proiecte ale primarului, de unde și suspiciunea că își exercitase votul secret de la alegerea viceprimarului pe aceeași linie. Prefectul a luat act de excluderea lui Paștea și a întocmit un ordin de încetare a mandatului. Însă la scurt timp, probabil pe fondul unor obligații politice, și-a revocat propriul ordin, lăsându-l pe trădător în funcție, ca să voteze contrar voinței electoratului. 

”Trădătorul”, primarul narcisist și prefectul

Au urmat două procese de contencios administrativ.

Acțiunea Prefectului, admisă de instanță

În primul rând, vorbim de procesul inițiat de Prefect contra Consiliului Local, la care ne-am referit mai sus. Pe 8 aprilie 2021, acțiunea Prefectului a fost admisă, pe fond, de Tribunalul Constanța. Apărările Consiliului Local au fost respinse ca neîntemeiate și la fel intervenția accesorie în favoarea Consiliului Local depusă de Emil Paraschiv. Mai apoi, pe 8 septembrie 2021, Curtea de Apel Constanța a anulat recursul formulat de Consiliul Local Hârșova, deoarece acesta era semnat – ATENȚIE!!! – de persoane care nu aveau calitatea să reprezinte această autoritate (practic, recursul a fost semnat de niște consilieri locali, după ce majoritatea din jurul primarului a refuzat să ducă procesul mai departe). Ca urmare, recursul intervenientului Paraschiv a fost la rândul său respins, ca neavenit, iar criticile sale nici nu au mai fost examinate. 

Tribunalul apreciază că alegerea Dumitrei Stan a fost ilegală

În al doilea rând, vorbim de procesul prin care Emil Paraschiv a atacat hotărârea de Consiliu Local 140 din 18 decembrie 2020, prin care Dumitra Stan a fost aleasă în funcția de viceprimar. Reprezentându-se pe sine în acest nou proces, nefiind așadar un simplu intervenient în favoarea altei persoane, Paraschiv a reușit să se facă auzit. Iar pe 12 iulie 2021, Tribunalul Constanța i-a dat câștig de cauză, anulând HCL-ul din decembrie 2020 prin care fusese aleasă Dumitra Stan. Instanța a evidențiat 3 vicii ale HCL-ului din decembrie: 1 – lipsa avizului comisiei juridice, 2 – încălcarea procedurii legale pentru situațiile în care secretarul general refuză semnarea hotărârii (așa cum a fost cazul) și 3 – faptul că postul de viceprimar nu era vacant, întrucât acțiunea Prefectului de a ataca alegerea lui Paraschiv conducea de drept doar la suspendarea temporară a HCL-ului, nu la apariția condițiilor pentru alegerea altei persoane. 

Extrase din Sentința Civilă 1317, prin care a fost anulată HCL 140/18.12.2020 privind alegerea Dumitrei Stan în funcția de viceprimar

Mascarada

Pe 6 august 2021, primarul din Hârșova, ca reprezentant al Consiliului Local, a declarat recurs. Șansele sale de a răsturna argumentele instanței de fond nu sunt prea mari, în contextul în care acestea sunt clare și surprind esența cazului. Cel mai probabil, cântărind aceste șanse, Viorel Ionescu a luat decizia să organizeze mascarada realegerii viceprimăriței, după cum spuneam: un pic mai legal decât data trecută. Mai legal a fost faptul că, de data aceasta, postul de viceprimar a fost vacantat, după ce HCL-ul pentru alegerea lui Paraschiv a fost anulat definitiv, pe 8 septembrie 2021 de instanța de contencios administrativ. Nu întâmplător, chiar la două zile distanță, pe 10 septembrie, viceprimărița a înregistrat documentul prin care își anunța demisia din funcție începând cu 14 septembrie.

În cele câteva zile, proiectul de hotărâre pentru alegerea unui nou viceprimar a fost înaintat comisiilor de specialitate. Comisia juridică nu a emis aviz. Însă proiectul a fost avizat de comisia socială, ceea ce ar putea fi un pic mai legal dacă punem în balanță situația total ilegală fără aviz, pe de o parte, cu situația existenței unui aviz, chiar dacă de la o comisie nepotrivită, pe de altă parte. În sfârșit, rămâne de văzut ce va avea de spus secretarul general, dar nu credem să fie emoții în această privința pentru primar și pentru majoritatea sa, câștigată la vot sau cumpărată.

Ca să fie clar, la mascarada alegerii unui nou viceprimar în persoana vechiului viceprimar au participat cei 8 consilieri PNL și încă doi de la PSD. Un vot din cele 10 a fost anulat, astfel că viceprimărița a fost realeasă cu 9 voturi pentru. Cel puțin un vot a fost de la PSD. Iar pe viitor, la cum se prefigurează colaborarea lui Florin Cîțu cu PSD-iștii, nu ne-ar mira să vedem o unanimitate tăcută și dispusă să voteze orice în spatele primarului Viorel. 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Cine ”coafează” parcurile din Agigea: o firmă fără angajați, fără cifră de afaceri… dar cu relații în Golf

Publicat

la data de

Scris de

O firmă înființată pentru producția de hârtie igienică, a cărei singură ispravă de până acum a fost aceea de a-și completa obiectul de activitate cu prestații de coafură și înfrumusețare, a ajuns să toarne alei de beton și să amenajeze locuri de joacă în Agigea.  

N-au trecut decât trei săptămâni de când primarul din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, posta pe contul său de Facebook o filmare, prin care se lăuda că a început să amenajeze parcul Mihai Eminescu din localitate cu alei de beton, un loc de joacă pentru copii și o platformă cu echipamente de fitness. La acel moment, am semnalat că la parcul băgat în modernizare nu exista o amenajare de șantier și nici banalul, dar obligatoriul, panou informativ cu titlul investiției, numărul autorizației de construire și prestatorul lucrărilor.

La câteva zile distanță, autorul rândurilor de față a filmat în parcul Mihai Eminescu, la o acțiune de dezinsecție organizată de consilierul local Gabriel Ciobanu (viceprimar ales, dar nerecunoscut și neacceptat în Primărie de ”jupânul” Maricel). Cu acea ocazie, am dat nas în nas cu echipa de constructori. Un bărbat, trecut ușor de 40 de ani, ne-a interzis să îl filmăm (vezi AICI). Totuși, la insistențele lui Gabriel Ciobanu, acesta a precizat că reprezintă firma Lux R.I.M. SRL, care fusese contractată de Primărie. Dacă nu ar fi fost întâmplarea de mai sus, raporturile dintre Primăria Agigea și această firmă s-ar fi consumat într-o discreție totală.

O firmă concepută pentru producția de hârtie igienică

În realitate, așa cum rezultă din documentarea noastră, firma în cauză se numește Lux R.I.M. Soft SRL. Aceasta a fost înființată în anul 2015 de Marius Ghiță (cel care ne întâmpinase pe ”șantier”). Sediul social al firmei se află în satul Movilița din comuna Topraisar. Potrivit anunțului publicat la înființare în Monitorul Oficial al României, firma are ca activitate principală fabricarea produselor de uz gospodăresc și sanitar, din hârtie sau carton. Este vorba de codul CAEN 1722, care se referă – potrivit site-ului caen.ro – la fabricarea de: hârtie igienică, șervețele pentru curățarea tenului, batiste, prosoape, șervețele de masă, prosoape și tampoane igienice, scutece pentru adulți și copii, pahare, farfurii și tăvi.

Tot din Monitorul Oficial al României aflăm că, pe 5 noiembrie 2018, Marius Ghiță a decis să extindă activitatea firmei cu un  cod pentru coafură și alte activități de înfrumusețare.

Activitate ZERO, experiență ZERO

Până pe 31 decembrie 2020, Lux RIM Soft SRL n-a apucat să fabrice niciun sul de hârtie igienică și nici să coafeze pe nimeni. Ca dovadă, Marius Ghiță a depus declarații de inactivitate pe proprie răspundere la organul fiscal, după cum atestă portalul Confidas.Ro și site-ul Ministerului de Finanțe.

Așadar, la începutul acestui an, firma avea zero angajați, zero venituri, zero activități și zero competență. Ca urmare, nimic, dar absolut nimic, nu o recomanda pentru a fi contractată de Primăria Agigea în vederea efectuării unor lucrări de construcții. Cu toate acestea, societatea a fost aleasă de primarul localității, pe baza unor relații de gașcă, după cum vom demonstra în cele ce urmează. Vorbim mai jos de relații care se degajă din activitatea unor persoane în rețeaua Facebook (rețea definită drept spațiu public de instanțele de judecată din România).

Prietenia virtuală cu fratele și cumnata primarului

În primul rând, trebuie să spunem că Marius Ghiță nu are un cont de facebook, însă soția sa deține două. Un cont al soției sale prezintă activitatea ei profesională, de specialist în tehnici și terapii de înfrumusețare, precum volumizarea buzelor cu hyaluron pen, epilare definitivă cu laser dioda, tratamente faciale cu oxigen hiperbaric etc. Soția lui Marius Ghiță nu ascunde prietenia, cel puțin virtuală, cu fratele și cumnata primarului din Agigea.

În poze, la Golful Pescarilor

Mai multe fotografii publicate pe Facebook îi înfățișează pe soții Ghiță la restaurantul Golful Pescarilor din Agigea.

Vorbim de un restaurant deținut de Ionuț Cătălin Nuțoaia Cîrjaliu (50%), Petre Daniel Popa (25%) și Mihai Cristian Lupoiu (25%). Primul dintre aceștia este chiar ginerele primarului din Agigea. De asemenea, Petre Daniel Popa, pe scurt Dan Popa, este prietenul intim al lui Maricel Cîrjaliu și ctitor, alături de edil, al bisericii de lemn de pe malul lacului Agigea.

Primarul din Agigea a fost trimis în judecată anul trecut pentru fapte de corupție cu privire la includerea abuzivă a terenurilor din zona Golful Pescarilor în domeniul privat al localității. După inventarierea frauduloasă a terenurilor, edilul a vândut un lot important, în anul 2014, la un preț subevaluat, către firma care deține restaurantul Golful Pescarilor. La acel moment, societatea era deținută 100% de Dumitru Stanciu, finul lui Bogdan Cîrjaliu. Stanciu le-a declarat procurorilor DNA că a plătit terenul cu bani împrumutați de la nașul său. La scurt timp de la achiziția terenului de pe malul mării la preț de garsonieră, Stanciu a cedat 50% din firmă către afaceriștii constănțeani Popa și Lupoiu. În noua structură, firma a ridicat restaurantul din Golf și a ajuns să deruleze afaceri de peste un milion de euro pe an. 

În 2018, în afacerea Golful Pescarilor a fost cooptat și Ionuț Cătălin Nuțoaia Cîrjaliu, ginerele lui Maricel Cîrjaliu, care a primit 20 de procente din afacerea de milioane de euro cu un aport simbolic de 200 de lei. Concomitent, Dumitru Stanciu, finul lui Bogdan Cîrjaliu, și-a redus participația la 30%, refuzând practic să aducă un aport în numerar de 200 de lei care i-ar fi asigurat în continuare 50% din firmă. E limpede că la mijloc a fost un aranjament dubios, de transfer al bunului de la interpus către beneficiarul dinainte știut, în speță primarul din Agigea. 

O vreme, firma a funcționat cu următorii asociați: Dumitru Stanciu – 30%, Dan Popa – 25%, Mihai Lupoiu – 25% și Ionuț Nuțoaia Cîrjaliu – 20%. Pe 18 decembrie 2020, Stanciu și-a cesionat și celelalte 30 de procente din firmă către ginerele primarului. De data aceasta, cesiunea s-a făcut cu bani, Nuțoaia Cîrjaliu achitând 50.000 de euro în schimbul părților sociale. Schimbarea structurii a fost publicată în Monitorul Oficial pe 15 aprilie 2021, dată de la care familia primarului deține oficial jumătate din acest restaurant cu o poveste penală în spate.  

Prietenii soților Ghiță s-au tras în sanie cu Maricel

În fotografiile de la Golf, soții Ghiță apar în anturajul unui antreprenor local specializat în montarea de pergole retractabile, precum și a soției acestuia. Vorbim de o prietenie veche, de familie, care nu s-a consumat doar la restaurantul primarului, ci și în concedii prin țară și străinătate. Mai departe, prietenii intimi ai soților Ghiță apar în fotografii alături de Dan Popa și Mihai Lupoiu de la Golful Pescarilor. Și legăturile nu se opresc aici. Prietenii soților Ghiță au petrecut începutul de an 2020 în Bucovina, alături de primarul din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, și de alte persoane. O fotografie de atunci, înfățișându-l pe Maricel într-o sanie trasă de un cal, a ajuns pe Facebook, pe contul unei persoane din acest grup.

Există numeroase alte detalii care atestă apartenența soților Ghiță la un grup social mai larg, grup din care face parte și primarul din Agigea. Nu intrăm în aceste detalii, pentru a nu afecta mai mult decât este necesar aspecte care țin de viața privată. În orice caz, datele prezentate sunt suficiente pentru a susține că firma lui Marius Ghiță, Lux RIM Soft SRL, cu activitate ZERO și CAEN-uri de frumusețe corporală și producție de hârtie igienică, a fost aleasă de Primăria Agigea pe criterii de gașcă.

Cel mai probabil, aceste relații de grup au contat în privința atribuirii lucrărilor de modernizare a parcurilor din Agigea către societatea din Movilița care, repetăm, avea zero angajați, zero activitate, zero cifră de afaceri și zero competență, necalificându-se pentru astfel de lucrări. Dar nu ne surprinde. Așa merg lucrurile la Agigea, nu după lege, ci după diverse cumetrii și favoritisme.

Citește și:

Exclusiv. Cîrjaliu sifonează fondurile europene de pescuit spre gașca de la Golful Pescarilor

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: