Actual

Milioane de euro pentru hrana şcolarilor români! Vedeţi ce alocări a făcut Comisia Europeană

Mar 16, 2018 Maria Ionescu

Pentru anul școlar 2018/2019, României i-au fost alocate peste 17,6 milioane euro pentru programele de încurajare a consumului de legume, fructe și lapte în școli, o sumă similară celei alocate în anul precedent (17,7 mil. euro). Acestea promovează obiceiuri alimentare sănătoase în rândul copiilor și includ activități didactice specifice despre importanța unei bune alimentații și despre modul de producere a alimentelor. Prin programele menționate, în fiecare an școlar, se alocă la nivel european 150 milioane de euro pentru fructe și legume și 100 de milioane pentru lapte și produse lactate.

În cursul zilei de ieri, comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală Phil Hogan, a declarat: „Fermierii europeni ne dau alimente de bună calitate, sigure și sănătoase, iar programul pentru școli permite celor mai tineri cetățeni ai noștri să beneficieze de avantajele pentru sănătate ale acestor produse, învățând de mici de unde provin alimentele și cât de importante sunt gustul și nutriția. Comisia contribuie cu mândrie la acest parcurs educativ. Suma de 250 de milioane euro provenită din bugetul politicii agricole comune va asigura derularea continuă a programului UE pentru școli în anul școlar 2018-2019.

În anul școlar 2016/2017, peste 12,2 milioane de copii din 79.000 de școli au participat la programul încurajare a consumului de fructe și legume în școli, iar în jur de 18 milioane au participat la cel de distribuire a laptelui. Au fost distribuite peste 74 mii tone de fructe și legume și mai mult de 285 mii tone de produse lactate în principal copiilor cu vârsta între 6 și 10 ani. Mărul a fost fructul cel mai frecvent distribuit, urmat de pere, prune, piersici, nectarine, portocale, căpșuni și banane, iar morcovii, roșiile, ardeii și castraveții au fost cele mai apreciate legume. Activitățile didactice din cadrul programelor au inclus vizite la ferme, îngijirea grădinilor de la școli, cursuri și/sau concursuri de gătit, lecții cu nutriționiști, jocuri etc.

Cele mai recente rapoarte de monitorizare arată că, în România, 66% dintre părinții intervievați dau copililor pachete cu mâncare pentru școală în fiecare zi, iar 57% sunt de părere că nu pot asigura de fiecare dată un pachet compus doar din alimente sănătoase. Peste 40% din părinți merg la restaurante de tip fast-food cu copiii de cel puțin câteva ori pe lună. Alimentele care apar pe principalele locuri în dieta zilnică a elevilor sunt legumele și fructele (93%), carnea (80%), produsele lactate (75%) și dulciurile (70%).

Context

Țările care doresc să participe la programele pentru școli trebuie să adreseze Comisiei, până la sfârșitul lunii ianuarie, cererile de sprijin. Alocarea orientativă din bugetul UE pentru fiecare stat membru se bazează pe numărul de elevi din fiecare țară și, în cazul laptelui, pe succesul programului anterior. Autoritățile naționale sunt libere să transfere, de la un sector la altul, o parte a bugetului alocat (20-25%). Ele pot, de asemenea, să anunțe că doresc să cheltuie mai mult decât suma solicitată dacă alte state membre decid să nu preia întreaga sumă care le este alocată.

Statele membre au posibilitatea de a suplimenta sprijinul UE cu unul național pentru finanțarea programului. României i-au fost alocaţi 6.866.848 milioane de euro pentru programul de încurajare a consumului de fructe şi legume şi 10.743.836 de euro pentru programul de distribuire a laptelui în şcoli.

Comments

comments

Maria Ionescu

About The Author

Am devenit jurnalist în urmă cu foarte mulţi ani, pe la începutul lui 1992. Era dificil, pentru că lumea era avidă de informaţii, iar adunarea acestora presupunea foarte multă muncă. Redacţia ziarului Telegraf a constituit lansarea mea în presă, iar viaţa mea personală a devenit extrem de simplă: lucram de dimineaţa până în cursul nopţii. După vreo 6 ani, timp în care am început să fac şi televiziune, la TV Neptun, am decis să plec la subredacţia de Constanţa a ziarului Naţional. Acela a fost momentul în care am lucrat în paralel în presa scrisă şi în cea audio, la mai multe posturi de radio, începând cu Europa FM şi terminând cu Mix FM. A venit apoi perioada în care mi-am dorit mai mult şi am continuat să fac şi televiziune, la Antena 1, iar apoi la B1TV. Însă presa scrisă a rămas, mereu, marea mea pasiune. Am ajuns redactor şef adjunct la Observator de Constanţa, unde am rămas mai bine de 10 ani. Apoi am stabilit că ajunge cu genul acesta de muncă în care îţi neglizeji familia, că este cazul să fac altceva. Şi am devenit PR! După 5 ani, mi-am reamintit că doar presa mă satisface din toate punctele de vedere! Motiv pentru care ... iată-mă!