Nu mai e nicio noutate că, de câțiva ani, România pierde specialiști din industria nucleară. Prost plătiți, românii aleg să pună în practică teoria pentru care s-au pregătit ani la rând în țări precum Statele Unite, Emiratele Arabe Unite sau China.
Durează mult, în medie 5-7 ani, să formezi un specialist în industria nucleară. Mai mult, este industria în care personalul continuă să înveţe toată viaţa, să adapteze, să dezvolte, şi deşi nu pare, să inoveze. Nuclearelectrica a susţinut importanţa motivării şi retenţiei personalului pe fondul acestor migrări. Ce face şi cât de eficiente sunt măsurile adoptate de companie sunt răspunsuri oferite de Directorul General, Cosmin Ghiţă, pentru jurnaliștii de la Adevărul.
Astfel, întrebat dacă SNN se confrunctă cu o provocare în ceea ce privește plecarea specialiștilor către centralele nucleare din Emirate sau China și cum ar putea să fie rezolvată această problemă, Cosmin Ghiță, directorul general al Nuclearelectrica, a răspuns:
“Migrarea personalului este o provocare, nu doar a SNN, ci a industriei nucleare în general. Este un trend la nivel internaţional care durează de câţiva ani. Practic, construcţia de noi reactoare la nivel internaţional, cu precădere în state care nu există o tradiţie în industria nucleară, vine la pachet cu nevoia de a recruta specialişti. Şi nu îi poţi recruta decât din state care au deja expertiză în toate etapele de dezvoltare a unui proiect nuclear, în special operare. Sigur că migrarea se referă şi la domeniile conexe operării întrucât ca un proiect nuclear să funcţioneze impecabil, aşa cum cer standardele internaţionale, este nevoie de o multi-disciplinaritate. Aşadar, este nevoie de specialişti în achiziţii, financiar, vânzări, juridic, comunicare, etc. Sunt multe categorii de specialişti implicate într-un astfel de program. Atracţia, strict la nivel motivaţional individual, este una puternică: proiect nou, posibilitate de creştere rapidă în carieră, alte avantaje. Însă, din punct de vedere al României, al provocării pentru SNN, motivul principal al deciziei de migrare este motivaţia financiară. Salariile sunt evident mult mai mari. Practic, pentru aceeaşi muncă de operare, un operator primeşte de 4-5 ori mai mult decât primeşte în România. Sigur că există diferenţe macro-economice care explică acest fapt, dar aşa cum am mai spus, acesta nu trebuie să reprezinte pentru noi un motiv de a nu face toate eforturile posibile să ne păstrăm specialiştii în ţară. Sunt formaţi în România, deţin expertiză internaţională şi toate acestea sunt dobândite în zeci de ani de muncă, specializare şi interacţiune internaţională. Experţii români sunt recunoscuţi la nivel internaţional, aşa se explică şi poziţia de top a României în operare. În acest moment, nu se poate vorbi despre un risc major asociat acestor plecări. Acestea se întâmplă, însă nu afectează în niciun fel activitatea curentă de operare, producţie sau altele conexe. Dar asta nu înseamnă că nu luăm măsuri pentru a reduce cât de mult se poate aceste plecări. Şi în acest sens, pentru personalul înalt calificat strategia prevede motivare, cât de mult putem cu respectarea legislaţiei în vigoare. Şi chiar dincolo prin încercarea de a schimba legislaţia, în sensul eliminării asocierii creşterii productivităţii de creşterea salarială. Industria nucleară este una complexă în care toate rezultatele depind de expertiza personalului. Trebuie să ai experţi, să îi menţii, să îi dezvolţi, să îi motivezi.
După cum bine puteți observa, răspunsul a fost lung, însă fără subiect și predicat. Acesta a fost și motivul pentru care reporterul Adevărul a insistat pe subiect și i-a cerut șefului de la Nuclearelectrica soluții concrete. Ce a răspuns, dar și ce spune Ghiță despre un alt proiect pe care acesta l-a propus anul trecut, respectiv pregătirea unei noi generații de specialiști, citiți în interviul complet publicat aici :
Comentarii pe Facebook
Autentifica-te pe Facebook pentru a comenta
