Connect with us

Opinie

Doctrina economică a lui Donald Trump obligă „Imperiul” european să devină un jucător global sau să cadă în irelevanță

Claudiu Vuță

Publicat

la

Sursa foto: https://www.peoplespunditdaily.com/policy/2018/01/28/trumps-cramped-protectionism-vs-reagans-trade-expansionism/

În 1817, gânditorul și politicanul britanic David Ricardo a promovat o idee revoluționară, cea a “avantajului comparativ”.

Ricardo a susținut că eficiența productivă a fiecărei națiuni este maximizată atunci când oamenii își concentrează eforturile pentru a realiza produse de cea mai bună calitate, apoi realizează schimburi economice. Ricardo considera că fiecare națiune ar putea beneficia de avantajele comerțului liber. Teoria lui Ricardo este total opusă celei a autarhiei economice, dar și protecționismului.

Ulterior, în 1934, Congresul SUA a adoptat Legea reciprocității tarifare, care a autorizat guvernul SUA să negocieze acorduri bilaterale de reducere a tarifelor cu alte țări. Perspectiva dominantă a fost atunci că liberalizarea comerțului poate contribui la stimularea creșterii economice. Între anii 1934 și 1945, guvernul american a negociat peste 32 de acorduri bilaterale de liberalizare a comerțului cu alte țări.

După război, Statele Unite au promovat Acordul General pentru Tarife și Comerț (GATT), instituit în 1947, pentru a reduce la minimum tarifele și alte restricții în vederea liberalizării comerțului. În 1995, GATT s-a transformat în Organizația Mondială a Comerțului (OMC).

Convingerea că tarifele vamale reduse au avut un rol determinant în dezvoltarea relațiilor comerciale inter-țări reprezintă un curent de gândire predominant, cu câteva excepții.

Imediat după preluarea mandatului, președintele american, Donald Trump, a zdruncinat fundația comerțului mondial, mărind tarifele vamale pentru mărfurile importate din UE, Canada, Mexic și China.

Avantajele oferite de către protecționism fac obiectul unor dezbateri aprinse. Susținătorii acestui curent spun că politicile lor oferă avantaje competitive și creează locuri de muncă. Criticii spun însă că, pe termen lung, politicile protecționiste duc la majorarea prețurilor și la încetinirea creșterii, ceea ce dăunează de fapt forței de muncă și economiei în ansamblul său.

Spre deosebire de protecționism, comerțul liber promovează politici comerciale ce nu restricționează importurile sau exporturile. Vânzătorii și cumpărătorii din diferite economii pot efectua acte de comerț voluntar fără ca guvernele să aplice tarife, cote, subvenții sau interdicții pentru importul/exportul de bunuri și servicii.

Apariția războaielor comerciale

Decizia administrației Trump de a impune taxe mai mari asupra importurilor provenite din China sau aplicarea de tarife vamale ridicate bunurilor produse în Uniunea Europeană reprezintă un șir de evenimente ce au sporit indicele de incertitudine al Băncii Mondiale (WUI).

Temerile legate de încetinirea expansiunii economice au fost reluate într-un discurs, ținut de către Jerome Powell, președintele Rezervei Federale a SUA (FED), care s-a angajat să ia măsuri “corespunzătoare” pentru a proteja economia SUA de impactul războaielor comerciale.

În cursul anului 2018, administrația americană a continuat să pună în aplicare noi politici protecționiste. SUA au aplicat tarife pentru produsele din oțel și aluminiu importate din China, fiind afectate exporturi chinezești în valoare de 2,8 miliarde de dolari. Acest lucru a condus la o repoziționare aproape imediată din partea Chinei, prin impunerea de tarife ce au afectat exportul de produse americane în valoare de 2,4 miliarde USD.

La sfârșitul lunii mai, Trump a avertizat Mexicul că SUA ar putea impune tarife mai mari pentru exporturile mexicane, dacă această țară nu va reuși să reducă migrația. Trump a declarat că un tarif de 5% pentru toate mărfurile va fi impus în primă fază și va atinge 25% până în octombrie 2019.

În raportul “Perspectivele economice globale: tensiunile sporite și investițiile reduse”, publicat de către Banca Mondială, s-a arătat că barierele comerciale au accentuat incertitudinea și au generat încetiniri mai mari decât cele preconizate în economiile majore, în special în cele ale Uniunii Europene.

Ce a urmat în relația cu Uniunea Europeană

Statele Unite au anunțat că, începând cu 1 iunie 2018, vor impune taxe suplimentare de 25% și respectiv 10% la importurile de oțel și aluminiu din UE.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat la momentul respectiv: “Sunt îngrijorat de această decizie. UE consideră că aceste tarife unilaterale ale SUA sunt nejustificate și în contradicție cu regulile Organizației Mondiale a Comerțului, UE nu va negocia sub spectrul amenințării. Vom apăra interesele Uniunii, respectând în totalitate dreptul comercial internațional “.

Reacția Uniunii Europene

Pentru a contracara spectrul politicilor protecționiste, Uniunea Europeană a semnat mai multe tratate de liber schimb în ultimii doi ani:

  1. Tratatul de liber schimb UE – Canada. CETA a intrat în vigoare la 21 septembrie 2017 și a eliminat 98% dintre tarifele vamale. Acordul acoperă o piață de cca. 540 de milioane de consumatori.
  2. Tratatul de liber schimb UE – Japonia (EPA), acord ce a intrat în vigoare la 1 februarie 2019. Tratatul produce efecte asupra unei piețe de peste 640 de milioane de consumatori, reprezentând cea mai mare zonă de comerț liber din lume. Acordul de liber schimb a eliminat 99% din tarifele percepute de către UE pentru bunurile japoneze și 97% din taxele aplicate de către Japonia pentru bunurile exportate de către Uniunea Europeană în țara asiatică.
  3. Tratatul de liber schimb UE – MERCOSUR. În mai 2016, UE și statele membre  MERCOSUR au relansat procesele de negociere în vederea încheierii unui tratat de liber schimb. Negocierile actuale vizează încheierea unui acord ambițios, cuprinzător și echilibrat care ar urma să intre în vigoare în cel mult 3 ani. Tratatul va acoperi o piață de peste 764 milioane de consumatori.

Concluzii

Efectul politicilor protecționiste promovate de către Trump, asupra Uniunii Europene, a fost de accelerare a negocierilor și de semnare de noi tratate de liber schimb. În Asia, UE are acorduri comerciale cu Coreea de Sud, Japonia, Vietnam și Singapore. De asemenea, au fost lansate negocieri cu Indonezia, Malaezia, Filipine și Thailanda.

Europenii au înțeles că lumea anilor 1960, când Statele Unite protejau Europa de Vest, a dispărut pentru totdeauna. Lumea se îndreaptă acum spre o nouă ordine internațională, în care UE ar putea aspira să joace un rol semnificativ. Uniunea Europeană are la dispoziție pârghiile economice și politice necesare, dar trebuie să îndrăznească să le utilizeze strategic pentru a construi o politică externă solidă. Pentru a realiza acest lucru, trebuie să-și întărească propria coeziune internă și să depășească disensiunile interne. Și asta nu va fi ușor.

Comments

comments

Opinie

Ce rămâne în urma lui Anton Anton la Ministerul Energiei

George Niculescu

Publicat

la data de

Scris de

La Ministerul Energiei s-a stins lumina în urma ministrului Anton Anton. La figurat. La propriu lumina încă nu s-a stins, dar la prețurile la care se tranzacționează energia electrică pe piața PZU, nu știu cine își mai permite să țină lumina aprinsă.

În urma dlui Anton rămâne o nouă strategie energetică, un document care nu are nici măcar tangențial vreo legătură cu trendul dezvoltării sustenabile a sectorului energetic din țările occidentale, acest document propunând în mare parte doar soluții depășite din toate punctele de vedere.

Mai rămânem cu o OUG 114 mega controversată, OUG la care ministrul Anton nu a avut nicio reacție cu toate că sectorul energetic a fost puternic afectat și companii din subordinea M.E. au înregistrat deprecieri considerabile pe piețele de capital din cauza prevederilor acestui OUG.

În urma strategiei aplicate și a viziunii dlui ministru, la plecarea domniei sale din minister prețul energiei electrice trece de 600 de lei per MWh în vârf, importurile sunt de peste 1200 de MW pe unele intervale orare, iar importurile de gaze naturale au crescut cu aproximativ 70%. Putem să ne luăm adio de la mitul securității energetice a țării noastre, in aceste condiții.

În ceea ce privește viziunea dlui Anton referitor la gazele din Marea Neagră, acesta nici măcar nu a tresărit atunci când modificările legii off shore făcute în comisia dlui Iulian Iancu au îndepărtat principalii investitori, punând în pericol exploatarea zăcămintelor de gaz natural.

Mă întreb dacă la plecarea din minister s-a întâlnit cu investitorii chinezi interesați de construirea reactoarelor 3-4 de la centrala nucleară de la Cernavodă, așa cum declara nonșalant la preluarea mandatului. Sau poate a coborât pe scări dl. ministru și astfel a evitat întâlnirea cu aceștia.

În concluzie, un mandat slab și o strategie care ne-a arătat lipsa de viziune a dlui ministru Anton Anton.

Comments

comments

Continuă să citești

Opinie

Este puțin probabil ca România să facă față unei recesiuni fără ajustări dureroase. În momentul în care consumul va fi frânat, vor începe și problemele

Claudiu Vuță

Publicat

la data de

Scris de

https://www.crainsnewyork.com/markets/ten-years-taking-stock-financial-crisis

În 2008, anul în care economia Statelor Unite intra într-o profundă criză, ce a lovit ulterior și țările din Uniunea Europeană, România consemna un avans de 8,5%.

Începând cu 2009 economia României a înregistrat următoarea evoluție:

2009 = -7,1%

2010 = -0,8%

2011 = +1,1%

2012 = +0,6%

2013 = +3,5%

2014 = +2,8%

2015 = +3,7%

2016 = +4,8%

2017 = +7,0%

2018 = +4,1%

2019 = +5,5%* (cifră estimată de către Guvernul României la data promulgării bugetului)

Care este stadiul actual al economiei românești?

Anul 2019 este considerat unul de răscruce pentru țara noastră și, indiferent cât de mult va avansa economia românească, decalajele față de țările din Vestul Europei se vor păstra, menținându-ne într-o poziție inferioară în ierarhia economiei europene. În acest caz „a avansa“ este sinonim cu „creștere prin majorarea consumului în detrimentul investițiilor“.

Privind structura economiei românești, observăm că principala componentă de creștere este reprezentată de consumul privat, acesta continuând să fie motorul avansului economic.

Deficitul comercial al României a avansat cu cca. 40% în primele șapte luni din 2019, față de aceeași perioadă a anului trecut, la 7 miliarde de euro, potrivit datelor publicate de către de Institutul Național de Statistică.

Important de reținut, bugetul pentru 2019 este conceput luând în considerare un avans economic de 5,5%, cifră revizuită în scădere, la 4%, de către Comisia Europeană. De asemenea, Comisia Europeană estimează că inflația va înregistra 4,2%, în 2019.

Deficitul bugetar a ajuns la 1,94% din PIB, faţă de 1,61% cât era anul trecut în aceeaşi perioadă. Execuţia bugetului consolidat în primele şase luni ale anului 2019 s-a încheiat cu un deficit de 19,96 de miliarde. Au crescut veniturile faţă de anul 2018, însă şi cheltuielie. Cheltuielile de personal sunt cu 23,4% mai mari față de cele realizate în primele șase luni ale anului 2018.

Având în vedere prognoza de creștere pentru anul în curs (4% vs. 5,5%), estimez că pentru finanțarea cheltuielilor, guvernul va apela la noi credite. De notat este faptul că datoria României a depășit pragul psihologic de 100 de miliarde de euro și a atins valoarea de 104 miliarde de euro la nivelul lunii iulie 2019.

Este evident că bugetul a fost realizat luând în considerare date economice nerealiste.

Ce se întâmplă pe plan mondial?

Conform Comisiei Europene, „riscurile la adresa perspectivelor economice globale rămân foarte interconectate și sunt, în principal, negative. Confruntarea economică prelungită dintre SUA și China, alături de incertitudinea ridicată legată de politica comercială a SUA, ar putea prelungi actuala tendință descendentă a comerțului și a industriei prelucrătoare la nivel mondial și ar putea afecta și alte regiuni și sectoare. Această situație ar putea avea repercusiuni neg0ative asupra economiei mondiale, inclusiv prin perturbări ale piețelor financiare. De asemenea, tensiunile din Orientul Mijlociu amplifică potențialul de creștere semnificativă a prețurilor petrolului. Pe plan intern, Brexit rămâne o sursă majoră de incertitudine.

În cele din urmă, există, de asemenea, riscuri semnificative care planează asupra factorilor de creștere pe termen scurt și a dinamicii economice a zonei euro. Dificultățile din industria prelucrătoare, dacă persistă, și deteriorarea încrederi întreprinderilor ar putea influența și alte sectoare și ar putea afecta negativ condițiile de pe piața muncii, consumul privat și, în cele din urmă, creșterea economică“.

Care sunt așteptările analiștilor financiari cu privire la activitatea economică din România pentru următoarele 12 luni?

Conform indicatorului de încredere macroeconomică CFA România, publicat în 26 august 2019, în luna iulie 2019, acesta a scăzut față de luna anterioară cu 2,7 puncte până la valoarea de 48,2 puncte. Față de aceeași lună a anului anterior, indicatorul a crescut cu 3,1 puncte. Această evoluție s-a datorat ambelor componente ale Indicatorului.

Astfel, indicatorul condițiilor curente a scăzut față de luna anterioară cu 4,1 puncte, până la valoarea de 56,4 puncte (față de aceeși lună a anului anterior, indicatorul condițiilor curente a scăzut cu 3,4 puncte). Indicatorul anticipațiilor a scăzut cu 1,9 puncte până la valoarea de 44,1 puncte (față de aceeați lună a anului anterior, Indicatorul anticipațiilor a crescut cu 6,4 puncte).

În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, 75% dintre participanții la studiu anticipeaza o depreciere a leului în urmatoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel, valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,7857, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,8358.

Aproape 60% dintre participanții la studiu anticipează o majorare a ratei inflației, iar rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (august 2020/august 2019) a înregistrat o valoare medie de 3,91% (la momentul realizării studiului, rata inflației se situa la valoarea de 3,84%).

De asemenea, din raportul CFA România reiese că 62,5% din participanții la studiu consideră că piața imobiliară din marile orașe este supraevaluată. Acesta este un efect al majorării creditelor din domeniul imobiliar.

Suntem pregătiți pentru a face față provocărilor economice cu care ne vom confrunta în anii următori? 

Având în vedere situația economică actuală și faptul că dezechilibrele macroeconomice s-au accentuat semnificativ, este puțin probabil ca România să facă față unei recesiuni sau unei crize economice fără ajustări dureroase. Dacă ne uităm doar la deficitele bugetar și comercial putem conchide că economia României nu poate înregistra creștere economică sustenabilă, iar în momentul în care consumul va fi frânat, vor începe și problemele. În același timp, nu este etic ca generațiile următoare să plătească pentru nesăbuința noastră.

Dar economia nu trebuie să fie doar despre cifre, ci despre oameni, în primul rând. Va fi nevoie ca toți cei ce se vor afla în situația de a lua decizii să se gândească în primul rând la cetățenii acestei țări, în caz contrar ne vom confrunta cu un exod continuu al românilor peste graniță, în căutarea unui trai mai bun.

Comments

comments

Continuă să citești

Opinie

Conceptul de oameni noi și pericolul unei noi falii în societate

Claudiu Vuță

Publicat

la data de

Scris de

Au trecut peste doi ani și jumătate de la alegerile parlamentare din decembrie 2016. PSD, actualul partid de guvernământ a obținut atunci un procent de peste 45%.

Dacă vă aduceți aminte, 2016 a fost un an liniștit, fără prea mult zgomot pe scena politică, un an în care partidele au lăsat impresia că s-au retras în propriile sedii și așteaptă alegerile din decembrie în timp ce actorii politici sunt în concediu.

În același timp fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea, actual condamnat penal, locatar al penitenciarului Rahova, defila pe la diverse emisiuni tv cu faimosul program electoral al PSD, ce trebuia să aducă lapte și miere pentru noi toți. Am luat contact prima data cu acea fițuică colorată, când un băiat de 18-20 de ani mi l-a îndesat în cutia poștală. Erau promise scăderi de taxe, concomitent cu creșterea veniturilor, scăderea impozitelor și creșterea investițiilor, alături de alte aberații pe care doar oameni ce nu cunosc nici cele mai banale mecanisme de funcționare a economiei le cred posibile.

Ce s-a întâmplat ulterior? Urnele au consfințit un procent de 45% pentru PSD, 20% au mers în direcția PNL, ALDE și-a adjudecat 6%, 9% pentru USR, restul procentelor fiind împărțite de către PMP, UDMR și minorități.

Au urmat ample mișcări de stradă, cele mai mari după 1989, cauzate de adoptarea OUG 13 și asaltul asupra justiției. Dintre măsurile economice ce au afectat direct angajații menționez trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat, o măsură ce a fost implementată doar în Chile, în anii ’70, de către dictatorul Augusto Pinochet. Incertitudinea legată de dispariția fondurilor de pensii pilon 2, prin impunerea unor condiții aberante administratorilor a reprezentat un alt motiv de tensiune socială pentru peste 7 milioane de contributori. OUG 114 este cel mai bun exemplu de diletantism, ordonanța ce afecta sistemul bancar, pilonul 2 de pensii, companiile din energie și sectorul construcțiilor, fiind modificată de nenumărate ori în decurs de 8 luni. Am renunțat să mai număr modificările aduse acesteia în luna mai.

Societatea este profund divizată. După doi ani și jumătate de guvernare PSD am ajuns să ne urâm tineri cu bătrâni, angajații cu pensionarii, angajații din privat cu bugetarii și putem continua. Peste tot acest dezastru economico-social domnește în continuare partidul de guvernământ și aliații lor, ALDE.

A venit însă momentul 26 mai 2019, data alegerilor europarlamentare. Opoziția a ieșit învingătoare, PNL a câștigat aceste alegeri cu peste 27% din sufragii, opoziția obținând cumulat peste 50% din sufragii, PSD a înregistrat un scor rușinos de 22%, iar ALDE nu au intrat în Parlamentul european. Aceste rezultate au fost înregistrate prin prezența masivă la urne a electoratului.

Românii au transmis un mesaj de solidaritate și s-au mobilizat exemplar, atât în țară, cât și în diaspora. Mulțumită lor, după 26 mai 2019, putem spera că vom scăpa de această guvernare toxică, incompetentă. Cu toții sperăm ca o viitoare guvernare să fie caracterizată de profesionalism, cu toții ne dorim dezvoltarea României prin implementarea de proiecte sau dezvoltarea infrastructurii, care să permită investitorilor să vină în țara noastră și să creeze locuri de muncă.

Dar stați, vorbeam mai sus despre divizarea profundă a societății românești pe criterii de vârstă sau al domeniului de activitate. Credeați că s-a terminat? Din păcate, nu.

Observ că după alegeri se promovează conceptul de om nou. Din punctul meu de vedere acesta este un alt criteriu de divizare a societății. Avem nevoie de oameni noi, nu de oameni vechi, asta ne spun niște politicieni ce nu au învățat absolut nimic din cele întâmplate în ultimii peste doi ani și jumătate. Deci nu oameni profesioniști, oameni buni în domeniul lor de activitate, oameni buni manageri în administrație sau oameni ce își duc existența demn și în mod cinstit, ci oameni noi.

Acești oameni noi ar trebui să fie puri, să preia puterea și să renunțăm la oamenii vechi pentru că gata, vom crea o nouă societate în care dacă nu ești nou, nu ești bun, nu poți face parte din această societate.

Nu ne spune nimeni dacă oamenii noi vor trebui să fie și capabili sau dacă de exemplu, un profesionist, un om considerat vechi, dar cu rezultate bune în domeniul administrativ va fi dat la o parte de un alt om, unul nou.

Ce vor face oamenii noi dacă vor ajunge într-o poziție în care vor fi nevoiți să ia decizii și vor lua decizii proaste? Pozele sau postările de pe Facebook ori like-urile nu vor putea rezolva gravele probleme economico-sociale cu care se confruntă România. Pentru asta avem nevoie de criterii de profesionalism, nu de noutate sau apariții de politicieni de tip Mesia, dispuși să spună orice pentru a smulge voturi.

Nu doresc să discut despre oamenii noi, apăruți în timpul diverselor dictaturi, de dreapta ori de stânga, și promovați drept salvatori, este o discuție amplă. Cert este că România are nevoie de politicieni responsabili, avem nevoie de un proiect de țară în care să fim incluși cu toții, indiferent de opțiunea politică pe care o avem, este nevoie mai mult ca oricând să mergem înainte nu acționând ca actualul guvern, prin crearea de falii în societate.

Un bun prieten îmi spunea: „Claudiu, treaba asta cu oamenii noi este o glumă proastă. Mă gândesc că toți comuniștii au încercat să creeze omul nou, de sorginte bolșevică. Brucan, alt comunist feroce, spunea că în 20 de ani se închide cercul și iată că abia după 30 de ani se închide cercul și apar oameni noi”.

Își aduc aminte promotorii oamenilor noi de anul de grație 1996? În acel an, Convenția Democrată ne promitea 15.000 de specialiști, salvatori ce urmau să transforme România într-o țară prosperă. Au câștigat alegerile și s-au prăbușit sub propria incompetență.

Avem nevoie de profesioniști, noi sau vechi, de oameni buni în administrație, de oameni dispuși să muncească în folosul acestei țări. Ne trebuie un proiect de țară și soluții economice. Și cu siguranță nu avem nevoie să creăm falii suplimentare în societate.

Notă: Acest articol de opinie a fost publicat și pe platforma Republica.Ro.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: