Connect with us

Energie&Mediu

Ciclul de viață al Reactorului 1 de la Cernavodă se apropie de final. Cum va funcționa România cu un singur reactor nuclear?!

Mihaela Tîrpan

Publicat

la

Nuclearelectrica începe retehnologizarea de 1,5 miliarde euro a Unității 1 Cernavodă, cu un diagnostic de peste 10 milioane euro. “Durata de viață – 30 ani. Unitatea trebuie oprită pentru retehnologizare în 2026”, anunță specialiștii în energie nucleară.

În fapt, conducerea Nuclearelectrica, compania de stat care operează centrala nucleară de la Cernavodă, a început procedura de achiziție de servicii de inginerie pentru elaborarea unui studiu tehnic de evaluare a stării sistemelor, structurilor și componentelor Unității 1 a centralei, în vederea operării pe termen lung a acesteia, studiu necesar procesului de retehnologizare a reactorului, care ar trebui să înceapă către finalul anului 2026 și care presupune o investiție de până la 1,5 miliarde euro.

“Achiziția are ca scop realizarea unui Studiu tehnic de evaluare a stării sistemelor, structurilor și componentelor (SSC) Unității 1 a CNE Cernavodă în vederea retehnologizării Unității și a pregătirii operării pe termen lung, denumit „Condition Assessment” (CA). Se realizează evaluarea mecanismelor de degradare, a programelor de management al îmbătrânirii și evaluarea financiară a soluției propuse (reparație, înlocuire, îmbunătățire) pentru toate structurile, sistemele și componentele Unității 1 de la centrala nucleară CNE Cernavodă”, se arată în documentele licitației.

Valoarea contractului este estimată în intervalul 10,17 – 10,56 milioane euro, iar durata sa – între 16 și 20 de luni. Ofertele pot fi trimise până pe 1 februarie 2019, dată la care acestea urmează să fie și deschise.

Astfel, potrivit Nuclearelectrica, studiul tehnic de evaluare a stării reactorului 1 al centralei de la Cernavodă trebuie finalizat până cel târziu în a doua jumătate a anului 2020. Asta pentru ca, pe baza sa, să poată fi întocmit studiul de fezabilitate a retehnologizării, cu termen de finalizare până la sfârșitul anului 2021, iar activitățile de pregătire a retehnologizării să poată începe în 2022.

“Durata de viață a Unității 1 este de 30 de ani. Unitatea 1 a intrat în operare comercială pe data de 2 decembrie 1996. Ca urmare, Unitatea trebuie să fie oprită pentru retehnologizare în decembrie 2026. Având în vedere experiența altor operatori economici care au derulat proiecte de retehnologizare, sunt necesari circa 4 ani pentru inițierea procesului de achiziții pentru contractul/contractele de retubare/retehnologizare, negocierile și semnarea contractelor, întocmirea specificațiilor tehnice de achiziție, demararea achizițiilor pentru echipamente/materiale cu ciclu lung de fabricație etc. Pe această bază s-a stabilit ca studiul de fezabilitate să fie întocmit cel mai târziu până la finele anului 2021. Pe baza celor precizate mai sus, se poate concluziona că documentația (evaluarea stării structurilor, sistemelor și componentelor centralei) trebuie finalizată cel târziu în a doua parte a anului 2020, astfel încât pregătirea activităților pentru retehnologizare să poată începe în 2022, după aprobarea studiului de fezabilitate”, se menționează în documentație, jurnaliștii de la profit.ro aducând în fața opiniei publice documentele care stau la baza achiziției publice.

În primăvara anului 2017, Nuclearelectrica a încheiat, în urma unei licitații, un contract de consultanță privind organizarea proiectului de retehnologizare.

Vorbe goale

Fără îndoială, promisiunile politicienilor au ajuns să nu mai prindă la români. De mai bine de 10 ani, ei aud de la fiecare ciclu politic ce a ajuns la putere că vor fi construite unitățile 3 și 4 ale reactoarelor de la Cernavodă. În realitate, vorbele lor au rămas la stadiul de promisiune electorală. Tot realitatea ne demonstrează că, în următorii ani, România va trebui să se descurce cu un singur reactor nuclear, înjumătățindu-și astfel producția de energie electrică.

Conform statisticilor, în prezent, circa 18% din producția de energie electrică din Romania este asigurată de cele două reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă. De fapt, centrala a fost, în 2017, al treilea cel mai mare furnizor de energie din țară, după Complexul Energetic Oltenia și Hidroelectrica SA.

La momentul intrării țării noastre în UE erau investitori din Spania, Italia, Belgia, Cehia, Germania, cu toții interesați de ridicarea reactoarelor 3 și 4. Din păcate pentru România, criza economică care avea să-și pună amprenta un an mai târziu a schimbat toate planurile. Dar, chiar și în aceste condiții, nimic nu i-a oprit pe politicieni să promită finalizarea lucrărilor la reactoarele 3 și 4. De altfel, actualul ministrul al Energiei, Anton Anton a transmis de mai multe ori că România duce negocieri avansate cu chinezii de la China General Nuclear Power. În realitate, singurul rezultat concret de până acum al acestor discuții ține de semnarea unui memorandum, în anul 2016, de Nuclearelectrica SA, în calitate de companie care administrează centrala nucleară și China General Nuclear Power.

Documentul a fost reînnoit anul trecut, la Guvern, intenția fiind… accelerarea negocierilor cu partea chineză.

Iată datele exacte ale documentului semnat în iunie 2018:

Memorandum pentru accelerarea lucrărilor la unitățile 3 și 4 de la Cernavodă

Așa se face că ciclul de viata al Reactorului 1 de la Cernavodă se apropie de final. Întrebarea care stă pe buzele specialiștilor din energia nucleară este următoarea: Cum va funcționa România cu un singur reactor nuclear?!

De la specialiști citire

Specialiștii în energie au tras un semnal de alarmă privind necesitatea României de a avea centrala nucleară. În primul rând, specialiștii din domeniu susțin că producerea energiei din mai multe surse reduce riscul dependenței de o singură sursă, cum ar fi apa, gazul sau carbunele. Mai departe, bazandu-ne pe energie nucleară, ne-am reduce emisiile de gaze poluante și am reuși să ne aliniem mai repede standardelor UE în materie de protecția mediului. Or, investițiile în acest domeniu întârzie să apară!

Ne pleacă specialiștii în energie nucleară. Soluțiile lui Ghiță de la SNN

Nu mai e nicio noutate că, de câțiva ani, România pierde specialiști din industria nucleară. Prost plătiți, românii aleg să pună în practică teoria pentru care s-au pregătit ani la rând în țări precum Statele Unite, Emiratele Arabe Unite sau China.

Durează mult, în medie 5-7 ani, să formezi un specialist în industria nucleară. Mai mult, este industria în care personalul continuă să înveţe toată viaţa, să adapteze, să dezvolte, şi deşi nu pare, să inoveze. Nuclearelectrica a susţinut importanţa motivării şi retenţiei personalului pe fondul acestor migrări. Ce face şi cât de eficiente sunt măsurile adoptate de companie sunt răspunsuri oferite de Directorul General, Cosmin Ghiţă, citiți într-un articol “Ordinea.ro”:

Ne pleacă specialiștii din industria nucleară. Răspunsul fabulos al directorului Nuclearelectrica

Povestea centralei nucleare de la Cernavodă

Construcția centralei nucleare de la Cernavodă a început în comunism, în anul 1982. Atunci, Ceaușescu a anunțat că statul și-a propus să ridice la Cernavodă nu mai puțin de cinci reactoare nucleare, toate de tip “CANada Deuterium Uranium” (CANDU), fiecare capabil să producă, conform standardelor, 706 MW.

Începute toate, comuniștii n-au apucat să finalizeze niciunul. Reactorul 1 al centralei nucleare de la Cernavodă a fost pus în funcțiune în anul 1996, iar recatorul 2 funcționează din anul 2007. Pentru reactoarele 3 și 4 sunt promisiuni de ani de zile, promisiuni de negocieri cu diverși specialiști în energie nuclaeră din întreaga lume. Fiecare Guvern ajuns la putere a făcut promisiuni, însă nicio negociere nu pare să fi pus punctul pe “i”, iar lucrările să fie demarate. De altfel, proiectul reactorului 5 a fost abandonat.

NOTĂ! Șantierele reactoarelor 3 și 4 sunt construite în proportie 15% și respectiv 14% și au intrat în conservare încă din 1992.

Management pus sub semnul întrebării și defecțiuni pe bandă rulantă

Un scandal monstru a ținut atenția opiniei publice sporită, în martie 2018, atunci când niște defecțiuni la centrala nucleară de la Cernavodă au fost ascunse de conducerea Nuclearelectrica SA.

“Ordinea.ro” a prezentat evenimentul și vă reamintim informațiile publicate atunci:

SNN ascunde o defecțiune la Unitatea 2 Cernavodă?

Luat la întrebări de vicepreședintele Comisiei de Industrii și Servicii din Camera Deputaților, deputatul Virgil Popescu, directorul general al Nuclearelectrica SA, Cosmin Ghiță, se vede nevoit să recunoască acuzațiile ce i se aduc, practic să recunoască… defecțiunile de la centrala nucleară. O defecțiune la sistemul de încărcare a combustibilului… Mai grav e că cei de la SNN știau de aceste defecțiuni încă din anul 2011.

Situația a fost momentul declanșării unei anchete din care nici până în ziua de azi nu am aflat concluziile.

Cernavodă. ANCHETĂ la Centrala Nucleară. Defecțiuni CUNOSCUTE din 2011 (??) alarmează populația

Cine a condus centrala nucleară de la Cernavodă

De-a lungul anilor, printre cei care s-au aflat la conducerea CNE Cernavodă se numără Ionel Bucur – în prezent trimis în judecată pentru abuz în serviciu – și Marian Șerban, care și-a dat demisia anul trecut.

Exclusiv. Directorul CNE Cernavodă și-a dat demisia

În prezent, activitatea de la CNE Cernavodă este coodonată de Dan Bigu, specialist în centrale nucleare.

CNE Cernavodă are un nou director. Un specialist în centrale nucleare îl înlocuiește pe Marian Șerban

 

Comments

comments

Energie&Mediu

CNE Cernavodă caută tehnician pentru Departamentul Retehnologizare U1. Condiții impuse

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Nuclearelectrica continuă programul de angajări în cadrul CNE Cernavodă. Astfel, dacă ești în căutarea unui loc ce muncă și studiile tale corespund cerințelor postului, atunci e important să știi că specialiștii de la SNN angajează tehnician pentru Departamentul Retehnologizare U  – Serviciul Management și Pregătirea actviității RT -U1.

Cerinte
• Studii – absolvent liceu cu diploma de bacalaureat profil real / tehnic;
• Experienta – Minim 10 ani experienta in domeniul nuclear pe o pozitie tehnico – administrativa, min 2 ani experienta in activitati de desen tehnic (as-build, modificari scheme tehnologice ) ;

Cerinte specifice:

      1. • Cunostinte generale despre centralele CANDU 6 si documentele specifice de proiectare;

• Cunostinte de utilizare a calculatorului ( MS Office : Word, Excel, Power Point, Outlook, Acces, ASSET – SUITE );

• Alte cerinte:

    • Cunostinte de limba engleza – nivel mediu;

• Responsabilitati

      1. • Initiaza, urmareste si raporteaza actiunile si stadiul acestora din sarcina serviciului/departamentului ;
      1. • Asigura suport in pregatirea documentatiei necesare obtinerii autorizatiilor / avizelor necesare in conformitate cu legislatia specifica;
      1. • Extrage din baza de date a CNE Cernavoda documentatiile tehnice (rapoarte, minute, planuri de actiuni ) necesare procesarii in cadrul activitatilor de pregatire a retehnologizarii Unitatii 1 ;
      1. • Redacteaza rapoartele de evaluare a starii de sanatate a sistemelor si a componentelor;
      1. • Administreaza schimbul de date dintre serviciile Departamentului Retehnologizare U1 si celelalte departamente din CNE Cernavoda;
      1. • Gestioneaza documentatia tehnico-economica referitoare la retehnologizare;
      1. • Faciliteaza legaturile dintre serviciile / departamentul Retehnologizare U1 si celelalte structuri din cadrul Directiei Tehnice si Retehnologizare din SNN SA si CNE Cernavoda prin toate mijloacele de comunicare puse la dispozitie;

• Alte responsabilitati si sarcini conform Fisei Postului.

• Bibliografie

      1. • Centrala CANDU 6 – descriere generala ( https://canteach.candu.org – tehnical summary ) ;
      1. • CANDU Fundamentals (https://canteach.candu.org) ;

• Manualul de utilizare Asset – Suite ;

Salarizare si alte beneficii
• Conform Contractului Colectiv de Munca al Societatii Nationale Nuclearelectrica SA

Alte informatii

      1. • Activităţi desfasurate in sistem de lucru procedurat
      1. • Conditii de lucru la nivelul standardelor

• Facilitati de dezvoltare profesionala

• Salariul si alte beneficii:

    1. o Salariu atractiv si competetiv la nivelul pietei fortei de munca
    1. o Concediu anual de 26-35 zile lucratoare, functie de vechimea in munca
    1. o Indemnizatie de concediu de odihna echivalenta cu 1.6 ori salariul
    1. o Compensare consum energie termica in limita a 21 Gcal/an
      o Cazare gratuita, in locuinte de serviciu sau interventie, in limita spatiilor locative disponibile
      o Transport la si de la locul de munca, cu mijloacele de transport in común puse la dispozitie de unitate
      o Alimentatie de protectie in valoare de 45lei/zi lucrata
      o Contributie angajator la un fond privat de pensii facultative, functie de vechime in sistemul energetic
      o Alte beneficii conform CCM
      o Compensare consum energie electrica in limita a 3600 kWH/an

• Informatii suplimentare : telefon – 0241-803894
• Candidatii ale caror CV-uri vor fi selectate pentru participare la concurs vor fi invitati la Serviciul Dezvoltare si Strategie Resurse Umane pentru completarea formularelor si depunerea documentelor necesare pentru participarea la concurs.

Data limita de transmitere a CV-urilor este 29.08.2019.

Comments

comments

Continuă să citești

Energie&Mediu

Centrala nucleară de la Cernavodă ar putea produce Cobalt 60, izotop folosit la tratarea cancerului

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Nuclearelectrica (SNN) este interesată să producă, la centrala nucleară de la Cernavodă, izotopul Cobalt 60, folosit la radioterapia pentru tratarea cancerului. În acest sens, SNN a încheiat un memorandum cu o companie canadiană, cel mai mare furnizor de Cobalt 60 din lume. Anunțul care dă speranțe bolnavilor de cancer din România a fost făcut de directorul general al companiei, Cosmin Ghiţă, într-o conferinţă de presă.

“O altă cooperare internaţională recentă din luna iulie este încheierea unui MoU cu Nordion Canada, cel mai mare furnizor la nivel global de Cobalt 60. Acest MoU este neangajant şi vizează evaluarea potenţialului de a produce în reactoarele de la CNE Cernavodă Cobalt 60. Acest izotop este produs în reactoarele nucleare din cobalt 59. Explorarea posibilităţii de a produce acest izotop la Cernavodă este un mare pas înainte pentru industria nucleară din România de a valorifica încă unul din efectele benefice ale operării de centrale nucleare, în acest caz pentru sistemul medical. Vrem să devenim parte a comunităţii internaţionale de Co 60, pentru că înţelegem importanţa pentru sănătate pe care acest izotop o are. De asemenea, reprezintă o diversificare pentru SNN şi implicit încă o sursă de venit”, au detaliat reprezentanţii SNN.

Totodată, specialiștii din cadrul Nuclearelectrica transmit că decizia de a produce Cobalt 60, luată în urma studiilor şi analizelor tehnice, nu va afecta în niciun fel securitatea nucleară şi producţia, în condiţiile în care recoltarea acestuia se va realiza în timpul opririlor planificate.

NOTĂ! În prezent, la nivel global, există 22 de reactoare care produc Cobalt 60, dintre care 10 sunt CANDU, similare celor de la Cernavodă, şi se află în Canada, Argentina şi China. Tehnologia de producere a Co 60 a fost dezvoltată de Nordion şi AECL Canada.

 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Energie&Mediu

OIL Terminal, pe profit

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Oil Terminal este pe profit. A înregistrat, în primul semestru al acestui an, un profit net de 4,61 milioane lei, comparativ cu pierderi de 1,07 milioane lei în perioada similară din 2018, conform datelor prezentate de companie și transmise Bursei de Valori Bucureşti.

„Profitul net este în suma de 4,611 milioane lei (după deducerea impozitului pe profit în suma de 1,085 milioane lei) cu 5,859 milioane lei peste prevederile bugetate (profit net realizat 4,611 milioane lei faţă de pierdere netă planificată de 1,248 milioane lei)”, se precizează în raportul Oil Terminal preluat de jurnaliștii economica.net.

Conform documentului, cifra de afaceri a crescut cu 19,9%, urmarea a majorării cu 9% a programului fizic de prestații realizat în S1 2019 față de același semestru 2018. Veniturile totale au fost de la 82,1 milioane lei (plus 19,8%) și cheltuielile la 76,4 milioane lei (plus 10,1%).

Oil Terminal SA Constanta este cel mai mare operator de produse petroliere pe mare, specializat în vehicularea ţiţeiului, produselor petrochimice lichide şi a altor produse şi materii prime în vederea import/exportului şi tranzitului.

Acţionarii companiei sunt statul român, prin Ministerul Energiei, cu 59,62% din acţiuni, Dumitrescu Sebastian Valentin-16,04%, alte persoane fizice-13,95% şi persoane juridice-10,39%.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: