Energie&Mediu
Ciclul de viață al Reactorului 1 de la Cernavodă se apropie de final. Cum va funcționa România cu un singur reactor nuclear?!
Published
5 ani agoon
Nuclearelectrica începe retehnologizarea de 1,5 miliarde euro a Unității 1 Cernavodă, cu un diagnostic de peste 10 milioane euro. “Durata de viață – 30 ani. Unitatea trebuie oprită pentru retehnologizare în 2026”, anunță specialiștii în energie nucleară.
În fapt, conducerea Nuclearelectrica, compania de stat care operează centrala nucleară de la Cernavodă, a început procedura de achiziție de servicii de inginerie pentru elaborarea unui studiu tehnic de evaluare a stării sistemelor, structurilor și componentelor Unității 1 a centralei, în vederea operării pe termen lung a acesteia, studiu necesar procesului de retehnologizare a reactorului, care ar trebui să înceapă către finalul anului 2026 și care presupune o investiție de până la 1,5 miliarde euro.
“Achiziția are ca scop realizarea unui Studiu tehnic de evaluare a stării sistemelor, structurilor și componentelor (SSC) Unității 1 a CNE Cernavodă în vederea retehnologizării Unității și a pregătirii operării pe termen lung, denumit „Condition Assessment” (CA). Se realizează evaluarea mecanismelor de degradare, a programelor de management al îmbătrânirii și evaluarea financiară a soluției propuse (reparație, înlocuire, îmbunătățire) pentru toate structurile, sistemele și componentele Unității 1 de la centrala nucleară CNE Cernavodă”, se arată în documentele licitației.
Valoarea contractului este estimată în intervalul 10,17 – 10,56 milioane euro, iar durata sa – între 16 și 20 de luni. Ofertele pot fi trimise până pe 1 februarie 2019, dată la care acestea urmează să fie și deschise.
Astfel, potrivit Nuclearelectrica, studiul tehnic de evaluare a stării reactorului 1 al centralei de la Cernavodă trebuie finalizat până cel târziu în a doua jumătate a anului 2020. Asta pentru ca, pe baza sa, să poată fi întocmit studiul de fezabilitate a retehnologizării, cu termen de finalizare până la sfârșitul anului 2021, iar activitățile de pregătire a retehnologizării să poată începe în 2022.
“Durata de viață a Unității 1 este de 30 de ani. Unitatea 1 a intrat în operare comercială pe data de 2 decembrie 1996. Ca urmare, Unitatea trebuie să fie oprită pentru retehnologizare în decembrie 2026. Având în vedere experiența altor operatori economici care au derulat proiecte de retehnologizare, sunt necesari circa 4 ani pentru inițierea procesului de achiziții pentru contractul/contractele de retubare/retehnologizare, negocierile și semnarea contractelor, întocmirea specificațiilor tehnice de achiziție, demararea achizițiilor pentru echipamente/materiale cu ciclu lung de fabricație etc. Pe această bază s-a stabilit ca studiul de fezabilitate să fie întocmit cel mai târziu până la finele anului 2021. Pe baza celor precizate mai sus, se poate concluziona că documentația (evaluarea stării structurilor, sistemelor și componentelor centralei) trebuie finalizată cel târziu în a doua parte a anului 2020, astfel încât pregătirea activităților pentru retehnologizare să poată începe în 2022, după aprobarea studiului de fezabilitate”, se menționează în documentație, jurnaliștii de la profit.ro aducând în fața opiniei publice documentele care stau la baza achiziției publice.
În primăvara anului 2017, Nuclearelectrica a încheiat, în urma unei licitații, un contract de consultanță privind organizarea proiectului de retehnologizare.
Vorbe goale
Fără îndoială, promisiunile politicienilor au ajuns să nu mai prindă la români. De mai bine de 10 ani, ei aud de la fiecare ciclu politic ce a ajuns la putere că vor fi construite unitățile 3 și 4 ale reactoarelor de la Cernavodă. În realitate, vorbele lor au rămas la stadiul de promisiune electorală. Tot realitatea ne demonstrează că, în următorii ani, România va trebui să se descurce cu un singur reactor nuclear, înjumătățindu-și astfel producția de energie electrică.
Conform statisticilor, în prezent, circa 18% din producția de energie electrică din Romania este asigurată de cele două reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă. De fapt, centrala a fost, în 2017, al treilea cel mai mare furnizor de energie din țară, după Complexul Energetic Oltenia și Hidroelectrica SA.
La momentul intrării țării noastre în UE erau investitori din Spania, Italia, Belgia, Cehia, Germania, cu toții interesați de ridicarea reactoarelor 3 și 4. Din păcate pentru România, criza economică care avea să-și pună amprenta un an mai târziu a schimbat toate planurile. Dar, chiar și în aceste condiții, nimic nu i-a oprit pe politicieni să promită finalizarea lucrărilor la reactoarele 3 și 4. De altfel, actualul ministrul al Energiei, Anton Anton a transmis de mai multe ori că România duce negocieri avansate cu chinezii de la China General Nuclear Power. În realitate, singurul rezultat concret de până acum al acestor discuții ține de semnarea unui memorandum, în anul 2016, de Nuclearelectrica SA, în calitate de companie care administrează centrala nucleară și China General Nuclear Power.
Documentul a fost reînnoit anul trecut, la Guvern, intenția fiind… accelerarea negocierilor cu partea chineză.
Iată datele exacte ale documentului semnat în iunie 2018:
Memorandum pentru accelerarea lucrărilor la unitățile 3 și 4 de la Cernavodă
Așa se face că ciclul de viata al Reactorului 1 de la Cernavodă se apropie de final. Întrebarea care stă pe buzele specialiștilor din energia nucleară este următoarea: Cum va funcționa România cu un singur reactor nuclear?!
De la specialiști citire
Specialiștii în energie au tras un semnal de alarmă privind necesitatea României de a avea centrala nucleară. În primul rând, specialiștii din domeniu susțin că producerea energiei din mai multe surse reduce riscul dependenței de o singură sursă, cum ar fi apa, gazul sau carbunele. Mai departe, bazandu-ne pe energie nucleară, ne-am reduce emisiile de gaze poluante și am reuși să ne aliniem mai repede standardelor UE în materie de protecția mediului. Or, investițiile în acest domeniu întârzie să apară!
Ne pleacă specialiștii în energie nucleară. Soluțiile lui Ghiță de la SNN
Nu mai e nicio noutate că, de câțiva ani, România pierde specialiști din industria nucleară. Prost plătiți, românii aleg să pună în practică teoria pentru care s-au pregătit ani la rând în țări precum Statele Unite, Emiratele Arabe Unite sau China.
Durează mult, în medie 5-7 ani, să formezi un specialist în industria nucleară. Mai mult, este industria în care personalul continuă să înveţe toată viaţa, să adapteze, să dezvolte, şi deşi nu pare, să inoveze. Nuclearelectrica a susţinut importanţa motivării şi retenţiei personalului pe fondul acestor migrări. Ce face şi cât de eficiente sunt măsurile adoptate de companie sunt răspunsuri oferite de Directorul General, Cosmin Ghiţă, citiți într-un articol “Ordinea.ro”:
Ne pleacă specialiștii din industria nucleară. Răspunsul fabulos al directorului Nuclearelectrica
Povestea centralei nucleare de la Cernavodă
Construcția centralei nucleare de la Cernavodă a început în comunism, în anul 1982. Atunci, Ceaușescu a anunțat că statul și-a propus să ridice la Cernavodă nu mai puțin de cinci reactoare nucleare, toate de tip “CANada Deuterium Uranium” (CANDU), fiecare capabil să producă, conform standardelor, 706 MW.
Începute toate, comuniștii n-au apucat să finalizeze niciunul. Reactorul 1 al centralei nucleare de la Cernavodă a fost pus în funcțiune în anul 1996, iar recatorul 2 funcționează din anul 2007. Pentru reactoarele 3 și 4 sunt promisiuni de ani de zile, promisiuni de negocieri cu diverși specialiști în energie nuclaeră din întreaga lume. Fiecare Guvern ajuns la putere a făcut promisiuni, însă nicio negociere nu pare să fi pus punctul pe “i”, iar lucrările să fie demarate. De altfel, proiectul reactorului 5 a fost abandonat.
NOTĂ! Șantierele reactoarelor 3 și 4 sunt construite în proportie 15% și respectiv 14% și au intrat în conservare încă din 1992.
Management pus sub semnul întrebării și defecțiuni pe bandă rulantă
Un scandal monstru a ținut atenția opiniei publice sporită, în martie 2018, atunci când niște defecțiuni la centrala nucleară de la Cernavodă au fost ascunse de conducerea Nuclearelectrica SA.
“Ordinea.ro” a prezentat evenimentul și vă reamintim informațiile publicate atunci:
Luat la întrebări de vicepreședintele Comisiei de Industrii și Servicii din Camera Deputaților, deputatul Virgil Popescu, directorul general al Nuclearelectrica SA, Cosmin Ghiță, se vede nevoit să recunoască acuzațiile ce i se aduc, practic să recunoască… defecțiunile de la centrala nucleară. O defecțiune la sistemul de încărcare a combustibilului… Mai grav e că cei de la SNN știau de aceste defecțiuni încă din anul 2011.
Situația a fost momentul declanșării unei anchete din care nici până în ziua de azi nu am aflat concluziile.
Cernavodă. ANCHETĂ la Centrala Nucleară. Defecțiuni CUNOSCUTE din 2011 (??) alarmează populația
Cine a condus centrala nucleară de la Cernavodă
De-a lungul anilor, printre cei care s-au aflat la conducerea CNE Cernavodă se numără Ionel Bucur – în prezent trimis în judecată pentru abuz în serviciu – și Marian Șerban, care și-a dat demisia anul trecut.
În prezent, activitatea de la CNE Cernavodă este coodonată de Dan Bigu, specialist în centrale nucleare.
Comentarii pe Facebook
Activitatea mea profesională nu este una complicată. Am descoperit frumusețea textului jurnalistic în 2002 în redacția cotidianului “Replica de Constanța”, unde am fost redactor timp de 5 ani și jumătate, după care am ales ca întrebările incomode pe departamentul Politică / Administrație să le adresez din redacția unui alt important cotidian constănțean. “Observator de Constanța” a fost pentru 8 ani locul unde m-am dezvoltat profesional, am cunoscut oameni din toate categoriile sociale și am primit aprecieri pentru fiecare efort depus. În 2015, am ales întreruperea activității pentru a mă alătura unei echipe de campanie electorală pentru alegerile locale din vara lui 2016. Experiența a fost interesantă, însă dorul de tastele laptopului unde-mi scriam materialele de presă nu m-au lăsat să-mi doresc o carieră în administrație. Așa am ales “Ordinea.ro”!
