Connect with us

Energie&Mediu

Ciclul de viață al Reactorului 1 de la Cernavodă se apropie de final. Cum va funcționa România cu un singur reactor nuclear?!

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Nuclearelectrica începe retehnologizarea de 1,5 miliarde euro a Unității 1 Cernavodă, cu un diagnostic de peste 10 milioane euro. “Durata de viață – 30 ani. Unitatea trebuie oprită pentru retehnologizare în 2026”, anunță specialiștii în energie nucleară.

În fapt, conducerea Nuclearelectrica, compania de stat care operează centrala nucleară de la Cernavodă, a început procedura de achiziție de servicii de inginerie pentru elaborarea unui studiu tehnic de evaluare a stării sistemelor, structurilor și componentelor Unității 1 a centralei, în vederea operării pe termen lung a acesteia, studiu necesar procesului de retehnologizare a reactorului, care ar trebui să înceapă către finalul anului 2026 și care presupune o investiție de până la 1,5 miliarde euro.

“Achiziția are ca scop realizarea unui Studiu tehnic de evaluare a stării sistemelor, structurilor și componentelor (SSC) Unității 1 a CNE Cernavodă în vederea retehnologizării Unității și a pregătirii operării pe termen lung, denumit „Condition Assessment” (CA). Se realizează evaluarea mecanismelor de degradare, a programelor de management al îmbătrânirii și evaluarea financiară a soluției propuse (reparație, înlocuire, îmbunătățire) pentru toate structurile, sistemele și componentele Unității 1 de la centrala nucleară CNE Cernavodă”, se arată în documentele licitației.

Valoarea contractului este estimată în intervalul 10,17 – 10,56 milioane euro, iar durata sa – între 16 și 20 de luni. Ofertele pot fi trimise până pe 1 februarie 2019, dată la care acestea urmează să fie și deschise.

Astfel, potrivit Nuclearelectrica, studiul tehnic de evaluare a stării reactorului 1 al centralei de la Cernavodă trebuie finalizat până cel târziu în a doua jumătate a anului 2020. Asta pentru ca, pe baza sa, să poată fi întocmit studiul de fezabilitate a retehnologizării, cu termen de finalizare până la sfârșitul anului 2021, iar activitățile de pregătire a retehnologizării să poată începe în 2022.

“Durata de viață a Unității 1 este de 30 de ani. Unitatea 1 a intrat în operare comercială pe data de 2 decembrie 1996. Ca urmare, Unitatea trebuie să fie oprită pentru retehnologizare în decembrie 2026. Având în vedere experiența altor operatori economici care au derulat proiecte de retehnologizare, sunt necesari circa 4 ani pentru inițierea procesului de achiziții pentru contractul/contractele de retubare/retehnologizare, negocierile și semnarea contractelor, întocmirea specificațiilor tehnice de achiziție, demararea achizițiilor pentru echipamente/materiale cu ciclu lung de fabricație etc. Pe această bază s-a stabilit ca studiul de fezabilitate să fie întocmit cel mai târziu până la finele anului 2021. Pe baza celor precizate mai sus, se poate concluziona că documentația (evaluarea stării structurilor, sistemelor și componentelor centralei) trebuie finalizată cel târziu în a doua parte a anului 2020, astfel încât pregătirea activităților pentru retehnologizare să poată începe în 2022, după aprobarea studiului de fezabilitate”, se menționează în documentație, jurnaliștii de la profit.ro aducând în fața opiniei publice documentele care stau la baza achiziției publice.

În primăvara anului 2017, Nuclearelectrica a încheiat, în urma unei licitații, un contract de consultanță privind organizarea proiectului de retehnologizare.

Vorbe goale

Fără îndoială, promisiunile politicienilor au ajuns să nu mai prindă la români. De mai bine de 10 ani, ei aud de la fiecare ciclu politic ce a ajuns la putere că vor fi construite unitățile 3 și 4 ale reactoarelor de la Cernavodă. În realitate, vorbele lor au rămas la stadiul de promisiune electorală. Tot realitatea ne demonstrează că, în următorii ani, România va trebui să se descurce cu un singur reactor nuclear, înjumătățindu-și astfel producția de energie electrică.

Conform statisticilor, în prezent, circa 18% din producția de energie electrică din Romania este asigurată de cele două reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă. De fapt, centrala a fost, în 2017, al treilea cel mai mare furnizor de energie din țară, după Complexul Energetic Oltenia și Hidroelectrica SA.

La momentul intrării țării noastre în UE erau investitori din Spania, Italia, Belgia, Cehia, Germania, cu toții interesați de ridicarea reactoarelor 3 și 4. Din păcate pentru România, criza economică care avea să-și pună amprenta un an mai târziu a schimbat toate planurile. Dar, chiar și în aceste condiții, nimic nu i-a oprit pe politicieni să promită finalizarea lucrărilor la reactoarele 3 și 4. De altfel, actualul ministrul al Energiei, Anton Anton a transmis de mai multe ori că România duce negocieri avansate cu chinezii de la China General Nuclear Power. În realitate, singurul rezultat concret de până acum al acestor discuții ține de semnarea unui memorandum, în anul 2016, de Nuclearelectrica SA, în calitate de companie care administrează centrala nucleară și China General Nuclear Power.

Documentul a fost reînnoit anul trecut, la Guvern, intenția fiind… accelerarea negocierilor cu partea chineză.

Iată datele exacte ale documentului semnat în iunie 2018:

Memorandum pentru accelerarea lucrărilor la unitățile 3 și 4 de la Cernavodă

Așa se face că ciclul de viata al Reactorului 1 de la Cernavodă se apropie de final. Întrebarea care stă pe buzele specialiștilor din energia nucleară este următoarea: Cum va funcționa România cu un singur reactor nuclear?!

De la specialiști citire

Specialiștii în energie au tras un semnal de alarmă privind necesitatea României de a avea centrala nucleară. În primul rând, specialiștii din domeniu susțin că producerea energiei din mai multe surse reduce riscul dependenței de o singură sursă, cum ar fi apa, gazul sau carbunele. Mai departe, bazandu-ne pe energie nucleară, ne-am reduce emisiile de gaze poluante și am reuși să ne aliniem mai repede standardelor UE în materie de protecția mediului. Or, investițiile în acest domeniu întârzie să apară!

Ne pleacă specialiștii în energie nucleară. Soluțiile lui Ghiță de la SNN

Nu mai e nicio noutate că, de câțiva ani, România pierde specialiști din industria nucleară. Prost plătiți, românii aleg să pună în practică teoria pentru care s-au pregătit ani la rând în țări precum Statele Unite, Emiratele Arabe Unite sau China.

Durează mult, în medie 5-7 ani, să formezi un specialist în industria nucleară. Mai mult, este industria în care personalul continuă să înveţe toată viaţa, să adapteze, să dezvolte, şi deşi nu pare, să inoveze. Nuclearelectrica a susţinut importanţa motivării şi retenţiei personalului pe fondul acestor migrări. Ce face şi cât de eficiente sunt măsurile adoptate de companie sunt răspunsuri oferite de Directorul General, Cosmin Ghiţă, citiți într-un articol “Ordinea.ro”:

Ne pleacă specialiștii din industria nucleară. Răspunsul fabulos al directorului Nuclearelectrica

Povestea centralei nucleare de la Cernavodă

Construcția centralei nucleare de la Cernavodă a început în comunism, în anul 1982. Atunci, Ceaușescu a anunțat că statul și-a propus să ridice la Cernavodă nu mai puțin de cinci reactoare nucleare, toate de tip “CANada Deuterium Uranium” (CANDU), fiecare capabil să producă, conform standardelor, 706 MW.

Începute toate, comuniștii n-au apucat să finalizeze niciunul. Reactorul 1 al centralei nucleare de la Cernavodă a fost pus în funcțiune în anul 1996, iar recatorul 2 funcționează din anul 2007. Pentru reactoarele 3 și 4 sunt promisiuni de ani de zile, promisiuni de negocieri cu diverși specialiști în energie nuclaeră din întreaga lume. Fiecare Guvern ajuns la putere a făcut promisiuni, însă nicio negociere nu pare să fi pus punctul pe “i”, iar lucrările să fie demarate. De altfel, proiectul reactorului 5 a fost abandonat.

NOTĂ! Șantierele reactoarelor 3 și 4 sunt construite în proportie 15% și respectiv 14% și au intrat în conservare încă din 1992.

Management pus sub semnul întrebării și defecțiuni pe bandă rulantă

Un scandal monstru a ținut atenția opiniei publice sporită, în martie 2018, atunci când niște defecțiuni la centrala nucleară de la Cernavodă au fost ascunse de conducerea Nuclearelectrica SA.

“Ordinea.ro” a prezentat evenimentul și vă reamintim informațiile publicate atunci:

SNN ascunde o defecțiune la Unitatea 2 Cernavodă?

Luat la întrebări de vicepreședintele Comisiei de Industrii și Servicii din Camera Deputaților, deputatul Virgil Popescu, directorul general al Nuclearelectrica SA, Cosmin Ghiță, se vede nevoit să recunoască acuzațiile ce i se aduc, practic să recunoască… defecțiunile de la centrala nucleară. O defecțiune la sistemul de încărcare a combustibilului… Mai grav e că cei de la SNN știau de aceste defecțiuni încă din anul 2011.

Situația a fost momentul declanșării unei anchete din care nici până în ziua de azi nu am aflat concluziile.

Cernavodă. ANCHETĂ la Centrala Nucleară. Defecțiuni CUNOSCUTE din 2011 (??) alarmează populația

Cine a condus centrala nucleară de la Cernavodă

De-a lungul anilor, printre cei care s-au aflat la conducerea CNE Cernavodă se numără Ionel Bucur – în prezent trimis în judecată pentru abuz în serviciu – și Marian Șerban, care și-a dat demisia anul trecut.

Exclusiv. Directorul CNE Cernavodă și-a dat demisia

În prezent, activitatea de la CNE Cernavodă este coodonată de Dan Bigu, specialist în centrale nucleare.

CNE Cernavodă are un nou director. Un specialist în centrale nucleare îl înlocuiește pe Marian Șerban

 

Comments

comments

Energie&Mediu

CNE Cernavoda. Parteneriatul cu China îi îngrijorează pe americani

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Americanii iau atitudine față de Guvernul de la București. Sunt îngrijorați de proiectul construirii reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă la o distanță de doar câțiva zeci de kilometri de baza americană de la Mihail Kogălniceanu. Și nu oricum, ci de o companie chineză de stat.

În cadrul unei dezbateri din subcomisia pentru energie a Congresului SUA, Perry a fost întrebat de congressmanul de Illinois Adam Kinzinger dacă e îngrijorat de faptul că România construieşte cele doi noi reactoare cu o companie publică chineză, la câteva zeci de km distanţă de baza militară Mihail Kogalniceanu, în condiţiile în care companii americane ar fi fost respinse de Guvernul de la Bucureşti. Perry a răspuns afirmativ, notează jurnaliștii de la G4media.ro.

Secretarul american al Energiei, Rick Perry, s-a declarat îngrijorat de faptul că guvernul Dăncilă vrea să construiască două noi reactoare la Centrala nucleară de la Cernavodă cu o companie chineză de stat. Întrebat într-o dezbatere din subcomisia pentru energie a Congresului SUA dacă e îngrijorat de faptul că România construiește cele două noi reactoare cu o companie publică chineză, la câteva zeci de km distanță de baza militară Mihail Kogalniceanu, Perry a spus ”Da”.

Adam Kinzinger, congressman din Illinois, i-a adresat ministrului Perry următoarea întrebare:

“Sunt îngrijorat că aliații noștri români ia serios în calcul să facă afacerea cu compania chineză de stat China General Nuclear Power Corporation. Săptămâna aceasta România a semnat un acord preliminar cu firma chineză pentru construcția a două noi reactoare în valoare de câteva miliarde de dolari. Avem companii americane care își doresc să construiască, dar oferta lor a fost refuzată de guvernul României din cauza influenței crescânde a Chinei în România. Pentru a înrăutăți lucrurile și mai mult, cele două noi reactoare nucleare sunt amplasate lângă Marea Neagră la câțiva km de baza MK (Mihai Kogălniceanu – n. red.) unde avem soldați americani. Din punctul de vedere al securității naționale, sunteți îngrijorat din cauza acestei investiții a Chinei în infrastructura energetică a aliatului nostru?”. Perry a răspuns ”Da”.

Declarația a fost postată pe site-ul G4media.ro și poate fi urmărită și analizată aici .

Întrebat cum se poate asigura o licitaţie corectă şi transparentă pentru reactoarele de la Cernavodă, Perry a răspuns:

“Ne vom deplasa în acea parte de lume în prima săptămână din iunie. Recent m-am întors de la Bruxelles, unde m-am întâlnit cu viceprim-ministrul României. Suntem într-un parteneriat activ cu aliaţii noştri europeni cu privire la câteva proiecte nucleare. Este foarte important pentru viitorul SUA să colaborăm cu ei, să fim parteneri.”

Reamintim că Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă (în care Ministerul Energiei e acționar majoritar) și compania chineză de stat China General Nuclear Power Corporation (CGN) au semnat pe 8 mai acordul preliminar pentru continuarea proiectului construirii și operării reactoarelor 3 și 4 de la centrala Cernavodă.

Administrația Trump a avertizat în repetate rânduri în legătură cu influența politică și economică în creștere a Chinei în Europa.

Comments

comments

Continuă să citești

Energie&Mediu

Planurile Nuclearelectrica: investiţii de 256,54 milioane lei numai în 2019! Vezi proiectele pentru CNE Cernavodă

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Producătorul de energie Nuclearelectrica (simbol bursier SNN), care operează centrala nucleară din Cernavodă, a anunţat, marţi, că şi-a planificat în acest an un program de investiţii de 256,54 milioane lei, fără componenta alocată plăţii serviciului datoriei aferent împrumuturilor pe termen lung.

“La 31 martie 2019, gradul de realizare valorică a programului de investiţii a fost de 6,6%, în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului 2018 (3,5%) la o valoare anuală a programului de investiţii de 256,54 milioane lei (2018: 244,86 milioane lei)”, potrivit datelor transmise marţi Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Programul de investiţii a fost avizat de Consiliul de Administraţie şi urmează să fie supus aprobării Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor în data de 20 mai.

“Ca şi în anii anteriori, Nuclearelectrica şi-a structurat programul de dezvoltare investiţii pe obiective definite în raport cu nevoile sucursalelor de producţie (CNE Cernavodă şi FCN Piteşti), astfel încât să obţină un nivel cât mai ridicat de utilizare al capacităţii de producţie (EAF Energy Availability Factor) în condiţiile respectării normelor de securitate nucleară şi a menţinerii pe termen lung a nivelului de excelenţă în exploatarea centralei”, arată raportul trimestrial.

Totodată, programul de dezvoltare urmăreşte să răspundă necesităţii de modernizare/retehnologizare a unor sisteme, “din considerente atât de natură economică (reduceri de consumuri specifice, îmbunătăţirea unor parametri caracteristici proceselor deservite, cu impact pozitiv asupra eficienţei) cât şi de natură juridică, fiind necesare implementarea unor îmbunătăţiri asociate securităţii nucleare, protecţiei mediului şi securităţii muncii, acestea reprezentând cerinţe imperative, venite din partea autorităţilor de reglementare din domeniu”.

Raportul arată că programul de investiţii al SNN pentru anul 2019 a fost dimensionat valoric luând în considerare angajamentele contractuale în derulare, estimările cu privire la obiectivele de investiţii ce urmează a se realiza în anul următor, inclusiv sume alocate unor proiecte de investiţii pentru care se anticipează îndeplinirea anumitor cerinţe aflate în afara controlului SNN.

Compania a raportat în primul trimestru un profit net de 219,28 milioane lei, în creştere cu 23,9% faţă de perioada similară a anului trecut.

Producţia de energie electrică a celor două unităţi operaţionale ale CNE Cernavodă în trimestrul I al anului s-a ridicat la 2.742 GWh, cu 1% mai mare faţă de primele trei luni ale anului trecut.

De asemenea, veniturile din exploatare au crescut cu 18,7%, la 678 milioane lei.

Cele două unităţi de la Cernavodă asigură aproape 20% din producţia totală de electricitate a ţării.

Acţionarul majoritar al companiei este Ministerul Energiei, care are o participaţie de 82,49%.

Compania are o capitalizare de 3,25 miliarde lei.

sursa: news.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Energie&Mediu

Nuclearelectrica OPREȘTE Unitatea 2 a CNE Cernavodă. De ce e necesară măsura

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

SN Nuclearelectrica SA (“SNN”) anunţă că începând cu data de 3 mai 2019, Unitatea 2 CNE Cernavodă va intra în programul de oprire planificată.

Desincronizarea de la Sistemul Energetic Naţional va avea loc în data de 3 mai 2019, ora 11:00, iar durata estimată a opririi este de 32 de zile.

Opririle planificate reprezintă proiecte complexe, inițiate cu 24 de luni anterior datei planificate, având o echipă de management de proiect, grafic de realizare, planificare de resurse umane și bugetare corespunzătoare.

În perioada opririi planificate, se vor efectua activităţi din următoarele programe:                                                                                                                                                                              

programul de mentenanță preventivă/ corectivă;
programul de inspecţii;
programul de testare obligatorie pe perioada opririlor planificate;
programul de implementare modificări.

Lucrările se vor executa în condiţii de siguranţă pentru personalul centralei, public şi mediul înconjurător, conform procedurilor aprobate utilizate la CNE Cernavodă.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: