Connect with us

Exclusiv

Veşti rele pentru avocatul Ionel Haşotti

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Prefectul Judeţului Constanţa, Adrian Nicolaescu, a sesizat Justiţia cu o cerere de constatare a nulităţii absolute a titlului de proprietate emis în luna iunie a.c., în cadrul scandalului generic numit de presă „retrocedarea abuzivă a carierei de piatră de la Sibioara”. Cererea a fost depusă pe 30 august a.c. la Judecătoria Constanţa şi face obiectul dosarului de judecată 23037/212/2016. Până la acest moment, nu a fost stabilit un prim termen de judecată, dosarul aflându-se în procedură preliminară. La baza acestui demers ar putea sta dovezi de retrocedare multiplă a terenului de 20 de hectare de la Sibioara.

În esenţă, Cazul Sibioara se referă la retrocedarea unui teren minier către persoane fizice reprezentate convenţional de celebrul avocat Ionel Haşotti, în pofida faptului că Legea 1/2000 interzice categoric retrocedarea terenurilor de acest tip. Pentru a fenta legea, Ionel Haşotti a susţinut în faţa Tribunalului Constanţa, în pledoaria sa din 25 noiembrie 2008, că: „terenul nu are niciun fel de oprelişte la restituire. Nu există dovadă că există o exploatare de carieră de piatră.”.

minciuna-lui-hasotti

În realitate, pe teren se afla cea mai importantă carieră de piatră din Dobrogea, care funcţiona acolo din anul 1965. Compania care exploata activul în baza unei licenţe emise prin hotărâre de guvern, Somaco Construct SRL, fusese cumpărată, încă din anul 2005, cu patru milioane de euro, de SC Comprest Util SRL, aparţinând omului de afaceri Grigore Comănescu.

cariera-somaco-sibioara3

După ce a câştigat în 2008 terenul susţinând că nu este carieră de piatră, acelaşi avocat a cerut în 2009 altei instanţe de judecată să dispună sistarea exploatării miniere pe terenul retrocedat în mijlocul carierei, demolarea clădirilor şi evacuarea echipamentelor industriale aparţinând companiei Somaco Construct SRL. În mod paradoxal, instanţa n-a văzut contradicţia flagrantă dintre cele două demersuri şi a autorizat sistarea exploatării, evacuarea echipamentelor şi demolarea clădirilor. Chiar şi aşa, avocatul s-a căznit ani de zile, cu peripeţii juridice din cele mai spectaculoase, să obţină posesia terenului minier pentru clienţii săi. Însă titlul de proprietate pentru terenul retrocedat nu a fost emis până în iunie 2016, datorită unor probleme tehnice cadastrale (suprapuneri peste alte terenuri). La aceeaşi situaţie au contribuit şi numeroasele litigii cu firma lui Grigore Comănescu.

plan-cariera-somaco-sibioar

La un moment dat, Tribunalul Constanţa a pronunţat o hotărâre irevocabilă în favoarea omului de afaceri, constatând dreptul său de proprietate şi de folosinţă asupra terenurilor din carieră. Însă avocatul a găsit resorturile juridice de a  revoca hotărârea de nerovocat, printr-un recurs la recurs, neprevăzut de lege. Mai mult, acesta a obţinut daune pentru clienţii săi de jumătate de milion de euro de la Comisia Judeţeană Constanţa, iar într-un alt proces, aflat încă pe rolul instanţelor de judecată, încearcă să mai obţină încă 250.000 de euro de la firma lui Grigore Comănescu, pe motiv că omul de afaceri nu ar fi demolat clădirile de pe teren. În mod paradoxal, pe terenul retrocedat prin fraudă la lege nu se află niciun fel de clădire, ceea ce demonstrează că instanţa care a dispus demolarea nu a verificat situaţia de fapt.

În iunie 2016, Comisia Judeţeană Constanţa a emis un titlu de proprietate pentru autorul Nicolae Tudorancea şi moştenitorii acestuia Elena Mitrofan, Constantin Muscalu şi Valeriu Muscalu (clienţii lui Ionel Haşotti), pentru o suprafaţă de 20 de hectare. Însă o multitudine de dovezi arată că titlul de proprietate nu este cuvenit acestor persoane, motiv pentru care prezumăm că prefectul judeţului Constanţa a deschis acum, aşa cum arătam mai sus, un proces de constatare a nulităţii absolute, la Judecătoria Constanţa.

În primul rând, AUTORUL înscris în titlul de proprietate, pe numele său Nicolae Tudorancea, a decedat în anul 1942. Însă calitatea de „autori” în procedurile de retrocedare aparţine persoanelor deposedate abuziv de regimul comunist instaurat în România după data de 6 martie 1945. În mod evident, mortul din 42 nu putea fi deposedat după 1945, motiv pentru care acesta nu putea avea calitatea de autor în procedurile de retrocedare. În ciuda acestor evidenţe, calitatea de autor a lui Tudorancea şi aceea de persoane îndreptăţite la retrocedare a clienţilor lui Ionel Haşotti au fost confirmate de fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu, actualmente suspendată din magistratură şi trimisă în judecată pe motiv că a luat mită de la fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei, ca să pronunţe hotărâri de retrocedare a unor terenurilor de pe malul mării, prin fraudă la lege. Jianu a reţinut în mod absurd că autorul mort în 1942 a plătit taxe şi impozite pentru teren până în anul 1951.

În al doilea rând, clienţii lui Haşotti aveau alţi autori, respectiv pe fiii lui Nicolae Tudorancea, Aurel şi Tudor, care erau în viaţă la momentul instaurării regimului comunist. Dar toate terenurile confiscate de comunişti de la Aurel Tudorancea, în speţă 9,2 hectare de teren, au fost restituite, după anul 1991, către o urmaşă a acestuia, pe numele ei Ioana Tudorancea, aşa cum reiese dintr-un Referat întocmit în anul 2015 de Primăria Lumina. Acelaşi Referat atestă că şi alţi urmaşi ai lui Nicolae Tudorancea au fost autori în procedurile de retrocedare după anul 1991: nora Elena Tudorancea cu o suprafaţă retrocedată de 7 hectare (Titlul de Proprietate 27581/1580) şi fiica Paraschiva Cangea, cu o suprafaţă retrocedată de 5 hectare (Ttitlul de Proprietate 52275/1479).

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/09/Referat-Primaria-Lumina.pdf”]

Documentaţia aferentă retrocedării Cangea atestă că Nicolae Tudorancea a vândut cinci hectare din lotul său iniţial de 20 de hectare către fiica sa Paraschiva, în anul 1938. Aşa cum se arată în Referatul mai sus citat, Paraschiva Cangea a fost înscrisă în Registrul Agricol Sibioara, în perioada 1945-1949, cu suprafaţa de cinci hectare, islaz. Concomitent, în aceeaşi perioadă au fost înscrişi în Registrul Agricol „Moştenitori Nicolae Tudorancea” cu 15 hectare de teren, islaz. Urmaşii Paraschivei Cangea au retrocedat cele cinci hectare de teren în anul 1991, pe un amplasament diferit, având în vedere că terenul originar, fiind afectat activităţilor miniere, era exceptat prin lege de la restituire. Documentele de arhivă atestă că această suprafaţă era parte din Lotul 7/1894, în suprafaţă iniţială de 20 de hectare, dobândit la finele secolului al XIX-lea de Nicolae Tudorancea. Prin urmare, „moştenirea” lui Nicolae Tudorancea putea fi de cel mult 15 hectare, aşa cum figura ea în Registrul Agricol. Cu toate acestea, clienţii lui Haşotti au primit 20 de hectare, întrucât dovezile de retrocedare parţială, în privinţa celor cinci hectare, nu au fost luate în discuţie, nefiind prezentate la dosarul procesului de retrocedare.

În al patrulea rând, aşa cum am descoperit de dată recentă, numele Tudorancea Nicolae apare ca autor şi în Titlul de Proprietate 82878/2582 din anul 2002, prin care fiica acestuia, Lucreţia Păsculescu, a primit opt hectare de teren pe raza administrativă a comunei Săcele. Având în vedere suita de înscrisuri ce atestă retrocedările multiple, nu este deloc exclus ca şi alţi urmaşi ai lui Tudorancea (care a avut şapte copii) să fi fost deja puşi în posesia altor suprafeţe de teren, înainte ca Ionel Haşotti să ceară şi să obţină, în numele clienţilor lui, restituirea pe de-a întregul a terenului deja restituit în procedurile anterioare.

Pentru o imagine completă, cititi întregul nostru serial dedicat Cazului Sibioara:

Cum s-a retrocedat cariera Sibioara prin fraudă la lege (I)

Cazul Sibioara (II): O moştenire incertă, retrocedată de două ori

Cazul Sibioara (III): Un mort a plătit taxe şi impozite

O retrocedare, după un veac de… amnezie

HALUCINANT. Cum a câştigat Ionel Haşotti un recurs împotriva unei hotărâri irevocabile

Recursul la recurs al lui Ionel Haşotti a ajuns pe mâna DNA

Prefectura Constanţa faţă cu abuzul de la Sibioara. O tragicomedie care nu se mai termină

Secretul minier de la Sibioara, avocatul Haşotti şi off shore-urile lui Strutinsky

Retrocedarea pe acte false de la Mihail Kogălniceanu (1)

Proprietar la zece ani? Încă o dovadă a falsului folosit de clienta avocatului Haşotti la retrocedarea din Kogălniceanu

Victimele falsului de la Kogălniceanu. Zece consilieri şi doi primari, târâţi într-un proces penal de şapte ani

De ce n-o întreabă procurorii de sănătate pe Elena Mitrofan, clienta avocatului Haşotti

Ultimul tun în abuzul de la Sibioara: jumătate de milion de euro pentru clienţii lui Haşotti

 

 

 

Comments

comments

Exclusiv

Iorguș calcă pe cadavre. Liderul PMP Mangalia, înlocuit cu un om al fostului primar

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Acuzații grave la Mangalia. Liderul local al PMP, Mihai Petru Crăciun, și-a dat demisia din partid, acuzând că fostul său aliat, Zanfir Iorguș ”căruia nu-i mai ajung partidele, le vrea pe toate dacă se poate”, ar fi aranjat ca filiala din Mangalia a Partidului Mișcarea Populară să ajungă pe mâna omului său, Petrișor Cruceanu. La mijloc ar fi vorba de o triplă trădare. În primul rând, vorbim de trădarea lui Iorguș față de PSD, partid în numele căruia fostul primar a fost de curând validat în funcția de consilier local la Mangalia. Însă atât de PSD-ist este Iorguș, încât – așa cum reiese din susținerile lui Mihai Petru Crăciun – ar fi negociat un transfer de voturi în favoarea PMP, la alegerile parlamentare din 6 decembrie. După cum este de largă notorietate, fostul primar se bucură de simpatia unor nostalgici care l-au urmat la toate partidele pe la care s-a perindat. Așadar, acest bazin electoral personal al lui Iorguș ar putea fi îndrumat să voteze PMP la alegerile generale – după cum sugerează Crăciun, transferul fiind facilitat de numirea lui Petrișor Cruceanu în fruntea PMP, fiind cunoscut că acesta din urmă face parte din anturajul foarte intim al fostului primar.

În al doilea rând, ar fi vorba de trădarea lui Claudiu Palaz față de echipa PMP de la Mangalia, care – deși nu a reușit să acceadă în Consiliul Local, a obținut totuși 994 de voturi pentru lista de candidați la Consiliul Județean. Cu doar 6 voturi mai puține decât targetul asumat!

În sfârșit, ar mai fi vorba de o trădare a lui Iorguș în raport cu însuși Mihai Petru Crăciun, care a acționat în campanie ca un aliat loial, încasând critici în cascadă că ar fi iepurele lui Iorguș. Pe Crăciun îl legau multe lucruri din trecut de Zanfir Iorguș. Chiar noi, la Ordinea.Ro, am publicat documente din care reise că fostul primar a acordat unei firme a lui Mihai Petru Crăciun mai mullte contracte de concesiune fără licitație publică și cu redevențe reduse cu 95%, în mandatele sale de primar al Mangaliei. De asemenea, am arătat că tatăl lui Crăciun a fost asociat într-o societate comercială cu Zanfir Iorguș, cu soția acestuia și cu alte persoane. Așadar, vorbim de relații vechi, de afaceri și de familie. Pe parcursul campaniei electorale pentru alegerile locale, în momentul în care Iorguș a început să scadă în sondaje și a gândit retragerea din cursă în favoarea independentului Mohammad Murad, Crăciun i-a fost alături. Același Crăciun a participat la regia ieftină, prin care atât el, cât și Iorguș s-au pus la remorca lui Murad. Toate aceste aspecte nu au mai contat. Iată că, la scurt timp, cei doi au ajuns la cuțite, Crăciun acuzându-l pe fostul său aliat. Mai jos puteți citi integral postarea pe care a făcut-o Crăciun pe contul său de Facebook:

Dragi prieteni, cu regret vă anunț că am demisionat din funcția de președinte al PMP organizația Mangalia! Evident, o sa mă întrebați: de ce? Pentru faptul că nu accept si nu voi accepta niciodată sa fac jocurile murdare ale unui partid sau a unui lider de partid,indiferent care este miza sau indiferent ce mi se oferă! Din nou Claudiu Palaz si-a dat în petec !! El si cu Zanfir Iorgus (caruia nu-i mai ajung partidele…le vrea pe toate,daca se poate) au pus la cale cum sa faca sa ma elimine din organizația PMP Mangalia(asta dupa ce am reconstruit-o), organizatie ce în luna februarie a acestui an cand am preluat-o numara exact un singur membru de partid! Acum aceasta numara 373 de membrii de partid,care evident ca vor pleca si acestia din partid! Cum va spuneam, cei doi au pus la cale înlocuirea mea cu Petrisor Cruceanu (omul de casa a lui Zanfir Iorgus). Miza fiind una clara, rostită in cuvinte de Claudiu Palaz si Petrișor Cruceanu, cu subiect și predicat: transferul de voturi din portofoliul lui Zanfir Iorgus în favoarea PMP-ului, la alegerile parlamentare din 6 decembrie, in Mangalia. Intrebarea este: PSD-ul Constanța oare stie ce vrea sa faca Zanfir Iorgus si Claudiu Palaz? Mai mult, faptul că noi, PMP Mangalia, am îndeplinit sarcinile de partid ce ne-au fost trasate de Claudiu Palaz în campania de la alegerile locale,respectiv am adus partidului 994 de voturi pentru consiliul judetean dintr-un total de 1000 de voturi impuse,arată că suntem responsabili si stim sa muncim in echipa! Aceasta echipa creata la Mangalia, după ce a fost folosită în campania de la locale… se dorește a fi aruncată pe niste promisiuni din partea lui Zanfir Iorgus către Claudiu Palaz! Cat de slabi în gândire sunteti domnilor? Aveti impresia ca faceti ce vreti cu votul oamenilor? Pentru ca nu te lepezi de metehnele vechi domnule Claudiu Palaz, nu poti sa scoti un scor cu 2 cifre în județul Constanta, asa cum ar putea oricine sa scoata, daca ar conduce organizatia Constanta,chiar si eu as avea un scor mai mare ! Pentru ca meteahna dumitale se numeste: TRADARE! De asta iti este frica,de asta nu vei scapa! Cat despre Zanfir Iorgus, nu pot spune decat: de bine ce te pricepi la jocuri politice domnule, ai pierdut ultimele trei ture de alegeri locale! În opinia mea, habar nu ai de cum trebuie sa functioneze o echipă! O spun eu, pentru ca altii nu au curaj, desi au fost trădați de dumneata! Oricum, aceste alegeri locale au fost ultimele pentru domniile dumneavoastra! Stiti voi de ce si or sa vada si oamenii! Nu faceti cinste oamenilor care va sustin, pentru ca voi nu stiti altceva decât să va trădați oamenii sau partidele din care faceti parte pentru interesele voastre! Proiectele mele politice vor continua nu va faceti probleme dragi prieteni !

Nicu Moroianu, altă… victimă politică a lui Iorguș

Un alt politician care a căzut în plasa promisiunilor politice ale fostului primar al Mangaliei, Zanfir Iorguș, este Nicu Moroianu, fost consilier ALDE Mangalia, pentru care s-a creat o alianță locală de susținere pentru fotoliul de primar. Deși prezentat oficial drept candidat al Alianței PSD – ALDE – PNȚCD, în ultimul moment Nicu Moroianu a făcut pasul în spate, cedându-i candidatura lui Zanfir Iorguș (VEZI detalii AICI). După alegerile locale, Moroianu nu a fost validat nici măcar consilier local, fiind lucrat de colegii săi de partid într-o ședință de tipul ”noaptea cuțitelor lungi”. El a fost propus pentru excluderea din partid, dar nu pentru o vină anume, ci pentru a lăsa locul de consilier câștigat de drept unui alt apropiat al lui Zanfir Iorguș, avocatul Paul Foleanu. Acesta din urmă era pe locul 6 pe lista de candidați, însă Alianța a obținut doar 5 mandate de consilier local. Mai multe detalii puteți citi aici:

 

Mangalia. Doar 8 consilieri locali au fost validați. Nicu Moroianu, executat de PSD-iști

Contactat telefonic, liderul PMP Constanța, Claudiu Palaz, a declarat următoarele:

“Înțeleg supărarea domnului Crăciun, dar PMP nu poate să rămână la un partid cu 3 membri și ușile închise. Partidul trebuie mărit și eu am obligația să fac acest lucru. În rest, nu doresc să comentez în niciun fel acuzațiile”.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Mangalia. Doar 8 consilieri locali au fost validați. Nicu Moroianu, executat de PSD-iști

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Situație specială la Mangalia, unde Judecătoria locală a validat doar 8 consilieri locali din numărul legal de 19. Dosarul de judecată trebuia să aibă ca termen de pronunțare data de 19 octombrie, însă magistrații au amânat soluția până astăzi, 21 octombrie. Conform minutei publicate pe portalul instanței, au fost validați în funcție: Leila Ali, Zanfir Iorguș, Neculai Tănasă, Laurențiu Iulian Dumitrașcu, Mihail Bănceanu, Ozghiun Menabit, Teodor Marinescu și Dănuț Moldovan. Instanța a dispus invalidarea următorilor aleși: Cristian Radu, Sorin Mihai, Ionel Rugea, Ioan Ungurean, Ion Condruț, Edvica Popa, Iulian Nicu, Ioan Ilie, Eliza Nicoleta Drăgoi, Nicolae Moroianu și Adrian Zamoșteanu. Aceștia au fost declarați aleși potrivit rezultatelor alegerilor locale din 27 septembrie 2020, însă 10 dintre ei au formulat cereri de renunțare la mandat, iar un altul, respectiv Nicolae Moroianu, nu a avut dosarul de validare depus la secretarul general al Municipiului Mangalia. Potrivit procedurii legale, dacă hotărârea nu este atacată cu apel în termen de trei zile, aceasta devine definitivă. În acest caz, secretarul general al Municipiului Mangalia este abilitat să depună o nouă cerere de validare la Judecătorie, pentru supleanți. Cel mai probabil, Consiliul Local Mangalia se va constitui în luna noiembrie.  

Ultima țeapă PSD-istă: Nicu Moroianu nu va fi nici consilier local

Deși a fost pentru o bună perioadă de timp propunerea oficială de candidat pentru postul de primar al Mangaliei din partea alianței PSD – ALDE – PNȚCD, Nicolae Moroianu nu va fi nici măcar consilier local. Potrivit surselor noastre, Moroianu a fost executat în cadrul unei ședințe a PSD Mangalia, în care s-a propus excluderea sa din partid, dar nu pentru vreo culpă anume, ci pentru ca postul de consilier local să fie ocupat de Paul Foleanu, unul din apropiații lui Zanfir Iorguș.  Pe fondul acestor dispute interne, dosarul de validare al lui Moroianu nu a mai fost depus la secretarul general al Municipiului Mangalia. Atenție: mandatul lui Moroianu a fost invalidat pentru nedepunerea dosarului, iar nu pentru excluderea din partid.

Fostul primar Iorguș a fost deja validat în funcția de consilier local și va încerca să fie liderul opoziției. Acesta nu a schițat niciun gest în favoarea omului căruia i-a luat locul de candidat la funcția de primar. De asemenea, Iorguș nu a suflat o vorbă în spațiul public despre nedreptatea care i s-a făcut lui Moroianu, fiind preocupat, în mod meschin, doar de soarta sa politică.

Rocada Moroianu – Iorguș

Alegerile locale de la Mangalia au fost, probabil, cele mai interesante din județul Constanța. Înainte de Pandemie, aici s-au pus bazele unei alianțe politice între PSD, ALDE, PNȚCD și independentul Zanfir Iorguș. La un moment dat, liderul PSD Constanța, Felix Stroe, s-a deplasat la Mangalia împreună cu fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, Horia Țuțuianu, pentru a anunța un candidat comun al Alianței pentru funcția de primar al Mangaliei. A fost, desigur, vorba de Nicolae Moroianu, unul din cei mai cunoscuți specialiști în turism din sudul litoralului, pe atunci consilier local ales din partea ALDE. În aceeași conferință, Stroe l-a anunțat pe Horia Țuțuianu drept candidat al PSD pentru șefia Consiliului Județean.

La atâtea luni distanță, a devenit clar pentru oricine că totul a fost o minciună. Ca dovadă, Țuțuianu a fost schimbat în ultima clipă cu însuși Felix Stroe. Iar la Mangalia, tot cu acordul lui Stroe, Nicu Moroianu a făcut anunțul că se retrage în favoarea lui Zanfir Iorguș, care s-ar fi bucurat de o intenție de vot mai largă. Chiar așa stăteau lucrurile în sondaje. Însă Moroianu avea unde să mai crească, în vreme ce Iorguș nu mai avea unde să crească, ci să scadă, pe fondul problemelor grave din trecut: averea nejustificată, faptele de baron local din timpul mandatelor sale, PUZ-ul criminal al Pădurii Comorova. La momentul rocadei, Iorguș a anunțat că, dacă va câștiga alegerile, Moroianu va fi viceprimarul localității.

Viceprimarul lui Murad

De la un timp însă, Iorguș a început s-o ia la vale în sondaje. Și după cum am arătat mai sus, acest trend era previzibil. Soluția de avarie s-a prefigurat în doi timpi și tei mișcări, pe final de campanie. Astfel, într-o primă fază, Iorguș s-a dus la o emisiune electorală însoțit de Paul Foleanu, împrejurare în care cei doi l-au vorbit de bine pe milionarul independent Mohammad Murad. În pasul doi, au fost organizate niște dezbateri regizate, la care au participat Mohammad Murad, Zanfir Iorguș și Mihai Petru Crăciun, candidatul PMP la funcția de primar al Mangaliei. În dezbaterea regizată, fostul primar a bătut palma să renunțe la candidatură și să-l susțină pe Murad.  Iar din acest punct al campaniei electorale, Iorguș a fost urcat pe un pliant alături de candidatul independent: Murad primar, iar el viceprimar. De Nicu Moroianu, prezentat până atunci ca viceprimar, nu a mai spus nimeni niciun cuvânt.

Sucelile lui Iorguș și drumul spre dezastru

Și nu era ultima răsturnare de situație din campania electorală de la Mangalia. Astfel, cu o zi înainte de finalul campaniei, alianța pentru Murad s-a lărgit cu participarea Partidului Ecologist Român. Vorbim aici de un partid condus la Constanța de un tip care deține danele portuare de la Midia prin care se derulează comerțul cu animale vii dintre România și statele din Orientul Mijlociu. De același Orient Mijlociu este legat, prin naștere, și Mohammad Murad. Voturile ecologiștilor de la Mangalia erau ale liderului local, Ozghiun Menabit, care se manifestase extrem de critic până atunci împotriva lui Murad. Însă partidul era al acestui tip de la Constanța, care – după toate aparențele – a impus intrarea PER în această alianță pentru Murad. În acest punct, Menabit a fost anunțat viceprimar al localității, iar Iorguș a fost de acord să facă un pas în spate. Ba mai mult, candidatul PSD-ALDE-PNȚCD a participat în live-uri pe Facebook, alături de Murad și de Menabit, ca să fie clar că și-a cedat întâietatea în fața ecologistului. În limbaj tehnic, Iorguș l-a validat pe Menabit, situație care nu putea să conducă decât la o creștere a cotei PER și la o scădere a Alianței PSD – ALDE – PNȚCD.

Finalul a fost apoteotic. Murad a pierdut alegerile locale în fața liberalului Cristian Radu la o diferență mare. Alianța PSD – ALDE – PNȚCD a obținut doar cinci mandate de consilier local, din 19.

În mod normal, greșelile atât de vizibile din campania electorală trebuiau analizate, iar cei care le-au făcut trebuiau să își asume răspunderea. Însă la Mangalia s-a aplicat altă rețetă: Iorguș se duce consilier local, deși sucelile lui au contat cel mai mult în scorul dezastruos al Alianței. Singurul care a plătit, deși fără de vină, a fost Nicu Moroianu, cel căruia Iorguș i-a luat candidatura după urzeala pe care a făcut-o cu fostul său coleg de muncă, Felix Stroe. În timp ce Moroianu a fost scos pe tușă, Alianța l-a trimis în Consiliul Local și pe avocatul Laurențiu Dumitrașcu, unul din stâlpii administrației toxice a fostului primar de coșmar Claudiu Tusac.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Siutghiol, un lac prăduit timp de zece ani în baza unei legi neconstituționale. CCR a deschis Cutia Pandorei

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

O lege strâmbă din anul 2010, prin care lacul Siutghiol a fost scos din administrarea Apelor Române și dat spre administrare unităților administrativ-teritoriale riverane, Constanța, Năvodari și Ovidiu, a fost declarată neconstituțională în ansamblul ei. Decizia a fost luată astăzi 6 octombrie 2020 cu unanimitate de voturi de Curtea Constituțională a României. Ca efect imediat după publicarea deciziei în Monitorul Oficial, unitățile administrativ-teritoriale Constanța, Năvodari și Ovidiu pierd dreptul de administrare a lacului Siutghiol în favoarea Apelor Române. Decizia deschide o veritabilă cutie a Pandorei, întrucât cele trei primării vor trebui să predea îndărăt întreaga suprafață primită în administrare în urmă cu zece ani, prin legea declarată acum neconstituțională. Numai că, în timpul scurs, administratorii au ciuntit proprietatea statului. Hălci importante din cuveta și din zona de protecție a lacului au fost retrocedate sau vândute unor terți. De altfel, excepția de neconstituționalitate a Legii 42/2010 – căci despre ea este vorba – a fost ridicată de Apele Române și însușită de Ministerul de Finanțe în cadrul unui proces de revendicare imobiliară inițiat de cele două instituții de stat împotriva Orașului Năvodari. Pentru admiterea excepției de neconstituționalitate a pledat în fața Curții și societatea constănțeană, intervenientă în cauză, Somaco Construct SRL, a cunoscutului om de afaceri Grigore Comănescu. Societatea a fost supusă unui abuz incredibil din partea Primăriei Năvodari în anul 2012. După 8 ani, lupta dusă de Grigore Comănescu împotriva abuzului conduce la repararea unei situații de încălcare vădită a Constituției.

Legea 42/2010 este un reper al corupției care a afectat structurile statului român până la cele mai înalte niveluri ale sale. Ceea ce este cu adevărat important este faptul că lacul a fost smuls din administrarea Apelor Române și dat UAT-urilor riverane cu un scop precis imobiliar. Nici la momentul adoptării legii și nici pe parcursul celor 10 ani de administrare, primăriile în cauză nu au avut specialiști angajați pe domeniul gospodăririi apelor. De asemenea, nu au avut logistica minimală pentru a face acte efective de administrare a lacului. În schimb, pe malul lacului, pe limbi de pământ câștigate prin astuparea luciului de apă cu moloz și pământ sau pe zona legală de protecție dimprejurul lacului au apărut diverse clădiri. După cum este de notorietate, aceste terenuri care prin Constituție făceau obiectul exclusiv al proprietății publice de stat au fost inventariate fraudulos în domeniul privat al localităților, fiind ulterior retrocedate sau vândute unor terți. Totul s-a făcut din pix. Iar administratorii lacului, care trebuiau să urle că se fură proprietatea de stat, au tăcut mâlc, fiind implicați în această devastare. Și așa înțelegem care a fost rostul legii aberante și neconstituționale din anul 2010.

Cazul cel mai tulburător s-a petrecut la Năvodari, în mandatul fostului primar Nicolae Matei. Vorbim aici de un tip care a inventariat în domeniul privat al localității până și tabăra de copii, gonind de acolo societatea care deținea clădirile în proprietate și terenul în folosință. Mai apoi, întregul patrimoniu naționalizat ca în anii stalinismului a ajuns la cumnatul fără forme legale al lui Matei, care practica în zonă capitalismul de cumetrie. Evident, victima abuzului (SIND România) a reclamat situația, a făcut plângeri penale și a deschis numeroase procese civile, cerând anularea actelor întocmite de Primărie, din dispoziția fostului primar. Dacă s-a băgat într-un război cu victima la tăbăra de copii, la lacul Siutghiol a fost un fleac pentru Matei să inventarieze în neștire terenurile de stat în domeniul privat al localității. Riscul unui război în această privință era redus spre zero, pentru că cine putea să constate furtul? Desigur, putea administratorul lacului. Numai că hoțul și administratorul erau una și aceeași persoană. Așa se face că administrația Matei a inventariat și a vândut bunurile statului fără scandal, fără ca nimeni să reclame nimic. Și devastarea ar fi mers în tăcere. Numai că, într-o bună zi, Nicolae Matei și-a pierdut cu totul uzul rațiunii, făptuind unul din cele mai crunte abuzuri administrative din acest colț de țară. Și așa a apărut și în acest caz o victimă, care a reclamat, a făcut plângeri penale și a inițiat procese civile până la cel mai înalt nivel.

Ne-am referit mai sus la firma Somaco Construct SRL, a omului de afaceri Grigore Comănescu. Societatea menționată a construit la Năvodari, pe partea cu lacul, un complex de vile turistice de patru stele, pe un teren cumpărat de la o persoană privată cu 1,3 milioane de euro, în anul 2007. Pe teren se aflau deja 4 fundații turnate. La scurt timp de la achiziție, o parte din malul lacului s-a surpat, iar apa a început să se infiltreze în fundații. În acest context, Grigore Comănescu a obținut acordul de principiu al Apelor Române pentru consolidarea malului, conform unui proiect pe care instituția îl comandase cu ani înainte la o firmă de specialitate. Practic, omului de afaceri i s-a spus că statul nu dispune de resurse, fiind îndrumat să execute lucrarea pe cheltuiala sa. Ceea ce acesta a și făcut, depunând documentație pentru lucrări de protecție a mediului la baza autorizației de construire.  Lucrarea hidrotehnică realizată se întindea pe o suprafață de 4646 mp, cu pat de piatră și nisip de râu, totul perfect nivelat, perfect natural. În 2010, prin efectul legii neconstituționale,  lacul a trecut în administrarea Primăriei Năvodari, care mai departe a inventariat toate terenurile de pe malul lacului și inclusiv platforma de consolidare realizată de Somaco Construct SRL. În 2012, Primăria a pretins că terenul pe care abia ce-l furase de la stat ar fi utilizat ca depozit de materiale de construcții de către Somaco Construct, ceea ce era o minciună uriașă. În consecință, societatea a primit o decizie de impunere fiscală, care nu avea nici măcar număr de înregistrare, prin care era scoasă datoare cu două milioane de euro pentru folosirea locurilor publice ale Orașului Năvodari în vederea depozitării de materiale de construcții. Banii erau calculați din urmă, începând cu anul în care Orașul Năvodari a devenit administratorul lacului, prin efectul Legii 42.

Având o influență colosală, fostul primar a reușit să câștige primele procese inițiate de Somaco Construct.  Dar nici Grigore Comănescu nu s-a lăsat, trimițând memorii la toate instituțiile statului român, la Comisia Europeană și participând la emisiuni de televiziune la cele mai importante posturi din România. La un moment dat, Comisia de Abuzuri a Senatului a cerut Curții de Conturi și Direcției Antifraudă să verifice situația de la Năvodari. Instituțiile și-au făcut treaba, iar așa s-a ajuns la redeschiderea dosarelor penale. În 2018, decizia de impunere fiscală de două milioane de euro, care produsese între timp accesorii de încă două milioane de euro, a fost desființată definitiv de instanța penală. Din cauza timpului scurs, fostul primar și funcționarii implicați în acest abuz nu au mai putut fi trași la răspundere.

Tot în 2018, Apele Române și Ministerul de Finanțe au deschis o acțiune în revendicare imobiliară împotriva Orașului Năvodari, cerând recuperarea terenurilor furate de la stat. Vorbim exact de procesul în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate a Legii 42 în ansamblul ei. Propunerea de sesizare a Curții Constituționale a fost admisă de instanță, iar astăzi cazul a fost soluționat prin constatarea unanimă a neconstituționalității legii.

Atenție, vorbim de câteva zeci de hectare de teren furate din lac și de alte zeci furate din zona de protecție a lacului. Amintim aici că publicația noastră a publicat în anii trecuți fotografii și filmări din dronă care atestau că zona numită ”coada lacului” a fost asanată complet prin bascularea unor cantități mari de moluz, pământ și nisip. Deși am atras atenția asupra fenomenului, acesta nu a fost stopat. În lumina deciziei Curții Constituționale, Primăria Năvodari trebuie să predea îndărăt porțiunea de lac și zonele de protecție exact așa cum erau înainte de toate aceste furăciuni. Iar dacă nu va putea să facă acest lucru – și evident că nu va putea – procurorii anticorupție vor avea multă treabă.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: